Dezvoltarea inteligentei si gandirii a copilului
Perioada de la 1 la 3 ani din perspectiva piagetiana* este carac-terizata de
incheierea stadiului senzorio-motor (0-2 ani) si debutul stadiului umator, cel
preoperational (de la 2 la 7 ani). La sfarsitul primului an
de viata, dezvoltarea inteligentei conform teoriei lui Piaget parcurge
substadiile 5 si 6 ale dezvolttarii senzorio-motorii:
5. Stadiul reactiilor circulare tertiare si descoperirea de mijloace noi prin
exp 525i89f erimentare activa (11/12 luni-18 luni)
. Pentru ca actul inteligent* sa fie complet sunt necesare mijloacele noi de actiune;
crearea lor si cautarea acestor mijloace este caracteristica acestui moment.
. Conduita sforii
- Trage sfoara de care este legat un obiect pentru a-1 apropia;
. Conduita suportului
- Trage covorul pentru a aduce mai aproape obiectul;
- Trage fata de masa pentru a cobori obiectul;
. Apar reactiile circulare tertiare
. Copilul cunoaste rezultatul actiunii sale si il repeta folosind scheme
cunoscute de actiune, in cele tertiare actiunile sunt caracterizate de
schimbarea modalitatii de producere a rezultatului;
. "experiente pentru a vedea ce se intampla':
- ex.: descoperind traiectoria unui obiect copilul va cauta sa-1 arunce in alte
moduri sau de la alte puncte de plecare.
6. Stadiul inventarii de mijloace noi prin combinari mentale (18-24 luni)*
. Solutia la problema nu mai este tatonata practic,
copilul fiind capabil sa gaseasca solutia in mintea sa.
. Conduita bastonului - apropie un obiect indepartat,
folosind un bat.
. Sfarsitul inteligentei senzorio-motorii si debutul inteligentei veritabile.
Conceptul obiectului permanent a fost introdus de Meyerson,
pentru a desemna invarianta obiectului ca atare, categorializarea schemei sale
de existenta (Neveanu, coord., 1978).
Inteligenta senzorio-motorie conduce la organizarea realului, arata Piaget,
construind marile categorii ale actiunii care sunt: schemele obiectului
permanent, ale spatiului, ale timpului si ale cauzalitatii, ce
se constituie in substructuri ale viitoarelor notiuni corespunzatoare (Piaget,
Inhelder, 1976, p. 14). Nici una din aceste categorii nu este
data de la inceput si universul initial al copilului este in intregime centrat
pe propriul corp si pe actiunea proprie a copilului intr-un egocentrism pe cat
de total pe atat de inconstient. Dupa varsta de 18 luni, arata Piaget, se
realizeaza o decentrare generala in urma careia copilul sfarseste prin a se
situa ca un "obiect' printre altele, intr-un univers format din obiecte
permanente, structurat spatio-temporal si constituind sediul unei cauzalitati,
in acelasi timp spatializate si obiectivate in lucruri (Piaget, Inhelder, 1976,
p. 15). Asadar, conform teoriei lui Piaget, notiunea de obiect nu este innascuta, ci se formeaza pe parcursul acelorasi stadii
de dezvoltare ca si schemele de actiune. Indicele recunoasterii permanentei
obiectului este "cautarea activa'.*
Perioada preoperationala* au stadiul preoperator debuteaza in jurul varstei de
2 ani cu aparitia reprezentarilor mentale si posibilitatile de evocare verbala
si mentala caracterisitice. Aceasta perioada de dupa varsta de 2 ani este
marcata de trei mari achizitii, respectiv: aparitia functiunii semiotice , apogeul gandirii egocentrice si inceputul
decentrarii cognitive. (Gratiela Sion, 2006)
La sfarsitul stadiului senzorio-motor, copilul detine un
sistem elementar de semnificatii si o posibilitate esementara de a reprezenta
mental anumite actiuni. Aceste reprezentari si utilizarea semnificantului se
dezvolta o data cu aparitia functiei semiotice sau simbo-lice, care reprezinta
capacitatea de a evoca obiectele sau situatiile care
au fost candva percepute, prin intermediul semnelor si simbolurilor. Aceasta
functie generatoare a reprezentarii este denumita de
Piaget simbolica, apoi semiotica, semnele fiind mai arbitrare decat
simbolu-rile, deoarece ele nu au nici o legatura cu obiectele pe care le
reprezin-ta (Tourrette si Guidetti, 2002, p. 111). Aceasta functie se va dezvolta intr-o maniera privilegiata pe parcursul
diferitelor conduite care sunt: imitatia amanata, jocul simbolic, imaginile
mentale si limbajul.
Dezvoltarea inteligentei* si limbajului sunt strans legate de
conduitele verbale, contribuind semnificativ la dezvoltarea gandirii. in conduita verbala, distingem doua etape interogative cu
influente asupra structurarii gandirii. Prima etapa este
activa. In jurul varstei de 2 ani, etapa pe care Rose Vincent a denumit-o
"marea identificare' (ce este asta ?).
Cea de a doua faza este faza lui "de ce?' si
debuteaza la 3 ani. Prin aceasta intrebare copilul cauta sa
identifice relatiile dintre obiecte, la ce folosesc acestea si care sunt
efectele obiectului asupra sa. (Gratiela Sion, 2006)