Dezvoltarea inteligentei nou nascutului
Conceptia lui Piaget privind dezvoltarea inteligentei copilului propune o
maniera de abordare a dezvoltarii inteligentei si gandirii copilului de la
primele semne la judecati complexe. Conform teoriei sale dezvoltarea
cognitiva se imparte in 4 stadii sau etape mari
fiecare marcand un progres fata de celelalte:
1. Stadiul senzorio-motor (0-2 ani).
2. Stadiul preoperational (2-7 ani).
3. Stadiul operatiilor concrete (7/8 ani la 11/12 ani).
4. Stadiul operatiilor abstracte (11/12 ani la 18/20 ani).
. Stadiul senzorio-motor*
Caracterizare generala
- 0-2 ani, copilul dispune doar de perceptii si motricitate. Parerea generala a
psihologilor este aceea ca pana la aparitia limbajului
copilul nu dispune de gandire, dar au admis (si Piaget este printre acestia) ca
apare inteligenta.
Inteligenta caracterizeaza, dupa Piaget, acele acte in care exista o urmarire a
unui scop vizat de la bun inceput, apoi cautarea unor mijloace corespunzatoare
care detin caracterul de noutate pentru situatia respectiva.
Inteligenta copilului este practica, tinde spre
reusita, nu spre enuntarea de adevaruri.
. Substadii
1. Stadiul exercitiului reflexelor (0-1 luna).
2. Stadiul primelor deprinderi si al reactiilor circulare primare (1 luna-4 luni).
3. Stadiul reactiilor circulare secundare si al deprinderii "proce-deelor
destinate a face sa dureze spectacolele interesante' (4 -8/9
luni).
4. Stadiul coordonarii schemelor secundare si al aplicarii lor la situatii noi
(8-11/12 luni).
5. Stadiul reactiilor circulare tertiare si descoperirea de mijloace noi prin
experimentare activa (11/12 luni-18 luni).
6. Stadiul inventarii de mijloace noi prin combinari mentale (18-24 luni).
1. Exercitiul reflexelor (0-1 luna)
- Reflexe care prin exercitiu se consolideaza si se dezvolta. Ex.: reflexul
suptului si reflexul palmar (Gratiela Sion, 2006)
2. Stadiul primelor deprinderi si al reactiilor circulare primare (1 luna - 4 luni).
- Aparitia unei noi deprinderi - suptul degetului - diferita de actiunea
intamplatoare, aceasta se realizeaza prin coordonarea miscarilor bratului,
mainii si gurii.
- Deprinderea* nu este un act ce caracterizeaza
inteligenta, ci se bazeaza pe o schema senzorio-motorie de ansamblu, in care nu
exista o diferentiere intre mijloace si scopuri.
- Copilul nu cauta la acest nivel, in vederea atingerii unui scop, mijloacele
potrivite.
- Trecerea de la reflexe primare la reactii circulare primare se realizeaza
treptat, prin descoperirea intamplatoare a unui rezultat si prin incercarile de
repetare si retinere.
- Prin reactie circulara se intelege o actiune care se produce si in care
efectul este gratificat pentru subiectul care o
executa.
- Reactie circulara primara este aceea care se aplica
la pro-priul corp
3. Stadiul reactiilor circulare secundare* si al deprinderii "procedeelor
destinate a face sa dureze spectacolele interesante'
(4 -8/9 luni).
- Coordonarea intre vedere si apucare.
- Reflexul palmar se perfectioneaza, apare prehensiunea.
- De la inchiderea reflexa a palmei peste degetul (mare) ce
atinge palma,
la apucare si apoi indreptarea obiectului spre gura rara a fi privit este etapa
coordonarii intre prehensiune si supt.
- O alta etapa este cea in care copilul apuca un obiect doar daca este in
campul vizual (vederea simultana a mainii si obiectului conduc la apucare).
- Ultima etapa a prehensiunii (4, 5 luni) veritabile este
aceea in care toate obiectele care-1 intereseaza pe copil conduc la
prehensiune, chiar daca mana nu este in campul vizual.
- In primele luni de viata*, copilul nu face diferenta intre corpul sau si
mediul inconjurator, treptat se structureaza relatia cu propriul corp, apoi cu
mediul inconjurator.
- Acum apar reactiile circulare secundare, legate de actiunea in care intervine
un obiect din mediu si care produce un rezultat in
mediul extern, ii face placere copilului si acesta tinde sa il repete.
- "Procedeele destinate a face sa dureze spectacolele
inte-resante' consituie un caz particular.
- Piaget a constatat ca, daca inceteaza sa pocneasca din degete, fiul sau, pe
care il amuzau pocniturile, va incerca sa le reproduca lovind din ce in ce mai
tare o perna.
4. Stadiul coordonarii schemelor secundare si al aplicarii lor la situatii noi
(8-11/12 luni).
- Treptat, se contureaza din ce in ce mai mult scopul
actiunilor.
- Pentru a atinge scopul, este nevoie de coordonarea
unor scheme de actiune pe care copilul le-a folosit in alte situatii.
Ex.: pentru a apuca un obiect aflat in spatele unui
ecran, copilul va inlatura mai intai ecranul (utilizand scheme de apucare sau
lovire), dupa care va lua obiectul (utilizand alta schema de actiune).
- In acest moment vorbim de conduite inteligente. (Gratiela Sion, 2006)
