DESCRIEREA TEORETICA SI APLICAREA METODELOR DE CUNOASTERE A PERSONALITATII
SPECIFICE VARSTEI PRESCOLARE
Observatia, ca metoda de cercetare, consta in urmarirea intentionata si inregistrarea exacta, sistematica a diferitelor manifestari comportamentale ale individului (sau grupului), ca si a contextului situational al comportamentului. Unul dintre continuturile observatiei il constituie simptomatica stabila, adica trasaturile bio-constitutionale ale individului (inaltimea, greutatea lungimea si grosimea membrelor, circumferinta craniana, toracica, abdominala), ca si trasaturile fizionomice (aspectul capului, fetei, relatiile dintre diferitele detalii anatomice ale fetei: fruntea, nasul, barbia, pometii obrajilor, ochii etc.). Se porneste de la premisa ca infatisarea omului nu este muta, dimpotriva, poate furniza o serie de informatii.
Ernest Kretschmer a constatat existenta unei relatii intre tipul somatic (infatisarea fizica) si anumite manifestari comportamentale si chiar dintre acestea si predispozitia pentru anumite boli psihice. S 646i82g e stie ca o viata afectiva intensa, tumultuoasa, anumite tipuri de trairi afective (bucurii frecvente sau tristeti frecvente) isi pun amprenta asupra chipului uman. Aceste date si, mai ales, relatiile dintre ele trebuie interpretate cu multa prudenta, pentru a nu ne conduce la concluzii pripite sau chiar eronate.
Un alt continut al observatiei, mult mai semnificativ, il constituie simptomatica labila, adica multitudinea comportamentelor si conduitelor flexibile, mobile ale individului, cum ar fi conduita verbala, motorie, mnezica, inteligenta etc., ca si varietatea expresiilor comportamente lor, de exemplu, expresiile afective, atitudinale etc. Observand felul in care merge un individ, cum gesticuleaza, cum vorbeste, cum isi exteriorizeaza trairile psihice, ne putem da seama despre multe dintre starile, insusirile si trasaturile lui psihice. Un mers lent si greoi ne spune altceva decat altul rapid, energic, suplu si ferm; gesturile rare, moi, de mica amplitudine furnizeaza alte informatii decat cele repezi, violente, pe directia "inainte"; la fel de semnificative, pentru caracterizarea unui individ, sunt si unele particularitati ale vorbirii: sonoritatea, fluenta, debitul, intonatia, pronuntia, structura vocabularului, adecvarea la continut.
Pentru observarea tuturor acestor manifestari comportamentale, cercetatorul face apel la mai multe forme de observatie, care pot fi clasificate in functie de diverse criterii, cum ar fi: orientarea actului observational: autoobservatie (orientata catre surprinderea particularitatilor propriului comportament); observatie propriu-zisa (orientata catre observarea manifestarilor comportamentale ale altor persoane); prezenta sau absenta intentiei de a observa: ocazionala (intamplatoare, nu tine seama de nici o regula) si sistematica (face apel la un proiect care ii reduce campul); prezenta sau absenta observatorului: directa (bazata pe prezenta observatorului si pe constientizarea ei de catre subiectii observati); indirecta (observatorul este amplasat in spatele unor geamuri cu vedere unilaterala sau beneficiaza de televiziune cu circuit inchis); cu observator uitat, ignorat (observatorul este prezent, insa este atat de cunoscut membrilor grupului, incat este ignorat); cu observator ascuns (in spatele unor draperii, a unor paravane etc.); implicarea sau non-implicarea observatorului: pasiva (fara implicarea directa a observatorului in activitate); participativa (observatorul devine membru al grupului si participa la activitatea lui); durata observarii: continua (efectuata pe o perioada mai mare de timp); discontinua (pe unitati de timp mai mici si la intervale diferite); obiectivele urmarite: integrala (tinteste spre surprinderea tuturor sau a cat mai multe manifestari de conduita); selectiva (se concentreaza asupra unei singure conduite).
Calitatea observatiei depinde de o serie de particularitati psihoindividuale ale observatorului (capacitatea sa de concentrare a atentiei, de selectivitate etc.). De asemenea, ea este influentata si de tipul de perceptie al observatorului, unii apartinand tipului descriptiv (inregistreaza minutios, exact, sec), altii tipului evaluativ (cu tendinta de a face aprecieri, estimari, interpretari), altii tipului imaginativ si poetic (acestia neglijeaza faptele si dau frau liber imaginatiei; de aceea, ajung deseori la deformarea realitatii). Unii observatori sesizeaza relatiile dintre faptele observata, altii considera faptele ca fiind independente; unii percep mai multe lucruri deodata, altii doar unul singur.
Pentru a elimina interventia deformatoare a acestor factori si pentru a creste calitatea observatiei este bine sa fie respectate o serie de indicatii. Conditiile unei bune observatii sunt:
- stabilirea clara, precisa a scopului, a obiectivului urmarit;
- selectare formelor ce vor fi utilizate, a conditiilor si mijloacelor necesare (cronometre, magnetofoane, aparate foto, de filmoteca etc.);
- elaborarea unui plan riguros de observatie (de la ce sistem conceptual si de la ce ipoteze se va porni);
- unde si cand va fi efectuata;
- cat timp va dura etc.;
- consemnarea imediata a celor observate, deoarece consemnarea ulterioara ar putea fi afectata de uitare (in acest sens, se intocmeste un protocol de observatie);
- efectuarea unui numar optim de observatii;
- desfasurarea ei in conditii cat mai variate;
- discretia ei (persoana in cauza sa nu-si dea seama ca este observata).
Pentru cresterea calitatii observatiei, este necesar sa se apeleze la o serie de repere de control, reiesite din observatii anterioare ale cercetatorului, din experienta sa personala de viata sau din lucrarile de specialitate. Aceste repere de control reprezinta conceptualizarea faptelor observate, altfel spus, concepte psihologice operationale.
Este utila folosirea unor modalitati de evaluare a observatiilor efectuate care sa permita inregistrarea facila a datelor si, mai apoi, compararea lor. In acest scop, este indicata determinarea unitatii de observatie (a cuantumului de elemente observate pe intervale egale de timp; repartizarea acestora de-a lungul unei zile etc.). De asemenea, pot fi stabilite grade de estimatii ale unor insusiri psihice. De exemplu, pentru a preciza in ce masura este prezenta o insusire psihica la un copil, se stabilesc urmatoarele evaluari: in foarte mare masura, in mare masura, intr-o masura potrivita, in mica masura, intr-o foarte mica masura. Aceste estimari calitative pot fi convenite in cifre, prin acordare de puncte (5 puncte pentru prezenta insusirii respective intr-o foarte mare masura, 1 punct pentru prezenta ei intr-o foarte mica masura). Estimarile pot fi facute si literar. Pentru insusirea unui copil de a fi atent, am putea prevedea: foarte atent, atent, atent selectiv, putin atent, neatent. Insa, mijlocul cel mai sigur care faciliteaza recoltarea si compararea rapida a datelor de observatie il reprezinta utilizarea unor grile de observatie si sistematizarea lor in functie de o serie de criterii.
R.F. Bales (1954), urmarind interactiunile comunicationale dintre membrii mai multor grupuri umane, a constatat ca acestia manifesta doua categorii de comportamente: efective (subimpartite, la randul lor, in pozitive si negative) si instrumentale (concretizate in intrebarile puse si in raspunsurile asteptate). Un membru al unui grup poate manifesta solidaritate, destindere, aprobare pasiva fata de un altul sau dimpotriva, dezaprobare, tensiune, antagonism. De asemenea, el poate emite sugestii, opinii si informatii sau cere sugestii, opinii, informatii. Sistematizand aceste categorii interactionale, Bales a oferit un instrument de contabilizare rapida a interactiunilor dintre membrii grupului, dand posibilitatea intocmirii unui profil al grupului respectiv, din care putem afla daca grupul este centrat pe sarcina ce urmeaza a fi rezolvata sau pe interactiunile de tip afectiv.
Este necesara si intreprinderea unor masuri de combatere a obstacolelor, ce ar putea impiedica realizarea unor observatii adecvate. Printre asemenea obstacole enumeram: influenta orientarilor observatiei, schema pre-perceptiva, putand deforma faptele observate; tendinta observatorului de a decodifica faptele observate in conformitate cu teoria (explicita sau implicita) la care adera; tendinta ca asteptarile si anticipari le observatorului sa induca rezultate in conformitate cu acestea. Preintampinarea aparitiei unor asemenea obstacole sau eliminarea lor se mai poate face si prin formarea si educarea corespunzatoare a observatorilor. Observarea unuia si aceluiasi fapt de mai multi observatori si apoi analiza comparativa a protocoalelor intocmite, realizarea cat mai multor observatii de catre unul si acelasi observator, pe baza unei grile de observatie, ar putea fi utile in corectarea deformarilor observati ei.
Observatia permite surprinderea manifestarilor comportamentale naturale, firesti ale individului, in conditii obisnuite de viata si activitate, oferind mai ales date de ordin calitativ. in schimb, un dezavantaj al ei il constituie faptul ca observatorul trebuie sa astepte intrarea in functiune a fenomenului studiat.
Potentele, fortele psihice ale omului, insusirile si capacitatile lui se exteriorizeaza nu doar in conduite motorii, verbale sau expresive, ci si in produsele activitatii sale. Putem considera ca in compunerile, desenele, creatiile literare realizate de un individ, in modul de formulare si de rezolvare a unor probleme, in constructiile tehnice etc., se obiectiveaza, se "materializeaza" diversele sale disponibilitati psihice. Analiza psihologica a acestor produse ale activitatii furnizeaza nenumarate informatii despre insusirile psihice ale individului. De exemplu, analizand desenele unui copil prescolar, putem deduce daca acesta are sau nu spirit de observatie, daca perceptia formei, culorilor, proportiilor etc. s-a format, daca dispune de inclinatii artistice, deprinderi de lucru, sensibilitate etc. Asadar, produsul activitatii, "desprins" de individ, devine obiect de investigatie psihologica, fapt care ajuta la caracterizarea creatorului sau.
Etalonul Testului
|
Varsta | |||||||||||||
|
Puncte |
Semnificatia QI
Pentru a stabili QI se determina varsta reala. Se considera de 6 ani, copilul care se afla intre 5 ani, 6 luni si o zi si 6 ani 5 luni si 29 de zile.
inteligenta foarte superioara
inteligenta superioara
Inteligenta lejer-superioara
Inteligenta mijlocie (normal)
incetineala intelectuala
zona marginala a normalului
granita inferioara a normalitatii
debilitate mintala
imbecilitate
sub 20 = idiotie
Dupa ce i se lauda desenul, i se spune: Acum vorbeste despre desenul tau; ce sunt acestea pe care le-ai desenat? Daca nu raspunde, i se arata un detaliu si i se spune: Ce este acesta? Daca si cum este incapabil sa raspunda sau daca el numeste o parte Un om, desenul va fi cotat in categoria 3.
b) Categoria B
Cuprinde desenele care pot fi recunoscute ca tentative de reprezentare a corpului uman, oricat de grosolane ar fi ele. Fiecare din cele 51 de elemente este cotat 1 sau 0.
1. Capul este prezent
Orice modalitate de a reprezenta capul trebuie admisa. Caracteristica ce nu ar fi insotita de un contur care figurand capul, nu pot intra in contradictie.
2. Picioarele sunt prezente
Se admite orice modalitate in care apare clar intentia de a prezenta picioarele. Numarul trebuie sa fie corect: doua in desenul din fata sau doua in desenul din profil. Un baston grosolan desenat, adica intentia copilului de a desena un al doilea picior. Daca un ciot de picior este desenat, se considera ca desenul contine doua picioare. Pe de alta parte, intalnim desene cu trei sau mai multe picioare. Atunci se coteaza cu 0.
Un picior cu doua labe, caz rar, se noteaza cu 1 punct.
Cand picioarele sunt ascunse de rochie (haine) se da totusi 1 punct daca extremitatile sunt desenate.
3. Bratele sunt prezentate
Degetele singure nu sunt suficiente, dar se acorda 1 punct daca copilul a lasat un spatiu intre degete si corp. Numarul bratelor trebuie sa fie corect: 2 in desenul din fata si 1 din profil.
4. Trunchiul este prezent
Orice indicare neta a trunchiului, chiar daca este vorba de o linie dreapta, trebuie cotata pozitiv. O singura forma intre cap si picioare este intotdeauna considerata ca fiind un trunchi.
Un rand de nasturi, mergand de la cap si pana la picioare, se puncteaza 0 pentru trunchi, si 1 punct pentru haina, daca pe linie transversala nu a fost traversata pentru a indica separarea trunchiului de picioare.
5. Inaltimea trunchiului este superioara latimii
Daca cele doua dimensiuni sunt egale sau daca diferenta nu este usor sesizabila, cota este 0.
De multe ori diferenta poate fi sesizata cu ochiul liber. Daca trunchiul nu este reprezentat prin doua dimensiuni, cota este 0.
6. Umerii net indicati
Un trunchi perfect patrat sau dreptunghiular nu poate fi cotat, dar se da un punct, daca colturile sunt rotunjite.
Daca liniile ce formeaza conturul partii superioare a trunchiului sunt divergente la baza gatului pentru a indica curbura pieptului se acorda un punct.
7. Bratele si picioarele sunt atasa te unui punct oarecare al trunchiului
Bratele trebuie sa fie atasate la gat sau la jonctiunea cap trunchi, cand este omis. Daca trunchiul este omis, cota este 0.
Daca picioarele sunt atasate in alta parte decat la trunchi, fara nici o legatura cu punctul de atasare a bratelor 1 punct.
Daca un brat sau un picior este omis, fie ca este un desen din fata, fie ca este un desen din profil, poate fi acordat un punct pe baza membrului reprezentat, dar daca cele doua brate sau cele doua picioare sunt atasate in alta parte, cota este 0.
Cand bratele sunt atasate la picioare, intre degete si corp, se acorda 0 puncte.
Numarul bratelor trebuie sa fie corect: doua in desenul din fata si unul din profil.
8. Bratele si picioarele sunt atasate la locul potrivit
In desenele din fata, unde umerii sunt net ridicati, punctul de atasare sa fie exact la umeri. Daca umerii nu sunt indicati, punctul de atasare trebuie sa fie exact unde ar fi trebuit sa fie indicat printr-un punct situat aproximativ pe linia mediana a trunchiului, la o mica distanta de gat.
9. Gatul prezent
Orice indicatie neta a gatului 1 punct.
O simpla juxtapunere a capului pe trunchi puncte.
10. Conturul gatului
Gatul trebuie sa formeze o linie continua cu conturul capului si trunchiului.
11. Ochii prezenti
Unul sau doi ochi trebuie desenati. O simpla trasatura vaga chiar, va primi punctul.
12. Nasul este prezent
In desenul din profil, nasul trebuie sa se diferentieze de frunte si de barbie.
13. Gura este prezenta
Daca un singur element a fost desenat in plus de ochi, adesea este imposibil sa se determine daca este vorba de gura sau, nas. Deoarece cotarea este aceeasi, este indiferent daca punctul se acorda pentru gura sau nas.
14. Nasul si gura sunt prezentate in doua dimensiuni
In desenul din fata, orice prezentare in doua dimensiuni care se apropie de adevarata forma a nasului este acceptata.
Pentru gura, linia de despartire a buzelor -1 punct.
In profil, nasul, este diferentiat de frunte si de buza superioara.
15. Narile sunt prezente
In desenele din profil, se acorda punct daca linia ce descrie nasul se intinde catre interior, deasupra buzei superioare. - 1 punct
16. Parul este prezent
O mazgalitura deasupra capului, figureaza adesea parul 1 punct.
17. Parul este bine plasat
Este vorba de parul ce nu patrunde in interiorul conturului capului 1 punct.
18. Vesmintele sunt prezente
O serie de linii verticale si orizontale indicand o tesatura, primeste 1 punct. Nasturii, fara nici o indicatie de vesmant nu primesc cota.
19. Daca parti ale vesmintelor sunt prezente
Ex.: palaria, pantalonii.
Daca apar parti de vesmant care acopera corect o parte a corpului 1 punct.
O palarie care are numai o singura atingere cu varful capului 1 punct.
Daca apar nasturii, fara alta indicatie de vesmant 1 punct.
20. Desenul complet al vesmantului
Desenul nu trebuie sa fie transparent. Trebuie reprezentate manecile si pantalonii.
21. Patru articole vestimentare sunt bine reprezentate
Articolele trebuie sa figureze in lista urmatoare: palarie, pantaloni, veston, camasa, guler, cravata, centura, bretele.
Pantofii trebuie sa apara cu cateva detalii: sireturi; varf; linia dubla pentru toc.
Camasa si vestonul trebuie reprezentate cu maneci, buzunarele si reverele sa fie distincte.
Important: cele patru elemente sa aiba semnele lor constructive.
22. Costum complet
Oricare ar fi costumul trebuie sa fie complet in toate detaliile esentiale si sa nu se nasca nici o confuzie a elementelor cu care il comparam 1 punct
23. Degetele sunt prezente
Ele trebuie sa figureze la cele 2 maini daca ambele sunt reprezentate - 1 punct.
Numarul degetelor este de mica importanta.
24. Numarul corect de degete
Trebuie cate 5 degete la fiecare mana. In cazul in care cele doua maini sunt reprezentate, dar una din ele este partial ascunsa, punctul trebuie acordat pe baza mainii complet reprezentate.
25. Detalii complete (vizibile) ale degetelor
Degetele trebuie reprezentate in cele doua dimensiuni: L si h.
26. Opozabilitatea degetului mare
Punctul este acordat daca degetul mare este mai scurt decat oricare alt deget si daca unghiul dintre degetul mare si index este de cel putin 2 ori mai mare ca cel dintre alte doua degete.
27. Linia este distincta de degete si de brate
Se acorda punctul daca partea superioara a mainii este vizibila deasupra buzunare lor.
28. Incheietura bratelor
Se puncteaza daca se deseneaza cotul si umarul. Ele trebuie sa fie evidente. Un brat care se indreapta pur si simplu in jos, nu se puncteaza.
29. Incheieturile picioarelor
Sunt reprezentate genunchiul sau soldul 1 punct.
30. Proportia capului
Suprafata capului nu trebuie sa depaseasca 1/2 din cea a trunchiului, nici sa fie mai mica decat 1/10 fata de aceasta suprafata.
31. Proportia bratelor
Trebuie sa fie la fel de lungi ca si trunchiul sau putin mai lungi, dar sa nu atinga genunchiul.
32. Proportia picioarelor
Sa nu fie nici scurte, dar nici de 2 ori trunchiul.
33. Proportia picioarelor (labele)
Sa fie redate in doua dimensiuni, lungimea mai mare decat latimea. La desenele din fata se da punct pentru laba redata in perspectiva.
34. Dubla dimensiune a bratelor si picioarelor
Trebuie reprezentate prin, 2 dimensiuni. chiar daca laba mainii si a piciorului sunt reprezentate prin linii.
35. Prezenta calcaiului
Orice reprezentare primeste punct. De asemenea, daca la desenul din fata piciorul este redat in perspectiva.
36. Coordonarea conturului general
Liniile sa fie ferme, sa se intalneasca punctele de incheieturi fara sa se incarce desenul cu multe linii si multe datalii.
37. Coordonarea articulatiilor
Se da punct daca s-a dat si la 36.
38. Coordonarea corpului
Conturul corpului sa nu prezinte inegalitati.
39. Coordonarea trunchiului
Conturul trunchiului sa nu prezinte inegalitati.
40. Coordonarea bratelor si picioarelor
Sa fie in doua dimensiuni, fara tendinta de ingustare la locul de jonctiune cu trunchiul.
41. Coordonarea partilor corpului
Trebuie sa fie simetrice din toate punctele de vedere.
42. Prezenta urechilor
Inaltimea sa fie sensibil mal mare decat lungimea; trebuie plasate catre mijlocul corpului (vazut din profil). Pentru inversarea pavilionului nu se acorda punct.
43. Detalii ale ochilor (gene, sprancene)
Reprezentare printr-o linie deasupra ochilor - 1 punct.
44. Prezenta pupilei
Daca sunt 2 ochi, pupila trebuie sa fie prezenta la amandoi ochii.
45. Proportia ochilor
Masura orizontala sa fie mai mare decat cea verticala, conditia sa fie indeplinita de ambii ochi.
Chiar daca in profil ochiul apare sub forma de cerc, se da punctul.
46. Privirea
In profil, ochiul trebuie desenat in perspectiva sau cu pupila plasata in partea dinainte a ochiului.
47. Prezenta barbiei si a fruntii
In desenul din fata sa se lase o distanta suficienta care sa marcheze fruntea si barbia. Pentru a i se da punct, in profil trebuie sa se vada conturul lor.
48. Relieful barbiei
Barbia sa fie net distincta de baza inferioara.
49. Profilul
Capul, trunchiul si bratele trebuie sa fie reprezentate in profil, nasturii sa nu fie deplasati de la centru catre latura desenului, sa nu existe transparenta corporala.
50. Silueta
Trebuie sa fie reprezentata din profil fara eroare sau transparenta corporala, numai forma ochiului poate fi ignorata.
Etalonare:
Puncte
1. Omuletul este de ne-recunoscut (mazgalitura)............0
2. Exista un control si o ordonare a liniilor (cerc, triunghi, dreptunghi,
patrat, spirala)........................1
Daca elementele sunt recunoscute ca parti ale corpului se integreaza la Categoria B
1. Prezenta capului.......................1
2. Prezenta picioarelor doua cand e in fata si unul cand e in profil....1
3. Prezenta bratelor, chiar daca degetele nu sunt evidente, sau daca
este lasat un spatiu intre ele si corp................1
4. a) Prezenta trunchiului...................
b) Lungimea mai mare decat latimea trunchiului........1
c) Indicarea umerilor...................
5. a) Bratele si picioarele tangente la corp............1
b) Bratele si picioarele atasate desi incorect...........1
6. a) Prezenta gatului
b) Conturul gatului este o linie continua intre trunchi si cap....1
7. a) Prezenta ochilor (unul din profil)...............1
b) Prezenta nasului.....................
c) Prezenta gurii......................1
d) Nasul si gura sunt reprezentate corect (indicare prin doua
trasaturi).........................1
e) Prezenta narilor.....................1
Metoda a fost elaborata pentru atingerea urmatoarelor scopuri:
cunoasterea caracteristicilor de normalitate in dezvoltarea fizica si psihica, pentru a putea crea conditiile cele mai adecvate de promovarea a unei dezvoltari armonioase corporale si mentale a prescolarului (perioada de varsta intre 3 si 6 ani);
depistarea din timp a unor eventuale ramaneri in urma ale dezvoltarii psihice, in vederea organizarii unor interventii constructive pentru remedierea acestora; trebuie sa fie cunoscut faptul ca intarzierile in dezvoltarea psihica a prescolarului, ne-depistate, se pot accentua in timp, generand ulterior fenomene de inadaptabilitate scolara
In baza unor cercetari autohtone au fost stabilite caracteristicile de normalitate psihica, pe varste semestriale, in raport cu 4 domenii de comportament: motor, cognitiv, verbal si social-afectiv. La randul lor, aceste domenii comportamentale cuprind mau multe componente:
a) Comportamentul motor (M)
M.1. Echilibrul in ortostantism
M.1.1. pozitie de echilibru, mersul echilibrat
M.1.2. sarituri peste un obstacol sau de pe un picior pe altul
M.2. Coordonare oculomotorie
M.2.1. plierea hartiei si miscari de coordonare ochi-mana
M.2.2. desenarea dupa modele a unor figuri geometrice
M.3. Coordonare generala corp-segment
M.3.1. miscari de orientare in schema corporala proprie
b) Comportament cognitiv (C)
C.1. Identificarea unor pozitii spatiale, perceptia insusirilor obiectelor (lungime, marime, greutate, culoare)
C.1.1. identificarea unor pozitii spatiale, constructii in spatiu
C.1.2. perceptia lungimii
C.1.3. perceptia marimii, greutatii si culorii
C.2. Activitatea de reprezentare
C.2.1. recunoasterea unor omisiuni pe desene
C.3. Perceptia temporala, notiuni de orientare temporala in achizitie
C.3.1. diferentierea momentelor zilei
C.3.2. diferentierea anotimpurilor anului
C.3.3. cunoasterea zilelor saptamanii
C.4. Activitatea de memorie si gandire
C.4.1. intelegerea unor relatii necesare
C.4.2. operarea in sfera unor notiuni generale cu gruparea de imagini in raport cu notiuni generale desemnate
C.4.3. operarea mentala asupra notiunii generale cu denumirea de notiune subordonata
C.4.4. recunoasterea utilitatii unor obiecte
C.4.5. definirea unor notiuni
C.4.6. operatii de gandire
C.4.7. asimilarea simbolului numeric
c) Comportament verbal (V)
V.1. Achizitia de categorii gramaticale
V.2. Vorbire, exprimare corecta
V.2.1. folosirea pluralului
V.3. Limbaj vorbit si limbaj citit
V.3.1. reproducerea de poezii, relatarea de povestiri pe imagini
V.3.2. recunoasterea de litere
d) Comportamentul social-afectiv (S)
S.1. Manifestari de independenta, deprinderi de autoservire
S.1.1. autonomie in imbracare
S.1.2. autonomie in dezbracare
S.1.3. executarea unor sarcini casnice
S.1.4. deprinderi igienice, simtul ordinii
S.2. Activitate de joc
S.2.1. jocuri de diferite tipuri, individuale sau colective
S.3. Relatii cu adultii si copiii
S.3.1. relatii cu adultii si copiii
Caracteristicile dezvoltarii psihice inscrise la copiii prescolari la cele 4 domenii comportamentale investigate difera calitativ de cele stabilite la copiii de 1-36 luni.
Pentru o intelegere adecvata a dezvoltarii psihice individuale este nevoie si de cunoasterea unor factori care influenteaza dezvoltarea psihica in general, cum sunt:
- greutatea la nastere
- boli, traumatisme in antecedente
- nivelul cultural si educativ - sanitar al familiei
- frecventarea gradinitei
Aprecierea dezvoltarii psihice a acestor copii se efectueaza prin examinarea individuala, notandu-se raspunsul la o serie de probe caracteristice de varsta, grupate in raport cu cele 4 domenii de comportament. Numarul acestora difera intre 12-18 / grupe de varsta.
Dupa cum este structurata, metoda favorizeaza
1. stabilirea operativa a unui diagnostic individual de dezvoltare
psihica, pe varste semestriale; rezultatul diagnosticului poate fi: dezvoltarea normala sau subnormala pentru varsta la care se efectueaza examinarea.
2. aprecierea evolutiei psihice de-a lungul etapei de varsta prescolara; aceasta apreciere la un moment dat si in timp este posibila atat sub aspect global, cat si partial pentru fiecare din cele 4 domenii comportamentale.
Pentru aplicarea metodologiei de apreciere si urmarire a dezvoltarii psihice a copiilor prescolari sunt necesare urmatoarele:
a) materialul tehnic ce urmeaza a fi folosit in examinare,
b) tabelele cu caracteristicile de normalitate ale dezvoltarii psihice de-a lungul etapei prescolare - de la 3 ½ la 6 ani,
c) fisa individuala pentru inscrierea rezultatelor.
Referitor la scorare si interpretare se parcurg urmatorii pasi:
- aplicarea tuturor probelor de varsta;
- notarea rezultatelor la fiecare proba pe fisa individuala (proba rezolvata se noteaza cu 1 punct iar proba ne-rezolvata se noteaza cu 0 puncte);
- totalizarea numarului de puncte;
- compararea cu punctajul total, calculandu-se procentajul individual;
- formularea diagnosticului de dezvoltare psihica, care poate fi:
normalitate psihica (valori cuprinse intre 75 - 100%);
subnormalitate psihica, caracterizata prin ramanere in urma in diferite grade.
Intarzierea poate fi globala, daca prescolarul examinat are rezultate negative la unele probe la nivelul tuturor celor 4 comportamente, si partiale, cand copilul nu rezolva probele la 1 - 2 comportamente.
Mai trebuie mentionat ca aceasta metoda, in urma semnalarii si localizarii unor deficiente in dezvoltare la o anumita varsta, indica si orienteaza catre masuri adecvate de stimulare.
APLICAREA TESTELOR
GOODENOUGH
cotarea
Elemente
l. Prezenta capului 1 punct
2. Prezenta picioarelor - doua cand este din fata si unul cand este din profil 1 punct
3. Prezenta bratelor - chiar daca degetele nu sunt evidente sau daca este lasat
spatiu intre ele si corp 1 punct
4.a. Prezenta trunchiului
b. Lungimea mai mare decat latimea trunchiului 1 punct
c. Indicarea umerilor 0 puncte
5.a. Bratele si picioarele tangente la corp 1 punct
b. Bratele si picioarele atasate (desi incorect) la corp 1 punct
6.a. Prezenta gatului 0 puncte
b. Conturul gatului este o linie continua intre gat si cap 0 puncte
7.a. Prezenta ochilor 1 punct
b. Prezenta nasului 1 punct
c. Prezenta gurii 1 punct
d. Nasul si gura sunt reprezentate corect, indicarea bazelor (indicarea prin
doua trasaturi) 0 puncte
e. Prezenta narilor 0 puncte
8.a. Prezenta parului 1 punct
b. Parul bine plasat, dar capul sa nu fie vazut prin intermediul
transparentei 1 puncte
9.a. Prezenta hainelor, prima manifestare a vesmintelor sunt nasturii. Se admite o simpla hasurare 1 punct
b. Lipsa transparentei si doua elemente vestimentare 0 puncte
c. Desenul complet al vesmintelor 0 puncte
d. Patru articole vestimentare bine marcate (palarie, vesta, cravata, nasturi,
pantaloni etc.) 0 puncte
e. Costumul perfect, fara defecte (prezenta si a mansetelor) 0 puncte
10.a. Prezenta degetelor 1 punct
b. Numarul corect al degetelor 1 punct
c. Detalii corecte ale degetelor; 0 puncte
d. Pozitia policelui 0 puncte
e. Evidentierea palmei (a mainii intre degete si brate) 0 puncte
11.a. Bratele articulate la umeri, la coate 0 puncte
b. Articularea gambelor la genunchi si la coapse (la una dintre ele sau la
ambele) 0 puncte
12.a. Proportia capului (mai mic decat 1/2 din trunchi si mai mare decat 1/10
din corp 0 puncte
b. Proportia bratelor (egale in lungime cu trunchiul sau cel putin mai lungi
dar sa nu atinga genunchiul) 0 puncte
c. Proportia gambelor (inegale in lungime cu corpul sau putin mai scurte) 0 puncte
d. Proportia picioarelor (lungimea lor sa fie mai mare decat latimea si mai
mica decat inaltimea corpului, sa nu depaseasca dublul gambei) 0 puncte
e. Prezenta a doua gambe si a doua brate (articularea mainii si a
picioarelor) 0 puncte
13. Prezenta calcaiului 0 puncte
14.a. Coordonarea motrica a conturului 0 puncte
b. Coordonarea motrica a articulatiilor 0 puncte
c. Coordonarea motrica a articulatiei capului 0 puncte
d. Coordonarea motrica a bratelor si gambelor 0 puncte
e. Coordonarea motrica a fizionomiei 0 puncte
f. Coordonarea motrica a articulatiei trunchiului 0 puncte
15.a. Prezenta urechilor 0 puncte
b. Pozitia si proportia corecta a urechilor 0 puncte
16.a. Detalii oculare - gene, sprancene 0 puncte
b. Detalii oculare pupile 0 puncte
c. Detalii oculare proportia ovala a pupilei 0 puncte
d. Detalii oculare stralucirea lor 0 puncte
17.a. Prezenta barbie si a fruntii 0 puncte
b. Barbia net distincta fata de baza inferioara 0 puncte
18.a. Capul, trunchiul si picioarele din profil 0 puncte
b. Profilul perfect (fara transparenta sau pozitia gresita a membrelor) 0 puncte
Totalul obtinut la aceasta proba este de 14 puncte
Subiectul are varsta cronologica de 6 ani, iar punctajul obtinut este de 14. prin raportare la etalon, s-a stabilit varsta mentala a subiectului care ii corespunde varstei de 6 ani. Cu aceste date am calculat Q.I. dupa urmatoarea formula: Q.I. = 100 EM / E.R.
Valoarea Q.I.-ului este de 100, ceea ce inseamna ca subiectul se caracterizeaza printr-o inteligenta mijlocie (normal).
a) Prezenta parului..............................1
b) Parul bine plasat, dar capul sa nu fie vazut prin intermediul transparentei.......... ..... ...... ..1
a) Prezenta hainelor, prima manifestare a vesmintelor sunt nasturii. Se admite si o simpla hasurare.......... ..... ...... ...1
b) lipsa transparentei si din doua parti ale vesmintelor (doua elemente vestimentare)....1
c) Desenul complet al vesmintelor.......................1
d) Patru articole vestimentare bine marcate (palarie, vesta, cravata, nasturi,
pantaloni etc.).......... ..... ...... .1
e) Costumul perfect, fara defecte (prezenta si a mansetelor)..............1
a) Prezenta degetelor............................
b) Numarul corect al degetelor........................1
c) Detalii corecte ale degetelor........................1
d) Pozitia policelul.............................1
e) Evidentierea palmei (a mainii) intre degete si brate................1
a) Bratele articulate la umeri, la coate.......................1
b) Articularea gambelor la genunchi si la coapse (la unul dintre ele sau la ambele)....1
a) Proportia capului (mai mic decat 1/2 din trunchi si mai mare de 1/10 din corp).....1
b) Proportia bratelor (egale in lungime, cu trunchiul sau cel putin mai lung, dar sa nu atinga genunchiul).......... ..... ...... ..1
c) Proportia gambelor inegale in lungime cu corpul sau putin mai scurte)........1
d) Proportia picioarelor (lungimea lor sa fie mal mare decat latimea si mai mica decat inaltimea corpului, sa nu depaseasca dublul gambei).................1
e) Prezenta a doua gambe si a doua brate (articularea mainii si a picioarelor).......1
Prezenta calcaiului.............................1
a) Coordonarea motrica a conturului.........................1
b) Coordonarea motrica a articulatiilor........................1
c) Coordonarea motrica a articulatiei capului....................1
d) Coordonarea motrica a bratelor si gambelor.....................1
e) Coordonarea motrica a fizionomiei.......................1
f) Coordonarea motrica a articulatiei trunchiului..................1
a) Prezenta urechilor.......... ..... ...... .1
b) Pozitia si proportia corecta a urechilor.....................1
16. a) Detalii oculare: gene, sprancene......................1
b) Detalii oculare: pupile........................1
c) Dotalii oculare: proportia ovala a orbitei.................1
d) Dotalii oculare: stralucirea lor.....................1
17. a) Prezenta barbiei si a fruntii..........................1
b) Barbia net distincta fata de baza inferioara..................1
18. a) Capul, trunchiul si picioarele din profil.....................1
b) Profilul perfect (fara transparenta sau pozitia gresita a membrelor)........1
a) Comportamentul motor (M)
M.1. Echilibrul in ortostantism
M.1.1. pozitie de echilibru, mersul echilibrat.............1
M.1.2. sarituri peste un obstacol sau de pe un picior pe altul.......1
M.2. Coordonare oculomotorie
M.2.1. plierea hartiei si miscari de coordonare ochi-mana........1
M.2.2. desenarea dupa modele a unor figuri geometrice.........1
M.3. Coordonare generala corp-segment
M.3.1. miscari de orientare in schema corporala proprie.........1
total 5 puncte
b) Comportament cognitiv (C)
C.1. Identificarea unor pozitii spatiale, perceptia insusirilor obiectelor (lungime, marime, greutate, culoare)
C.1.1. identificarea unor pozitii spatiale, constructii in spatiu........1
C.1.2. perceptia lungimii.......................1
C.1.3. perceptia marimii, greutatii si culorii..............1
C.2. Activitatea de reprezentare
C.2.1. recunoasterea unor omisiuni pe desene...............1
C.3. Perceptia temporala, notiuni de orientare temporala in achizitie
C.3.1. diferentierea momentelor zilei.................1
C.3.2. diferentierea anotimpurilor anului.................1
C.3.3. cunoasterea zilelor saptamanii.................0
C.4. Activitatea de memorie si gandire
C.4.1. intelegerea unor relatii necesare.................1
C.4.2. operarea in sfera unor notiuni generale cu gruparea de imagini in raport cu notiuni generale desemnate..........................0
C.4.3. operarea mentala asupra notiunii generale cu denumirea de notiune
subordonata.............................0
C.4.4. recunoasterea utilitatii unor obiecte.................1
C.4.5. definirea unor notiuni.....................1
C.4.6. operatii de gandire.......................1
C.4.7. asimilarea simbolului numeric...................1
total 11 puncte
c) Comportament verbal (V)
V.1. Achizitia de categorii gramaticale
V.2. Vorbire, exprimare corecta
V.2.1. folosirea pluralului......................1
V.3. Limbaj vorbit si limbaj citit
V.3.1. reproducerea de poezii, relatarea de povestiri pe imagini.......0
V.3.2. recunoasterea de litere....................1
total 3 puncte
d) Comportamentul social-afectiv (S)
S.1. Manifestari de independenta, deprinderi de autoservire
S.1.1. autonomie in imbracare.................1
S.1.2. autonomie in dezbracare................1
S.1.3. executarea unor sarcini casnice..............1
S.1.4. deprinderi igienice, simtul ordinii.............1
S.2. Activitate de joc
S.2.1. jocuri de diferite tipuri, individuale sau colective.......1
S.3. Relatii cu adultii si copiii
S.3.1. relatii cu adultii si copiii................1
total 6 puncte
Subiectul a obtinut 25 de puncte la proba de apreciere a dezvoltarii psihice la copilul prescolar dintr-un total de 29. Rezultand un procentaj de 86 %, am considerat ca subiectul dispune de normalitate psihica.
III.3. Ghid de observatie
Gradinita: Calutul de Mare
Numele si prenumele copilului: Stoica Andrei
Grupa: Mare
III.3.1.1. Date biografice despre copil
a) Data si locul nasterii: decembrie 1998, Constanta
Adresa: Constanta
III.3.1.2. Date medicale
a) Antecedente patologice -
b) Evolutia psiho-fizica: buna
III.3.1.3. Date despre familia copilului
structura familiei: tata, mama, frati ( ), surori ( ), bunici si alte rude cu care locuieste copilul; al catelea copil este in familie
locuieste cu parintii sai, si este singur la parinti
III.3.1.4. Profesiunea parintilor
tata: marinar
mama: casnica
III.3.1.5. Conditii de locuit
foarte bune.....-
bune........X
satisfacatoare....-
nesatisfacatoare...-
III.3.1.6. Climatul educativ in familie
a) relatii intra-familiale:
favorabile.......X
nefavorabile.......-
organizate.......-
dezorganizate....-
b) cine se ocupa in mod special de copil:
mama........X
tata........-
frati........-
bunici.......-
alte persoane.....-
c) comportamentul educational al parintilor fata de copil:
corect........X
incorect......-
d) aspecte semnificative
III.3.1.7. Comportarea copilului in familie:
foarte buna.......-
buna..........X
satisfacatoare......-
nesatisfacatoare.....-
III.3.1.8. Aspecte ale activitatii copilului in familie:
activitati intelectuale: stie sa numere (cu mici dificultati) pana la 100, stie
mai multe litere ale alfabetului (sa le scrie si sa le citeasca)
activitati artistice: dans sportiv
activitati practice si gospodaresti: -
activitati sportive -
II.3.2.1. Rezultatele obtinute de copil in cadrul activitatilor din gradinita
foarte bune bune satisfacatoare nesatisfacatoare
a) activitati intelectuale
observare: este atent
povestire: povesteste cu amanunte
memorizare: nu stie poezii sau povesti
lectura dupa imagini: -
convorbire: foarte comunicativ
limbi straine: -
activitati matematice: -
b) activitati artistice
desene, pictura -
modelaj -
muzica -
c) activitati practice gospodaresti -
d) activitati sportive dans
II.3.2.2. Jocuri preferate
jocuri de constructie, jocuri didactice / jocuri de creatie, jocuri de miscare
prefera jocurile de constructie
II.3.2.3. Conduita copilului in gradinita
a) si-a insusit deprinderile de comportare civilizata; le aplica in relatiile cu adultii si cu copiii
b) si-a insusit deprinderile de comportare civilizata, dar le aplica fata numai de adulti
c) conduita nu este constatata
d) nu si-a insusit deprinderile de comportare civilizata
si-a insusit deprinderile de comportare civilizata si le aplica la adulti, si nu in toate cazurile si cu copiii
II.3.2.4. Concordante intre comportamentul copilului in familie si gradinita
exista concordanta / nu exista concordanta
sunt prezente anumite concordante intre comportamentul in familie si cel de la gradinita
II.3.2.5. Modul de indeplinire a sarcinilor:
indeplineste intotdeauna sarcinile / indeplineste sarcinile uneori (cele preferate)
indeplineste sarcinile daca se insista / refuza indeplinirea sarcinilor
in genere indeplineste sarcinile impuse dar uneori este nevoie de anumite insistente pentru a-si indeplini sarcinile, indeplinind cu usurinta sarcinile preferate
II.3.2.6. Adaptarea la grupul de copii din gradinita
usor adaptabil / greu adaptabil / inadaptabil
este usor adaptabil, intretinand relatii cu toti colegii
II.3.2.7. Rolul pe care-l indeplineste in grupul de joc:
prefera rolul de conducator / prefera sa fie condus / trece cu usurinta de la un rol la altul
nu are un rol stabil, trecand cu usurinta de la un rol la altul
III.3.3.1. Motricitate
a) controlul si coordonarea miscarilor:
foarte bine....X
bine ........-
slab.......-
b) ritmul miscarii
rapid.......X
mediu......-
lent.......-
III.3.3.2. Capacitati cognitive
|
Foarte buna |
Buna |
Slaba |
|
Perceperea formei |
X | ||
|
Perceperea culorii |
X | ||
|
Perceperea marimii |
X | ||
|
Spirit de observatie |
X | ||
|
Orientare in spatiu |
X | ||
|
Orientare in timp |
X |
Stabilitatea atentiei in activitatile organizate de educatoare:
in tot timpul activitatii / in anumite momente ale activitatii
nu isi pastreaza atentia la aceeasi intensitate pe tot parcursul unei anumite activitati, acordand mai multa activitatilor preferate
Stabilirea atentiei in joc:
in jocul individual / in grupuri mici de copii
atentia este prezenta atat in jocul individual cat si in grupuri mici de copii
Concentrarea atentiei exprimata in rezistenta la factorii perturbatori care apar in timpul activitatilor
|
Foarte buna |
Buna |
Slaba |
|
Obligatorii |
X | ||
|
La libera alegere |
X |
Distributia atentiei in diferite forme de activitate ale copilului:
foarte buna.......X
buna.........-
slaba.........-
Viteza de memorare a cunostintelor:
rapida.......X
medie........-
lenta.......-
Durata pastrarii cunostintelor:
lunga.......X
medie.......-
scurta.......-
Reproducerea cunostintelor:
fidela......X
creatoare....X
cu dificultati...-
Formele imaginatiei:
imaginatie reproductiva manifestata in: activitati intelectuale, artistice, joc
imaginatie creatoare manifestata in: activitati intelectuale, artistice, joc
desi uneori da dovada de imaginatie reproductiva, in genere, manifesta o imaginatie creatoare
|
Foarte buna |
Buna |
Slaba |
|
Analiza |
X | ||
|
Sinteza |
X | ||
|
Comparatia |
X | ||
|
Generalizarea |
X | ||
|
Clasificarea |
X |
Volumul vocabularului:
bogat / mediu / sarac
are un vocabular bogat
Forma de limbaj care predomina:
concret - situativ / contextual / monologat / dialogat
formele de limbaj predominante sunt limbajul dialogat si cel concret - situativ
Limbajul utilizat de copil in activitatile organizate de educatoare si in activitatile la libera alegere:
Fonetic |
Lexical |
Semantic |
Gramatical |
|
|
corect - incorect |
Corect |
Corect |
Corect |
Corect |
|
coerent - incoerent |
Coerent |
Coerent |
Coerent |
Coerent |
|
expresiv - inexpresiv |
Expresiv |
Expresiv |
Expresiv |
Expresiv |
Constructia ideilor in cazul comunicarii cu adultii si intre copii:
exprimare bogata in idei / exprimare saraca in idei
exprimarea sa este un bogata in idei
Mobilitatea:
rapida...X
medie....-
lenta....-
stabil.....X
instabil.....-
retinut......-
exploziv.....X
rezistenta la solicitari.....X
oboseste usor.......-
Trasaturi care exprima atitudini sociale:
Sociabilitate.........X
Comunicativitate........X
Spirit de prietenie.......X
Spirit de colectiv.......X
Sinceritate...........X
Respect fata de adult.......X
Cinste............-
Politete...........X
Trasaturi care exprima atitudinea copilului fata de colectivitate:
Spirit de ordine.......X
Harnicie..........X
Respect pentru munca......X
Sarguinta...........X
Corectitudine........X
Independenta........X
Trasaturi care exprima atitudinea copilului fata de sine insusi:
Modestie...........X
Stapanire de sine........X
Incredere in propriile puteri...X
Curaj...........X
Ingamfare..........-
Laudarosenie..........X
Neincredere in sine.......-
Timiditate..........-
Nehotarare...........-
Nesiguranta..........-
Egoism............-
III.3.4.1. Aprecierea generala in legatura cu nivelul dezvoltarii copilului si cu pregatirea lui pentru scoala
Subiectul a obtinut rezultate satisfacatoare la probele aplicate, pe baza acestora am considerat ca se situeaza pe treapta corespunzatoare dezvoltarii psihice la varsta la care se afla subiectul, avand un intelect mijlociu (normal). Astfel, am tras concluzia ca este pregatit pentru scoala.
III.3.4.2. Sugestii pentru viitoarea activitate cu copilul
Consider ca subiectul trebuie, in continuare supravegheat atent, continuandu-se programele de instruire in care este implicat, fiind de parere ca acestea vor aduce numai beneficii in favoarea subiectului.
|
