Dezvoltarea fizica si influenta asupra dezvoltarii
psihice a copilului scolar
Cresterea in greutate este lenta la inceputul
stadiului si se accentueaza ulterior in perioada pubertatii cand se va inregistra
un salt de crestere. Cresterea in greutate se va face in medie cu 3,5kg/an, iar
in inaltime cu aproximativ 6 cm/an. Apar unele diferente intre cr 656j94g esterea
ponderala si in inaltime la fete si baieti (de exemplu 115-130 cm la baieti,
iar la fete, intre 110-130 cm). Cresterea perimetrului cranian este foarte lenta in cursul acestei perioade. intre 6-12
ani, perimetrul cranian creste de la 51 la 53-54 cm. La sfarsitul acestei
perioade, creierul atinge dimensiunile de adult (E. Ciofu, Carmen Ciofii, p.
13, 1997).
Este important faptul ca inca de la 6 luni intrauterin, productia de neuroni este completa. Dezvoltarea si specializarea celulei nervoase
se afla sub control genetic, iar stimularea face ca functiile sa fie activate. Celulele gliale, care joaca un rol major in
procesul de mielinizare a sistemului nervos, continua sa se multiplice mult
dupa ce procesul de producere a neuronilor a luat sfarsit, astfel ca celulele
gliale sunt responsabile pentru cresterea in greutate si perimetru a creierului
(Laura E. Berk, p. 203, 1998). Continua procesul de
osificare, dentitia permanenta o inlocuieste pe cea provizorie, creste volumul
masei musculare, implicit forta musculara, se dezvolta musculatura fina a
degetelor mainilor. Coloana vertebrala devine mai puternica, dar in
acelasi timp este expusa deformarilor, prin pozitii
incorecte. Perioada este una de tranzitie si deci una
in care pot aparea disfunctii si crize de crestere si dezvoltare (P. Golu,
1993). Cu toate ca se observa importante achizitii fizice, scolarul mic
oboseste usor, este neinde-manatic fata de sarcinile
scolare, urmand ca pe parcurs rezistenta sa sa creasca si indemanarea sa devina
din ce in ce mai evidenta.
Continua procesele de crestere si maturizare de la nivelul
sistemului nervos. La nastere*, regiunile primare ale cortexului,
responsabile de primirea impulsurilor motorii si senzoriale de la organele de
simt, precum si de feed-back-ul necesar, ca si cele secundare, responsabile de
conexiunile caracteristice gandirii, nu sunt complet dezvoltate si se
maturizeaza in etape diferite. Diferitele arii corticale* se dezvolta in
ordinea in care apar la copil anumite capacitati respectiv cea mai avansata este regiunea motorie responsabila de miscarile grosiere,
largi, controland miscarile maini-lor, trunchiului si apoi ale picioarelor.
Regiunile senzoriale ce se dezvolta si se maturizeaza
sunt: cea care controleaza sensibilitatea tactila, urmata de vedere si, apoi,
zona senzoriala primara auditiva (Tanner, 1978). Aceasta
secventialitate in dezvoltare ajuta in explicarea variatiei in maturarea pe
niveluri a sistemului senzorial. Laterali zarea, sau specializarea
functiilor pentru emisferele cerebrale umane, are loc intr-o maniera similara. Fiecare regiune realizeaza predominant anumite sarcini. De exemplu, fiecare emisfera primeste impulsuri senzoriale si
controleaza doar o parte a corpului (aceea opusa ei). Mai mult, pentru
cei mai multi indivizi, emisfera stanga guverneaza procesarea informatiilor
verbale, in timp ce emisfera dreapta joaca un rol
primordial in procesarea informatiilor spatiale si a emotiilor.
Cercetarile au aratat atat ca lateralizarea are loc pe intreg parcursul
copilariei, cat si ca, intr-adevar, copilul se naste cu o capacitate de relatie
a creierului si ca in fapt exista unele evidente de cercetare conform carora
emisferele cerebrale ale copilului par sa fie programate de la inceput pentru
functii specializate (Spreen, 1984).
O data cu intrarea in scolaritate cresc efortul fizic si cel intelectual, ce conduc la instalarea starii de oboseala variind in
functie de caracteristicile individuale ale fiecarui copil. (Gratiela Sion,
2006)
Aceasta perioada de trecere este acompaniata, asa cum am vazut, de ample
procese de maturizare, la care se adauga premise psihice interne: dezvoltarea
motivelor si intereselor de cunoastere, posibilitatea de actiuni diversi-ficate
nu numai in plan material, ci si mental, creste ponderea momen-telor verbale in
analiza reprezentarilor sub impactul descrierilor si povestirilor celor din
jur, care devine o premisa a dezvoltarii memoriei logice si a gandirii
abstracte, creste indicele independentei proceselor intelectuale care iau forma
rationamentelor si care mediaza demersurile cognitive solicitate de invatare
(Golu, Verza, Zlate, 1993).
