0 DUBLA DILEMA A RAPORTULUI DINTRE FAPTE SI VALORI

0 DUBLA DILEMA A RAPORTULUI

DINTRE FAPTE SI VALORI

Dupa cum am mai aratat, una dintre temele controversate din filosofia stiintei economice a fost aceea a raportului dintre stiinta economica positiva, preocupata de ''ceea ce 111x2315b este'' si cea normativa, interesata de ''ceea ce trebuie sa fie''.In aceasta ordine, filosofia stiintei economice retine trei tendinte principale: prima, sustine teza conform careia,concluziile stiintei

retine   trei tendinte principale: prima, sustine teza conform careia, concluziile stiintei economice pozitive au relevanta doar pentru o serie de probleme normative structurate in jurul intrebarilor: ce-i de facut si cum trebuie atins un scoo sau altul; a doua, preconizeaza elaborarea de concluzii

pozitive in stransa legatura cu sfera valorilor, iar in cazul in care implicatiile normative ale acestora erau greu de acceptat, concluziile positive trebuiau respinse; a treia, de factura clasica, a formulat teza ca stiinta economica trebuie sa fie neutra din punct de vedere etic, adica sa nu fie atasata nici uneia din proiectele sociale aflate in competitie.

Pe aceasta linie de gandire, domeniul stiintei economice era restrans la studiul factualului si al probabillului, urmand san e dezvaluie legi si tendinte generale sau sa ne spuna care fenomene sunt associate si ce efecte vor urma din animate cauze.O asemenea imagine despre statutul diferit a ceea ce este factual si despre ceea ce urmeaza sa fie valorizat de catre oameni isi are originea in conceptia pozitivista conform cu care, stiinta ne poate spune ce sunt faptele, dar reactiile oamenilor fata de ele sunt probleme subiective, care nu au nici un rol in procedeul cunoasterii stiintifice.De aici,cautarea unei stiinte ''libere de valoare'' a parut indispensabila, in conditiile in care stiinta economica si celelalte stiinte sociale urmareau sa dobandeasca un statut epistemologic asemanator cu cel al stiintelor fizice.

Pentru a intelege resorturile intelectuale ale neutralitatii axiologice este util sa ma refer mai intai la premisele teoretice pe care Max Weber le-a formulat in legatura cu acest principiu metodologic.In esenta, el sustine ca intre o afirmatie stiintifica si o judecata de valoare nu este acceptabila nici o confuzie, si numai dupa ce am stabilit o astfel de diferenta ne putem intreba daca stiinta poate trata evaluarile subiective ca obiect de cercetare. Din punctual sau de vedere, explicatia din stintele socialului presupune urmatoarele particularitati:

• Cercetatorul fenomenelor sociale trebuie sa faca distinctie intre doua serii de probleme eterogene si anume,intre constatarea faptelor empirice(inclusiv comportamentul ''evaluativ''al persoanei studiate) si punctul de vedere al cercetatorului, care formuleaza o judecata de valoare cu privire la fapte( inclusiv cu privire la eventualele ''evaluari'' ale persoanelor care devin obiect al cercetarlor sale.)
• Pentru a descifra elementele subiective care conduc actiunile si evaluarile oamenilor este nevoie de metoda comprehensiunii sau intelegerii.Daca explicatia presupune un sens obiectiv al faptelor sociale,rezultat al unui determinism cauzal,comprehensiunea presupune ca faptle sociale au un sens subiectiv,fiind rezultatul unui determinism subiectiv.Altfel spus , in cadrul explicatiei cercetatorul cauta sa evidentieze conditiile sociale si istorice particulare care determina faptul de explicat,in timp ce prin comprehensiune cercetatorul incearca sa inteleaga intentiile si motivele care au determinat comportamentul respectiv.
• O discutie despre valori