EVOLUTIA FERTILITATII IN SPATIUL NOSTRU SOCIAL

EVOLUTIA FERTILITATII IN SPATIUL NOSTRU SOCIAL

Schimbarile demografice din ultimii ani in Uniunea Europeana (in mod special scaderea semnificativa a fertilitatii) au avut consecinte deosebit de importante pe plan economic si social. Contextul socio-economic determina evolutia fenomenelor demografice, iar acestea, la randul lor, determina particularitati ale evolutiei sociale si economice ale unei societati.

Scaderea de lunga durata a fertilitatii este cel mai important factor al imbatranirii demografice, determinand efecte importante pentru politicile sociale, pentru sistemul de pensionare, sanatate si invatamant. Unii experti constata ca „mentinerea fertilitatii la un nivel scazut pentru o perioada indelungata genereaza o serie de aspecte negative pe termen lung asupra sistemului de securitate sociala, eficientei economice, echitatii si coeziunii sociale intre generatii” (Situatia demografica a Romaniei in anul 2004, 2005, pag. 3). Pe de alta parte, fertilitatea scazuta incetineste procesul de crestere a numarului de persoane si deschide oportunitati pentru cresterea economica si reducerea saraciei.

Evolutia fertilitatii este influentata de factori ca: proportia persoanelor casatorite, varsta la casatorie, recurgerea la mijloace contraceptive sau durata sterilitatii dupa nastere. In zilele noastre oamenii considera ca fertilitatea poate fi controlata, pot decide asupra descendentei lor recurgand la mijloace contraceptive, considerand ca familia mai putin numeroasa ii avantajeaza. ”Orice populatie care intra in procesul de modernizare [] va incepe la un moment dat sa recurga pe scara mare la contraceptie, in interiorul familiei” (Traian Rotariu, 2003, pag. 314). Femeile au posibilitatea de a alege momentul nasterii copiilor prin accesul la planningul familial, care le permite amanarea realizarii descendentei dorite. Factorii economici pot, dar numai intr-o anumita masura, sa influenteze dimensiunea familiei, la anumite categorii sociale. In tara noastra este interesant ca cele mai sarace familii sunt cele cu multi copii. In aceeasi ordine de idei, trebuie sa subliniem ca un alt indicator al modernitatii – mortalitatea infantila, este mult prea mare la noi in tara (17,3 la 1000 nascuti-vii in anul 2002, 16,7 in 2003 si 16,8 in 2004, conform datelor INS, in Situatia demografica a Romaniei in anul 2004, 2005, pag. 43) comparativ cu tarile Europei occidentale, acesta nefiind determinat de factori economici, cat de existenta unui mod de viata depasit.

Pentru fostele tari comuniste, accesul fara restrictii la informatia si mijloa-cele controlului fertilitatii devine o binecuvantare. Romanii adopta tot mai frecvent un model de fertilitate mai tarzie, specific tarilor occidentale; traditional, fertilitatea romaneasca a fost timpurie, asociata unui model similar al casatoriei, ambele definind modelul est-european al fenomenului. Inca din 1995 asistam la o crestere constanta a ponderii fertilitatii la varstele de peste 25 de ani. Modelul de fertilitate din ultimii ani arata o scadere de un copil la o femeie.

Fara realizarea unor conditii economico-sociale favorabile, numai aspectele ideologice, de mentalitate sau de atitudine fata de viata nu pot genera schimbarea majora de comportament reproductiv. Rezulta ca in ultimii ani conditiile socio-economice din Romania nu au avut capacitatea de a determina cuplurile sa procreeze un numar de copii suficient pentru a asigura reproducerea simpla a populatiei.

In toata Europa rata totala a fertilitatii a scazut sub nivelul necesar inlocuirii simple a populatiei (aproximativ 2,1 copii/femeie), ajungand la mai putin de 1,5 copii la o femeie. Europenii, chiar daca doresc sa aiba mai multi copii (desi aceasta dorinta este tot mai putin prezenta), sunt descurajati de o serie de probleme (ex. prelungirea scolarizarii, nevoia de a-si pastra locul de munca, necesitatea de a se perfectiona continuu pe plan profesional, cheltuielile pe care le implica un copil s.a.). O cauza a scaderii fertilitatii este datorata schimbarilor de comportament specifice modernizarii societatii.

Politicile sociale sunt indreptate spre eliminarea factorilor care impiedica oamenii sa decida asupra statutului de parinte. Redresarea fertilitatii presupune si o politica demografica coerenta, care sa cuprinda masuri de sprijinire a tinerilor (acces la locuinte, reducerea somajului) si familiilor cu copii, fara a fi neglijate valorile unei societati moderne, mamele reusind sa faca fata solicitarilor familiale si profesionale. In tarile Uniunii Europene (nordice in special), politica pronatalista, de sustinere a familiei si copilului a determinat cresterea ratelor de fertilitate si o participare crescuta a femeilor pe piata muncii. Dar daca nu se asigura protejarea si respectarea drepturilor si deciziilor indivizilor si cuplurilor privind dorinta de a procrea sau nu, toate solutiile sunt gresite; oamenii nu pot fi in totalitate influentati in luarea deciziei de a procrea. 

Avand in vedere specificul cultural al tarii noastre, este posibil ca fertilitatea sa cunoasca o anumita revenire in conditiile ameliorarii semnificative a standar-dului de viata, daca ar fi insotita de o politica demografica fundamentata pe masuri economice care sa sprijine familia si copilul. Insa in tarile dezvoltate nivelul de trai ridicat nu a constituit un factor de crestere a fertilitatii, relatia a fost tocmai inversa (in a doua jumatate a secolului al-XX-lea). Evolutia fertilitatii este imprevizibila si afecteaza rezultatul oricarei proiectari demografice.

Generatiile feminine de varsta fertila au inceput sa scada; daca se doreste stoparea scaderii rapide a populatiei in varsta de munca dupa anul 2030, trebuie sa se actioneze acum pentru cresterea fertilitatii. Dintre modalitatile enumerate de specialisti amintim: reconcilierea dintre viata de familie si viata activa (profesionala), crearea de facilitati pentru cresterea copiilor sau crearea de oportunitati in procu-rarea unei locuinte. Peste tot in lume, familia joaca un rol important in mentinerea solidaritatii intre generatii.

Avand in vedere procesul de imbatranire demografica, imigratia poate imbunatati anumite structuri de varsta, dar pe termen lung ridica probleme serioase pe piata muncii, pentru sistemul de asigurari sociale si cel de colectare a taxelor si contributiilor. Imigratia a crescut considerabil, in ultimii 10 ani fiind principala sursa de crestere a populatiei in tarile membre UE; stim cu totii ca foarte multi romani migreaza in aceste tari, dar voi reveni asupra acestui subiect in capitolul urmator.

Comisia Europeana (Bruxelles, 2005) a lansat spre dezbatere „Carta verde: Sa facem fata noilor schimbari demografice: o noua solidaritate intre generatii” (citata in Situatia demografica a Romaniei in anul 2004, 2005, pag. 6), iar dintre concluziile la care s-a ajuns amintesc:

Ø      Revenirea la cresterea demografica (modernizarea sistemelor de protectie sociala, cresterea ratei de ocupare a femeilor si varstnicilor);

Ø      Asigurarea unui echilibru echitabil intre generatii (prin implicarea in viata sociala pe tot parcursul vietii si prin distribuirea beneficiilor si finantarea nevoilor continue determinate de cheltuielile pentru pensii si sanatate);

Ø      Gasirea unor punti de legatura intre diferitele faze ale vietii (pensionarii sa participe la viata sociala si economica; prelungirea perioadei de pregatire profesionala).

Indicatorul conjunctural al fertilitatii (ICF) in Romania anului 2004 s-a pastrat la 1,3 copii la o femeie (are tendinta de stabilizare), sub valoarea inregistrata in UE-25 (1,5 copii la o femeie – valoare estimata in 2003). Nu uitam faptul ca varsta medie la nastere este mai mica in raport cu alte tari din Europa, element specific tarilor Europei de Est.

Tabelul nr. 15

Tendinte demografice

Sursa: Human Development Report, 2005, UNDP, pag. 232

Observam ca fertilitatea ramane stabila de foarte multi ani in spatiul american; in schimb, in toate tarile Europei de Est rata fertilitatii a scazut semnificativ, avand in vedere cele doua intervale de timp analizate in tabelul de mai sus; in Romania aceasta s-a injumatatit.

Analizand datele tarilor vecine si cu istorie asemanatoare observam ca acest indicator al fertilitatii are valori foarte apropiate; cea mai scazuta rata a fertilitatii o regasim in Ucraina (1,1!), iar cea mai mare in Albania (2,3).

Rata fertilitatii in Europa Centrala si de Est este 2,5 (intre anii 1970-1975) si 1,5 (anii 2000-2005), deci in scadere, in timp ce, la nivel mondial, aceasta este de 4,5 (anii 1970-1975), respectiv 2,6 (anii 2000-2005), conform HDR, 2005, pag. 235.

Dupa 1989, in tara noastra rata generala de fertilitate a scazut sistematic, la fel ca indicele conjunctural al fertilitatii, care, totusi, s-a pastrat la aceeasi valoare dupa anul 1995; din anul 2002 se observa insa o tendinta de crestere a ratei fertilitatii; datele urmatoare vor evidentia aceste aspecte:

in anul 1990 rata generala de fertilitate a fost de 56,2‰ (nascuti-vii la 1000 femei), iar indicele conjunctural al fertilitatii a fost de 1,8 (numar de copii nascuti de o femeie in cursul vietii sale fertile);

in anul 1993 rata generala de fertilitate a fost de 44,3‰, iar indicele conjunctural al fertilitatii a fost de 1,4;

in anul 1996 rata generala de fertilitate a fost de 39,9‰, iar indicele conjunctural al fertilitatii a fost de 1,3;

in anul 1999 rata generala de fertilitate a fost de 40,2‰, iar indicele conjunctural al fertilitatii a fost de 1,3;

in anul 2002 rata generala de fertilitate a fost de 37,5‰, iar indicele conjunctural al fertilitatii a fost de 1,3;

in anul 2003 rata generala de fertilitate a fost de 37,8‰, iar indicele conjunctural al fertilitatii a fost de 1,3.

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 2004, INS, pag. 62-63

3.1. PREZENTAREA SI ANALIZA FERTILITATII PE GRUPE DE VARSTA SI MEDII

Fertilitatea specifica pe grupe de varsta, in scadere in ultimii ani, a fost influentata in cea mai mare masura de decizia cuplurilor de a-si limita numarul de copii. Desi grupa de varsta 20-24 ani a ramas grupa cu cea mai mare contributie la evolutia fertilitatii, ratele de fertilitate au cunoscut o serioasa scadere. Datorita fenomenului tot mai frecvent de amanare a nasterilor, s-a inregistrat o deplasare treptata a intensitatii fertilitatii de la grupa de varsta 20-24 ani la cea de 25-29 ani. Diferenta dintre fertilitatea pe medii s-a accentuat, fertilitatea femeilor tinere din mediul rural fiind in medie de peste 1,7 ori mai mare decat cea din urban. De asemenea, cei mai multi copii de rang superior sunt in mediul rural; tinerele nasc la varste mult mai mici decat cele din urban, iar descendenta finala se realizeaza la varste mult mai inaintate. Se pare ca stabilirea unui model familial cu unul sau cel mult doi copii isi pune amprenta asupra evolutiei fertilitatii, in special la generatiile feminine nascute dupa 1970.

La sfarsitul anului 2004, contingentul feminin fertil de 15 – 49 ani a fost de 5609,1 mii (50,5% din totalul populatiei feminine), in scadere cu 8,8 mii persoane fata de aceeasi perioada a anului anterior.

In judetul Satu Mare ponderea populatiei varstnice este sub 12%, mai putin ingrijorator fata de alte judete; populatia de 15 – 64 ani are o pondere de peste 70% in acest judet, la fel ca in Cluj, Maramures, Brasov, Arges, Constanta, Covasna, Galati, Hunedoara, Sibiu, Tulcea, Timis si municipiul Bucuresti. Cele mai tinere regiuni ale tarii sunt Centrul si Nord-Vestul, cu 13,6% ponderea populatiei varstnice.

Rata fertilitatii in 2004 a crescut la 38,4 nascuti-vii la 1000 femei de varsta fertila (15-49 ani), fata de 37,8‰ in 2003. La majoritatea grupelor de varsta fertilitatea femeilor din mediul rural se mentine superioara celei din urban, exceptie facand grupa de 30-34 ani.

Figura nr. 6. Fertilitatea feminina pe medii si grupe de varsta, in anul 2004

Sursa: Situatia demografica a Romaniei in anul 2004, 2005, pag. 26

In mediul urban, curba ratelor de fertilitate s-a indepartat de modelul timpuriu, avand caracteristicile modelului „etalat”, cu valorile cele mai ridicate in grupa de varsta 25-29 de ani, ca faza intermediara spre modelul tardiv, specific populatiilor vest-europene. 

Tabelul nr. 16

Ratele de fertilitate, pe grupe de varsta, in zona de Nord-Vest a Romaniei, in 2003

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2004, pag. 556

Din analiza atenta a datelor tabelului anterior conchidem urmatoarele:

in zona de Nord-Vest a tarii fertilitatea este putin mai ridicata (38,5) fata de cea inregistrata la nivel national (37,8);

rata generala de fertilitate corespunzatoare grupei de varsta 15-19 ani este mai scazuta in zona de Nord-Vest (31,6) fata de cea calculata la nivel national (33,4), ceea ce confirma ipoteza cresterii varstei la nastere, specifica populatiilor moderne occidentale;

la nivel national, cea mai fertila grupa de varsta este cea intre 20-24 ani (cu o rata generala de fertilitate de 79,7), urmata de grupa de varsta 25-29 de ani (79,0) si cea de 30-34 ani (41,7); in zona de Nord-Vest a tarii locurile se schimba oarecum, fertilitatea cea mai mare corespunzand grupei de varsta 25-29 de ani (81,5), urmata de grupa de varsta 20-24 ani (79,2) si cea de 30-34 de ani (44,8); deci inca o data rezulta ca in aceasta zona de dezvoltare modelul fertilitatii tardive (manifest in Europa de Vest) este mai repede asimilat de oameni;

in judetul Satu-Mare se pastreaza tendintele conturate la nivel national, cu rata generala de fertilitate cea mai mare intre 20-24 de ani (87,9), urmata de grupa de varsta de 25-29 de ani (83,5) si cea de 15-19 ani (39,1); sa nu uitam ca in zona rurala traditionala (Tara Oasului) comportamentele maritale specifice societatilor traditionale se mai pastreaza;

dintre cele sase judete ale zonei, fertilitatea cea mai ridicata se inregistreaza in judetele Bistrita-Nasaud (44,4 rata generala de fertilitate) si Salaj (42,4), iar cea mai scazuta in judetul considerat cel mai modern din zona – Cluj (31,6). 

3.2. INFLUENTA CASATORIEI ASUPRA FERTILITATII

Evolutia fertilitatii este determinata semnificativ de cea a numarului de casatorii. In tara noastra, inceputul procesului de scadere a fertilitatii s-a produs pe fondul unui declin al nuptialitatii, ca la majoritatea populatiilor europene. Fertilitatea maxima, in conditiile scaderii ratei totale de fertilitate, continua sa se concentreze la grupa de varsta 20-24 ani.

Avand in vedere importanta pe care o are casatoria pentru fertilitatea populatiilor, ne intrebam daca modelul familial determina, intr-o anumita masura, fertilitatea; eu cred ca aceasta influenta este foarte puternica, numarul de nasteri in afara casatoriei fiind mult mai mic fata de numarul nasterilor dupa casatorie, chiar daca primul amintit este in crestere in zilele noastre. Ponderea nasterilor in afara casatoriei creste, iar nasterile in cadrul casatoriei se produc aproape exclusiv in prima casatorie a femeii, deci femeile recasatorite contribuie foarte putin la efectivul nasterilor.

Structura familiilor a fost influentata in ultimii ani si de atitudinea cuplurilor conjugale fata de propria reproducere, prin evolutia negativa a fertilitatii legitime (in cadrul casatoriei). Concomitent, a aparut tendinta de crestere a ponderii copiilor nascuti in afara casatoriei, ceea ce a determinat o crestere a numarului familiilor monoparentale. 

Tabelul nr. 17

Ponderea nascutilor-vii dupa situatia juridica, in perioada 1992-2004

- procente -

Sursa: Situatia demografica a Romaniei in anul 2004, 2005, pag. 77

Remarcam ca in Romania ponderea nascutilor-vii in cadrul casatoriei scade in anii ′90, iar apoi trece, de la un moment de stabilizare (73,3 in 2001 si 2002), la unul de scadere sistematica (71,8 in 2003 si 70,6 in 2004). Este evident ca majoritatea copiilor se nasc in familii legal constituite, dar ponderea celor care se nasc in afara casatoriei a crescut dupa 1990, dupa cum se observa si in tabelul anterior. Desigur ca ne intrebam care sunt caracteristicile acestor copii, de unde provin, din ce formatiune familiala? Ei se pot naste in familii monoparentale, in familii concubine, din relatiile femeilor necasatorite (chiar adolescente), divortate sau vaduve. Este foarte important pentru analiza sociologica a acestei categorii sa stim daca provin din medii sarace, daca apartin unor categorii defavorizate etc. Din pacate, inca nu sunt suficiente date despre acest subiect. In mediul rural frecventa nasterilor in afara casatoriei (32,9%) a fost mai mare decat cea din mediul urban (26,1%); cea mai mare parte a copiilor provin de la tinerele pana in 25 de ani (62,8%).