EMOTIA
EMOTIA ASTENICA-Negativa-recl care util aceasta forma invoca emotii neg, neliniste, teama, groaza. Sugereaza ca oferta lor este cea optima. In timp ce emotiile pozitive promit o stare de confort psihic, reclamele care util emotiile negative promit diminuarea disconfortului psihic. Eficienta acestei formule depinde de calitatea si de pozitionarea argumentului in msj publicitar. Aceste reclame nu sunt concepute ca sa ii sperie pe indivizi, ci ca sa le ofere un remediu la starile dramatice. Contribuie la cresterea vanzarilor. Reclamele care fol em neg mai rar fac apel la experienta personala. Avantajul reclamelor de acest tip este ca repr o solutie ce contrasteaza cu mediul publicitar. Emotiile neg se pot asocia cu numele firmei. Treb multa masura in utilizarea acestei formule pt a evita riscul unei imagini defavorabile. O varianta a acestui tip de reclama e aceea in care riscul poate fi perceput ca o tentatie.
UMORUL-nu e o arma sigura in reclama, existand riscul ca oamenii sa retina POANTA., uitand PRODUSUL.
UMORUL SITUATIONAL-produsul apare ca un erou al unui serial.important este ca cumparatorul sa nu fie intr-un rol ridicol.
MASURAREA EMOTIILOR:
Acest proces psihofiziologic presupune trairi afective, modificari organice, manifestari comportamentale. Trairile afective se masoara, se studiaza prin metoda autoobservatiei-tehnica raportului introspectiv- o descriere a procesului emotional. Aceasta tehnica are limite:
CERCETARILE
CARE
Se inreg o serie de parametrii fiziologici:ACTIVITATEA CARDIACA SI RESPIRATORIE, RITMUL RESPIRATIEI, COMPOZ. CHIMICA DIN SANGE, TENSIUNEA MUSCULARA, SECRETIA SALIVARA.
Metoda prin care se masoara raspunsul pupilei la o emotie
Se masoara emotia prin RASPUNS GALVANIC CUTANAT-TRANSPIRATIA
Modificarile endocrine
MODIFICARI COMPORTAMENTALE:
Metoda observatiei-comp cons la pct de vanz
Observarea expresiei faciale, expr vocale, miscarea, tinuta, gesturile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI:
Actiunile indivizilor implicati direct in procesul de obtinere si de utilizare a bunurilor si a serviciilor, inclusiv procesul de decizie care precede cumpararea si utilizarea produselor
Studierea comp presupune 2 mari capitole:
Intereseaza 3 mari probleme-ce se cumpara si se consuma? Cum isi procura indivizii cele necesare?
Philip Cotler-intreb cheie care vizeaza toate segmentele comport. Consum
Se acopera cele 4 politici de marketing-de pret de produs de promotie
Intentia de cumparare-plan mental in legatura cu ceea ce vor sa isi cumpere
Comp de cumparare:
Intentia de cumparare-veriga intre procesele psihice si de comp de cumparare
Consumatorii care se influenteaza in legatura cu viitoarele cumparaturi care sunt capabili sa sesizeze discrepantele dintre promis. Reclamei si produsele achizitionate-ACCENTUATORI
A 2 a clasa e formata din ATENUATORI-cei care cumpara produsele la pct de vanzare, evitand mesajele publicitare
O alta impartire:
1. CONSUMATORI CU CAPACITATI DE AUTOREGLARE-isi regleaza comp de cumparare in functie de reperele receptate din mediu
2. CONSUMATORI LIPSITI DE CAPACITATEA DE AUTOREGLARE-se ghideaza numai dupa propriile gusturi.
S-au creat o serie de modele:
1. MODELE NEDIFERENTIATE-lista de factori de decizie-constientizarea, interesul, dorinta, cumpararea
2. MODELE UNILINIARE-create in anii 70, progres fata de modelele nediferentiate, au constat in ierarhizarea acestor factori
3. MODELE CIBERNETICE-se caracterizeaza prin faptul ca ele cuprind un nr mai mare de factori-stab conexiuni intre factori, inreg feedback-ul dintre ei
A. INPUT INFORMATIONAL-INFORMATIA SI STIMULII INTRODUSI IN RECLAMA
B. PROCESAREA INFORMATIEI-EXPUNEREA LA RECLAMA, RECUNOASTEREA RECLAMEI
C. PROCESUL DE DECIZIE-O SERIE DE ASPECTE-IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
D. EVALUAREA OFERTELOR PROPRIU-ZISE-MARCA, CALITATE, ATITUDINI
E.
DEMERSUL
F. INFLUENTA MEDIULUI
S-a recurs la o abordare sistematica
DISONANTA COGNITIVA-diferenta intre satisf. Consumatorului si asteptarile lui de la produsul respectiv
|