DEZVOLTAREA FIZICA SI A MOTRICITATII IN COPILARIE
"a veghea la buna evolutie a motricitatii si intelectului este tot atat de important ca si a ne reocupa de curba greutatii si inaltimii copilului, de evolutia dentitiei sau de starea functiilor lui digestive" (Maillet, apud Debesse, 1970, p. 27)
"in aceasta activitate motorie copilul se afirma si se confirma pe masura ce infaptuieste cucerirea motorie a lumii materialecopilul dobandeste prin ea nu numai indemanarea motorieci de asemenea si poate mai ales o anumita incredere in mijloacele sale, incredere care formeaza baza indispensabila a autonomiei si initiativei sale, a acelui sentiment al propriei valori de care are atata nevoi 929g65j e" (Osterrieth, 1976, p. 61)
Reflexele nou-nascutului/ reflexele tranzitorii
Reactii motorii automate, acte fundamentale ale sistemului nervos, care apar ca raspuns la o modificare a mediului extern sau intern, avand valoare adaptativa (Popescu-Neveanu, 1978).
Sunt expresia dependentei de structurile subcorticale, disparitia lor fiind un fenomen de maturare, inhibitie, avand ca substrat corticalizarea SNC (Benga, 1994).
Exemple:
Reflexul de supt - declansat prin atingerea buzelor, tegumentelor periorale; se inhiba in jurul varstei de 1 an, chiar daca uneori in somn se poate evidentia pana la 5-10 ani.
Reflexul punctelor cardinale - atingerea buzelor, tegumentelor periorale determina deschiderea gurii, intoarcerea capului in acea directie; se inhiba dupa 2 luni.
Reflexul de prehensiune palmar - flexia involuntara a degetelor cand se plaseaza in palma copilului un obiect; scade pana la disparitie dupa 3-4 luni, fiind inlocuit de apucarea voluntara.
Reflexul de pasire (mersul automat); Reflexul Moro; Reflexul Babinski - vezi Bonchis, 2008
CRESTEREA IN INALTIME SI GREUTATE
Aspectul nou-nascutului:
tegumente,
dimensiunile diverselor segmente ale corpului,
greutatea si talia.
Efortul nou-nascutului de adaptare la noul mediu:
Scheletul:
La nastere principalele componente de sustinere sunt osificate, altele fiind sub forma cartilaginoasa;
Treptat, prin depunerea sarurilor fosfo-calcice, se maresc in lungime si grosime, punctele de osificare aparand pentru fiecare os la o anumita varsta;
Intre 3 si 6 ani scheletul este inca elastic - importanta cultivarii pozitiilor cores punzatoare pentru scris-citit.
La nivel cerebral:
1. In perioada 1-3 ani
La nivel cerebral:
2. In perioada 3-6 ani
3. In perioada 6-10 ani
Sistemul cardio-vascular
In primul an pulsul este instabil si mai putin ritmic, activitatea cardiaca fiind insuficient controlata de sistemul nervos; ulterior bataile inimii devin mai ritmice, la finalul copilariei dezvoltarea partii SN care regleaza activitatea cardiaca fiind 90% din nivelul atins de adult.
Plamanii - in primul an frecventa respiratorie este mai ridicata; ulterior capacitatea pulmonara creste, micsorandu-se frecventa respiratiei si viteza circulatiei sangvine; sensibilitate la viroze respiratorii si afectiuni bronho-pulmonare creste.
Sistemul digestiv - initial stomacul dispune de musculatura putin dezvoltata, capacitate mai slaba a sucului gastric de a actiona asupra alimentelor; forma specifica a varstei adulte apare la 11 ani, paralel culturalizandu-se comportamentul alimentar
DEZVOLTAREA MOTRICITATII
In primele zile dupa nastere activitatile musculare sunt incomplet delimitate, primele gesturi fiind difuze si masive.
Centrii nervosi de care depinde functia motorie se maturizeaza progresiv, echilibrul lor functional se schimba odata cu varsta, iar controlul voluntar al miscarilor urmeaza si el o progresie care arata dependenta de evolutia fiziologica.
Directia de maturizare este proximodistala, adica e mai avansata in zona centrala si progreseaza spre membrele superioare si apoi inferioare (patern regasit si in cazul cresterii, care in primii ani este cefalocaudala).
Se considera ca dezvoltarea miscarilor se realizeaza in etape (Osterrieth, 1976):
in primele 3 luni - progrese mai importante ale ochilor si gurii;
3-6 luni - capul, gatul, umerii;
6-9 luni - trunchiul, bratele, mainile;
9-12 luni - degetele, gambele, labele, organele fonatoare.
1. Evolutia miscarilor la nivelul capului
nou-nascutul: capul aplecat pe o parte;
1 luna: asezat pe burta, copilul isi poate ridica nesigur capul, pe o durata foarte scurta (3 sec.)
2 - 3 luni: ridicarea capului pe linia mediana a corpului din pozitia asezat pe burta, la un unghi de 60 pana la 90 (10 sec. la 2 luni, 1 min. la 3 luni);
4 luni: copilul tine capul ridicat si cand este tras in pozitie sezanda, iar din pozitia pe burta il inalta cu un efort nu prea mare;
de la 5 luni isi pozitioneaza corect capul atunci cand este sustinut in sezut;
dupa 6-7 luni prin castigarea capacitatii de a sta singur in sezut, copilul isi dezvolta motricitatea capului si gatului.
2. Mobilitatea ochilor
1 luna: privirea "prinde" doar obiectele situate pe linia mediana, la o distanta de 20-30 cm - fixarea privirii timp de cateva secunde;
3 luni: urmarirea obiectelor in tot campul vizual, marirea distantei la 40 de cm;
4-5-6 luni: controlul miscarilor globilor oculari si a capului.
3. Mobilitatea gurii: rol in cunoasterea realitatii din prima luna, tendinta copilului de a duce toate obiectele la gura.
4. Mobilitatea trunchiului
nou-nascutul: culcat e sate, cu membrele in pozitie flexata;
1 luna: miscari de tarare haotice;
2-3 luni: pedalare, intinderea trunchiului ca participare la actiunea de a fi luat in brate;
4- 5 luni: inotul, puntea, isi pozitioneaza corect capul atunci cand este sustinut in sezut;
5 luni: rostogolire de pe burta pe spate, de pe o parte pe alta
6 luni: pozitia in sezut cu sustinere
7-8 luni: din pozitia pe burta trece in pozitia de mers de-a "busilea", se rostogoleste de pe spate pe burta, "suportul lateral".
5. Mana: prehensiune si manipulare
1 luna: pumnii stransi;
3 luni: "descoperirea" mainii, atingerea jucariilor
4-5 luni: miscare de apucare dirijata spre obiect - prindere cu toata palma; mainile se joaca una cu alta;
6-7 luni: prinde jucaria cu precizie; muta jucaria dintr-o mana in alta;
9 luni: arunca obiectele in mod voluntar;
10 luni: forcepsul digital; coordonarea ambelor maini;
11 luni: pensa digitala;
12 luni: prehensiune pe deplin formata;
1-3 ani: miscarile se diferentiaza, se rafineaza (foloseste lingurita, constructii din cuburi, trage linii drepte, spre 3 ani poate insira margele, rasfoieste cu usurinta paginile unei carti);
dupa 3 ani: exuberanta motorie, varsta gratiei - dezinvoltura, spontaneitate (Osterrieth, 1976) - transportarea canii cu lichid fara sa verse, autoservire, desen;
intrarea in scoala: disciplinarea miscarilor, activitati care solicita muschii mici ai mainii.
6. Aparitia si perfectionarea mersului
Aparitia - in jur de 12 luni - este precedata de o serie de miscari si pozitionari:
Pedalatul - 2 luni;
Stand pe spate copilul isi apuca picioarele - 4-5 luni
In picioare, sprijinit de sub axile, isi sustinerea greutatea corpului pentru cateva secunde - 5luni;
"Tararea"/ mersul de-a "busilea" si sarituri sus-jos cand este tinut de subsuori - 6-7 luni
Sta in picioare cand este tinut de maini, se ridica prinzandu-se de obiecte si se deplaseaza spijinandu-se de obiecte - 8-10 luni;
Sta drept - 11 luni
Mersul se substituie taratului - 12-18 luni - "copilul alearga dupa centrul sau de greutate"
1-3 ani
Nevoie mare de miscare si de explorare a spatiului
Spre 20 de luni - perfectionarea mersului: pasi mai marunti, mersul inapoi, catarat, urca treptele alternand picioarele, castigarea stabilitatii, alergare, automatizare
30 de luni - mersul pe varfuri, sare cu picioarele lipite, se plimba cu tricicleta, dans pe muzica ritmata
3-6 ani: imbunatatire a echilibrului: sta intr-un picior, sare intr-un picior, loveste mingea cu piciorul, arunca mingea deasupra capului, alearga
6-10 ani: deplasari pe distante mai mari, formarea unor deprinderi motrice in cursul activitatilor de educatie fizica si sport, competitii in activitati ce presupun performante fizice.
|
