EsECUL sCOLAR sI CAUZELE LUI
Ce este esecul scolar? Este esec scolar când un elev absenteaza, când obtine rezultate scolare slabe, când nu mai participa cu interes la activitatile scolare?
Esecul scolar reprezinta discrepanta dintre exigentele scolare, posibilitatile si rezultatele elevului.El determina efecte negative în plan psihologic, elevul în cauza pierzându-si încrederea în propriile posibilitati, cât si în plan social, ducând la o marginalizare sociala.Esecul scolar dovedeste ori un nivel scazut de competenta la elevi explicat prin întârzieri în dezvoltarea intelectuala,ori inadaptarea acestora la exigentele ambiantei scolare.Dintre cauzele care conduc la esecul scolar as enumera:abandonarea scolii, inadaptarea scolara, esecul la examenele finale, incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice.
Esecul scolar poate avea o amplitudine redusa,atunci când ramânerea în urma la învatatura este episodica, când lacunele privesc o singura disciplina la nivelul unui semestru (privesc o serie de teme sau capitole dintr-o disciplina de învatamânt) sau dobândeste un caracter generalizat, când esecul vizeaza toate materiile de învatamânt.În acest caz, elevul absenteaza,prezinta lacune grave în cunostinte, manifesta dispret fata de activitatea scolara.Neîndeplinirea de catre elevi a cerintelor obligatorii de programe, dupa ce s-au folosit toate strategiile adecvate pentru obtinerea succesului scolar si totusi elevii se mentin într-o situatie de nereusita scolara, impune îndreptarea acestora catre alte scoli care corespund posibilitatilor lor de pregatire scolara.
Pentru eliminarea efectelor negative ale esecului scolar este necesara cunoasterea cauzelor care au produs-o.Dintre cauzele esecului scolar care tin de elev sunt cauze fiziologice (tulburari somatice, neurologice si endocrine ) si cauze de ordin psihic (tulburari de comportament ) .De asemenea si familia contribuie la esecul scolar:familii dezorganizate, lipsa de conditii materiale necesare vietii,nivel scazut cultural în familie, relatii intrafamiliale negative,nivel coborât de comunicare umana cerinte exagerate ale unor parinti,lipsa legaturii unor parinti cu scoala.Însa si scoala poate contribui la esecul scolar al unui elev. Nu se respecta particularitatile de vârsta si individuale ale elevilor pregatirea necorespunzatoare a profesorilor, exista diferente semnificative între profesori si chiar scoli cu ocazia transferului elevului de la o clasa la alta, de la un ciclu la altul,numarul mare de elevi face dificila obtinerea coparticiparii elevilor la activitatea de predare- învatare, stiluri didactice deficitare ,evaluari injuste, o autoritate excesiva, conlucrare precara cu familia,o metodologie didactica pasiva si neadecvata unei participari active si deficiente privind resursele scolare (lipsa de laboratoare, materiale didactice).Unii elevi nu reusesc sa obtina randament scolar si datorita suprasolicitarii capacitatilor lor psiho- nervoase. De aceea sunt necesare masuri de igiena a muncii intelectuale si de protectie afectiva generala a elevului.
Esecul scolar poate fi diagnosticat corect printr-o colaborare strânsa între medicul scolar, învatator si familie.Ca modalitati de remediere a insuccesului scolar se impune identificarea elevilor cu nevoi speciale, organizarea unei retele de consiliere psihopedagogica, adaptarea metodelor si mijloacelor utilizate la specificul vârstei, clasei si disciplinei, dar si evitarea surmenajului si supraîncarcarii.Realizarea si evaluarea procesului de instructie si educatie trebuie sa aiba în vedere atât factorii succesului scolar, cât si pe cei care determina insuccesul scolar.
Pentru a preveni si înlatura esecul scolar se impune sporirea rolului învatamântului prescolar, realizarea unui parteneriat între scoala si familie, spijinirea scolii cu resurse materiale si umane corespunzatoare unui învatamânt de calitate,desfasurarea activitatilor scolare de catre cadre didactice bine pregatite profesional si desfasurarea unor activitati de orientare scolar-profesionala adecvate.Colaborarea dintre învatator si familiile elevilor nu înseamna colaborare cu parintii elevilor foarte buni la învatatura, ci cu toti parintii,în special cu cei ai caror copii întâmpina dificultati în diferite planuri. În activitatile desfasurate cu parintii se pot aborda teme referitoare la dezvoltarea interesului pentru învatatura, respectarea regimului zilnic de activitate si odihna, cunoasterea anturajului copiilor, îndrumarea si verificarea lecturii copiilor de catre parinti.
BIBLIOGRAFIE
Psihologie scolara Andrei Cosmovici, Luminita Iacob, Ed. Polirom, Iasi,1999
Invatamântul primar 1/2004, Ed. Miniped,Bucuresti,2004
|
