DIVORTIALITATEA SI EVOLUTIA ACESTEIA

DIVORTIALITATEA SI EVOLUTIA ACESTEIA

2.1. PRINCIPALII INDICATORI AI DIVORTIALITATII

Contextul social actual, prin particularitatile sale, a determinat o usoara crestere a divortialitatii, stimuland in continuare disponibilitatea oamenilor de a se recasatori. Cresterea divortialitatii duce la cresterea numarului de familii reconstituite, este evident, dar nu intr-o proportie egala, optandu-se si pentru alte alternative nonmaritale. Intre casatorii oamenii opteaza frecvent pentru coabitari, deseori partenerul devenind sot/sotie ulterior.

In anul 2004, rata divortialitatii in Romania a crescut la 1,63 divorturi la 1000 locuitori, cea mai ridicata valoare din ultimii 5 ani (Romania in cifre, 2005, pag. 66).

Rata divortialitatii dupa 1989 a evoluat in felul urmator:

-   &nbs 424i87e p;   &nbs 424i87e p;  in anul 1990 rata divortialitatii a fost de 1,42 (la 1000 locuitori)

-   &nbs 424i87e p;   &nbs 424i87e p;  in anul 1993 rata divortialitatii a fost de 1,37

-   &nbs 424i87e p;   &nbs 424i87e p;  in anul 1996 rata divortialitatii a fost de 1,57

-   &nbs 424i87e p;   &nbs 424i87e p;  in anul 1999 rata divortialitatii a fost de 1,53

-   &nbs 424i87e p;   &nbs 424i87e p;  in anul 2000 rata divortialitatii a fost de 1,37

-   &nbs 424i87e p;   &nbs 424i87e p;  in anul 2001 rata divortialitatii a fost de 1,39

-   &nbs 424i87e p;   &nbs 424i87e p;  in anul 2002 rata divortialitatii a fost de 1,46

-   &nbs 424i87e p;   &nbs 424i87e p;  in anul 2003 rata divortialitatii a fost de 1,52 (Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 2004, INS, pag. 55).

Totusi, nivelul divortialitatii se mentine relativ scazut comparativ cu alte tari europene, confirmand o oarecare stabilitate a familiei in societatea romaneasca, daca avem in vedere ca rata divortialitatii in UE-25 a fost in anul 2002 de 2‰. Constatam deci ca divortialitatea in Romania este sub nivelul celei din Europa occidentala, si nici nu prezinta o crestere atat de mare precum cea intalnita in tarile occidentale. Relativa stabilitate in timp a nivelului divortialitatii arata ca schimbarile sociale si economice intervenite in ultimii ani nu au influentat semnificativ evolutia acestui fenomen demografic. Nici raportul dintre numarul de divorturi si cel al casatoriilor nu indica o tendinta ferma de schimbare a intensitatii fenomenului.

Tabelul nr. 8

Principalii indicatori ai divortialitatii, in perioada 2002-2004

Sursa: Situatia demografica a Romaniei in anul 2004, 2005, pag. 66

Desi rata divortialitatii si indicatorul conjunctural al divortialitatii au crescut fata de anii anteriori, numarul de divorturi la 1000 de casatorii se mentine la un nivel aproximativ constant. Daca analizam rata divortialitatii romanesti in partea a doua a anului 2004 si prima parte a anului 2005, observam un interval in care oscileaza indicatorul (0,88 – 1,83), acesta avand valori mai ridicate in lunile noiembrie (1,83) si decembrie (1,58) 2004, respectiv aprilie (1,73) si mai (1,75) 2005; cea mai mica valoare se inregistreaza in luna ianuarie (0,88), o perioada rece a anului, cu taxe mari la intretinere, cand oamenii sunt mai saraci dupa cheltuielile facute la sarbatorile de iarna; in multe cazuri lipsa banilor pentru intentarea divortului este un motiv care determina amanarea acestui pas.

Tabelul nr. 9

Rata divortialitatii (la 1000 locuitori) in perioada august 2004 – august 2005

Sursa: Buletin statistic lunar, nr. 8, 2005, pag. 103

Cum a evoluat numarul casatoriilor si al divorturilor? Se pare ca acestea au tendinta de crestere in ultimii ani; cresterea numarului de casatorii demonstreaza ca oamenii opteaza pentru viata in cuplu, iar familia reprezinta in continuare o valoare indiscutabila.

Tabelul nr. 10

Evolutia casatoriilor si divorturilor (mii), intre anii 1998-2004

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2004, pag. 53

Sursa pentru anul 2004: Romania in cifre, 2005, pag. 9

2.2. RATA DIVORTIALITATII PE GRUPE DE VARSTA SI SEXE, IN PERIOADA 2002 – 2004

In 2004, varsta medie a sotilor la divort a fost de 38,6 ani la barbati si 35,1 ani la femei, in crestere fata de anul anterior (tabelul nr. 8). Varsta medie a sotilor la data desfacerii casatoriei a fost mai mare in urban, dar in mediul rural cresterea acestui indicator a fost mai accentuata.

Rata divortialitatii pe grupe de varsta si sexe, in perioada 2002-2004

Figura nr. 3. Rata divortialitatii pe grupe de varsta la femei, in perioada 2002-2004

Figura nr. 4. Rata divortialitatii pe grupe de varsta la barbati, in perioada 2002-2004

Sursa: Situatia demografica a Romaniei in anul 2004, 2005, pag. 67-68

Analizand repartitia divortialitatii pe varste, se evidentiaza tendinta actuala a generatiilor tinere cu varsta pana in 25 de ani de a divorta in proportie mai mare.

Cele mai mari valori ale ratei divortialitatii s-au inregistrat la barbatii sub 20 ani si la femeile intre 20 si 24 ani.

Comparativ cu anii anteriori, in 2004 s-au inregistrat cresteri ale ratelor divortialitatii la majoritatea grupelor de varsta; cele mai semnificative au fost la persoanele de 40-44 ani. S-a mentinut insa diferenta pe sexe: pana la 30 de ani numarul femeilor care au divortat a fost de aproximativ 1,7 ori mai mare decat cel al barbatilor, dupa aceasta varsta numarul barbatilor divortati depasindu-l pe cel al femeilor. Frecventa cea mai mare a divorturilor s-a inregistrat la grupa de varsta 30-34 ani la barbati si 25-29 ani la femei, desi valorile nu sunt ridicate.

Analiza divorturilor dupa diferenta de varsta dintre parteneri scoate in evidenta faptul ca frecventa cea mai mare s-a inregistrat in cazul sotilor de varsta apropiata, numarul scazand treptat, pe masura ce diferenta de varsta intre soti creste. In 2004 ponderea divorturilor in care diferenta de varsta intre soti a fost mai mica de 3 ani a reprezentat 36,5% din totalul divorturilor. Majoritatea persoanelor divortate in 2004 au avut ca nivel de instruire liceul (40,5% dintre barbati si 44,4% dintre femei).

Divorturile de rang I (primele divorturi) au ramas preponderente, ele reprezentand, pentru ambele sexe, peste 93% din totalul divorturilor. Frecventa maxima a divorturilor de rang I s-a inregistrat la grupa de varsta 25-29 ani pentru femei si 30-34 ani pentru barbati.

Divorturile de rang II au afectat cel mai mult barbatii din grupa de varsta 45-49 ani si femeile din grupa de varsta 35-39 ani.

In mediul urban numarul divorturilor de rang II a fost de peste trei ori mai mare decat in rural. Mentalitatile traditionale privind comportamentul marital sunt conservate cu precadere in mediul rural; deseori oamenii persista intr-o casnicie nereusita pentru ca nu e prima casatorie si le este rusine sa divorteze din nou, dorind sa evite “gura lumii” si dezaprobarea acesteia.

2.3. DIVORTIALITATEA IN FUNCTIE DE MEDIU

In mediul urban, rata divortialitatii se prezinta astfel:

- in anul 1990 rata divortialitatii a fost de 2,10 (la 1000 locuitori);

- in anul 1993 rata divortialitatii a fost de 1,93;

- in anul 1996 rata divortialitatii a fost de 2,14;

- in anul 1999 rata divortialitatii a fost de 2,05;

-   &nbs 424i87e p;   &nbs 424i87e p; in anul 2000 rata divortialitatii a fost de 1,84;

-   &nbs 424i87e p;   &nbs 424i87e p; in anul 2001 rata divortialitatii a fost de 1,83;

-   &nbs 424i87e p;   &nbs 424i87e p; in anul 2002 rata divortialitatii a fost de 1,96;

-   &nbs 424i87e p;   &nbs 424i87e p; in anul 2003 rata divortialitatii a fost de 2,04.

In mediul rural, rata divortialitatii se prezinta astfel:

-   &nbs 424i87e p;   &nbs 424i87e p; in anul 1990 rata divortialitatii a fost de 0,67 (la 1000 locuitori);

-   &nbs 424i87e p;   &nbs 424i87e p; in anul 1993 rata divortialitatii a fost de 0,72;

-   &nbs 424i87e p;   &nbs 424i87e p; in anul 1996 rata divortialitatii a fost de 0,89;

-   &nbs 424i87e p;   &nbs 424i87e p; in anul 1999 rata divortialitatii a fost de 0,92;

-   &nbs 424i87e p;   &nbs 424i87e p; in anul 2000 rata divortialitatii a fost de 0,80;

-   &nbs 424i87e p;   &nbs 424i87e p; in anul 2001 rata divortialitatii a fost de 0,86;

-   &nbs 424i87e p;   &nbs 424i87e p; in anul 2002 rata divortialitatii a fost de 0,89;

-   &nbs 424i87e p;   &nbs 424i87e p; in anul 2003 rata divortialitatii a fost de 0,94.

Sursa: Miscarea naturala a populatiei, pe medii; rate (la 1000 locuitori), in Anuarul Statistic al Romaniei, 2004, pag. 57

Este evidenta diferenta semnificativa intre urban si rural, oamenii de la orase divortand mai mult decat cei de la tara, insa in mediul rural se observa totusi o crestere, timida, dar constanta, a acestui indicator.

Tabelul nr. 11

Divortialitatea pe medii, in trimestrul I 2004, comparativ cu trimestrul I 2003

Sursa: 2004, INS, Informatii statistice, nr. 1, pag. 1

Si in anul 2004 s-a mentinut decalajul dintre cele doua medii, divortialitatea fiind mai mare in urban fata de rural; 71% din numarul total al divorturilor s-au inregistrat in urban, rata divortialitatii fiind de 2,1 ori mai mare decat in rural. Dreptul la divort este specific modernitatii, fiind exercitat cu precadere in spatiile sociale mai deschise acesteia. 

Numarul divorturilor a avut o evolutie descendenta in primul trimestru al anului 2004, comparativ cu primul trimestru al anului 2003, iar rata divorturilor a scazut de la 1,67 la 1,52 divorturi la 1000 locuitori. Scaderea divortialitatii s-a inregistrat in ambele medii, valorile din mediul urban ramanand de peste doua ori mai mari decat in rural. Comparativ cu trimestrul I al anului 2003, divortialitatea a scazut in majoritatea judetelor.

2.4. RATA DIVORTIALITATII PE REGIUNI DE DEZVOLTARE, IN 2004

Figura nr. 5. Rata divortialitatii pe regiuni de dezvoltare, in anul 2004

Sursa: Situatia demografica a Romaniei in anul 2004, 2005, pag. 70

Se observa din histograma ca cea mai mare rata a divortialitatii se inregistreaza in regiunea de Vest a tarii, iar cea mai mica in zona Sud-Vest Oltenia; Nord-Vest-ul tarii se situeaza intre cele doua extreme.

Tabelul nr. 12

Divorturi, in zona de Nord-Vest a Romaniei, 2003; rata (la 1000 locuitori)

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2004, pag. 551

Rata divortialitatii in aceasta regiune (1,53‰) este putin mai ridicata fata de cea calculata la nivel national (1,52‰). Spre deosebire de nuptialitate, in privinta divortialitatii clasamentul in regiune se schimba: conduce cu detasare cu rata cea mai mare a divortialitatii judetul Satu Mare (2,10), urmat de Maramures si Cluj; cea mai mica rata a divortialitatii in zona de Nord-Vest a tarii o are judetul Bihor. Dincolo de factorii sociali care duc la cresterea divortialitatii (amintiti in capitolul I, punctul 1), cred ca aceasta disponibilitate a oamenilor de a divorta, ca o solutie de incheiere a unui mariaj nereusit, poate fi datorata si influentelor occidentale asupra mentalitatii oamenilor din zona; sa nu uitam ca Satu Mare este un oras de granita.

In anul 2002, in judetul Satu Mare s-au inregistrat un numar de 881 divorturi, dintre care 565 in mediul urban, iar 316 in mediul rural; rata divortialitatii (la 1000 locuitori) a fost de 2,35 in total, 3,38 in mediul urban si 1,52 in mediul rural (Sursa: Directia judeteana de statistica, Satu Mare). In anul 2003, in judetul Satu Mare s-au inregistrat 784 de divorturi si o rata a divortialitatii de 2,10 ; in trimestrul I al anului 2004 s-au inregistrat 194 de divorturi si o rata a divortialitatii de 2,09‰.

La nivelul tarii, cele mai multe divorturi raportate la numarul populatiei s-au pronuntat in judetele Sibiu, Satu Mare, Neamt, Hunedoara si Bacau (peste 2‰), iar cele mai putine in Dolj, Giurgiu si Olt (sub 0,7‰).

2.5. DIVORTURILE DUPA NUMARUL COPIILOR MINORI RAMASI PRIN DESFACEREA CASATORIEI

Casatoriile desfacute in cazul cuplurilor care au copii minori au reprezentat 52,2% din totalul divorturilor anului 2004, in crestere fata de anii anteriori (50,8% in 2003 si 51,3% in 2002). Frecventa cea mai mare a divorturilor s-a inregistrat dupa un an de la casatorie, in cazul cuplurilor fara copii si dupa 5-7 ani de casatorie, la cele cu 1 copil.

Tabelul nr. 13

Divorturile dupa numarul copiilor minori ramasi prin desfacerea casatoriei

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2004, pag. 71

Analizand tabelul de mai sus constatam urmatoarele: cei mai multi dintre cei care divorteaza nu au copii; desfacerea casatoriei este influentata de prezenta copiilor, aceasta fiind un factor care reduce divortialitatea; este foarte important si numarul copiilor  minori din familie – cu cat numarul acestora creste, divortul este mai putin probabil.

Tabelul nr. 14

Divorturile, dupa numarul copiilor minori ramasi prin desfacerea casatoriei, in zona de Nord-Vest a Romaniei, in 2003

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2004, pag. 55

Sotii fara copii divorteaza mai frecvent in judetul Cluj si Maramures si mai putin in Salaj; de obicei acestia sunt mai tineri, tendinta de amanare a nasterii copiilor fiind si la noi adoptata. In toate judetele din zona de Nord-Vest a tarii numarul divorturilor scade pe masura ce creste numarul copiilor, acesta fiind foarte redus la cuplurile cu cinci copii si peste.

2.6. Semnificatia divortului si a motivelor care-l determina

Liberalizarea sistemului social dupa 1989, inclusiv in privinta legislatiei familiei, nu a determinat direct cresterea divortialitatii; romanii ezita in luarea deciziei de a divorta din mai multe motive: in mediul rural modul de convietuire, de gospodarire si mentalitatea existenta nu stimuleaza destramarea familiei, dificultatile materiale, costurile psihologice mari ale divortului s.a.

Este evident ca cele doua zone ale lumii cu ratele cele mai ridicate ale divortialitatii – SUA si fosta Uniune Sovietica – sunt atat de diferite ca sisteme politice, economice si sociale. Unii autori asociaza nivelul ridicat al ratei divortialitatii din zone cum ar fi California cu mobilitatea ridicata ce caracterizeaza o societate relativ prospera, moderna si cu dezvoltarea miscarii feministe, iar in zonele fostei Uniuni Sovietice divortul este asociat cu lipsa locuintelor, saracia si consumul crescut de alcool al barbatilor (Moskoff, 1983); cu care dintre aceste zone ar fi corect sa comparam situatia din tara noastra? Putem sa ne comparam cu oricine, avem aceasta libertate, dar, din pacate, si la noi in tara motivele de divort sunt frecvent legate de nivelul scazut de trai (saracia), consumul exagerat de alcool sau violenta domestica. Acestea sunt principalele motive ale divortului invocate de cei care au luat aceasta decizie. Parerea mea este ca zona de comparatie pentru divortialitatea din tara noastra, mai potrivita, mai apropiata atat din punct de vedere geografic, dar si social, este spatiul fostei Uniuni Sovietice.

In tarile fostului spatiu sovietic, incepand cu anii ′70, ″divortialitatea atingea niveluri foarte ridicate, valorile inalte mentinandu-se si dupa desprinderea din imperiul comunist, in ciuda unor variatii, uneori chiar cu tendinta descendenta″ (Traian Rotariu, 2003, pag. 219).

In 2004, ca in anii anteriori, principalele cauze de divort au ramas infidelitatea conjugala (11,4%), alcoolismul (8,6%) si violentele fizice (7,2%) (Situatia demografica a Romaniei in anul 2004, 2005, pag. 70). Numarul divor-turilor din vina sotului a fost de circa patru ori mai mare decat al celor din vina sotiei.

La fel ca somajul, divortul tinde sa fie invers corelat cu clasa sociala, fiind de patru ori mai ridicat la muncitori (in special necalificati) comparativ cu barbatii din grupuri socio-economice inalte (Haskey, J.,1984). De asemenea, ocupatiile care presupun absente frecvente sau prelungite de acasa implica riscuri ridicate de divort, mai ales in cazul casatoriilor cu vechime mica, iar dintre acestea mai vulnerabile sunt cele incheiate la varsta adolescentei.