EVOLUTIA GANDIRII COPILULUI

EVOLUTIA GANDIRII COPILULUI

Teorii relevante:

q     J. Piaget

q     L. Vigotski

q     P. Galperin

q     Teorii actuale

TEORIA DEZVOLTARII STADIALE A GANDIRII - J. PIAGET

Concepte fundamentale:

asimilarea - proces prin care o realitate exterioara este integrata organismului, unei scheme de actiuni;

• acomodarea - proces mintal prin care persoana isi modifica schemele existente sub influenta noilor date;

• adaptarea - echilibrul dintre asimilare si acomodare;

• inteligenta - forma cea mai avansata de adaptare;
• stadiul - decupaj al evolutiei care satisface anumite conditii: - fiecare stadiu are o anumita structura, o perioada de pregatire si una de stabilizare

- structurile constituite sunt parte a celor ulterioare

- durata stadiilor poate varia, succesiunea este neschimbata

• schema - reprezentarea interna a unei actiuni;
• operatia - actiune interiorizata, parte a a unui sistem in cadrul caruia se grupeaza cu alte operatii, ducand la o forma de echilibru;
• structura - un ansamblu de transformari in plan mintal, organizare de grupuri de scheme sau de operatii, specifice unui anumit stadiu al dezvoltarii.

Prezentarea stadiilor:

stadiul senzorio-motor

gandirea simbolica si preconceptuala;

gandirea intuitiva;

stadiul operatiilor concrete;

stadiul operatiilor formale.

STADIUL SENZORIO - MOTOR (0 - 2 ani)

v     Substadiul reflexelor:

asimilarea functionala - "exercitiu-reflex"

asimilarea generalizatoare - extinderea reflexului

asimilarea recognitiva - schema reflexa

v     Substadiul ,primelor deprinderi"

reactia circulara primara - exercitiu functional care duce la mentinerea sau redescoperirea unui rezultat nou, interesant; centrat asupra propriului organism

v     Faza "adaptarilor intentionale" (4 - 8 luni)

reactia circulara secundara - centrata asupra unui rezultat in mediul exterior

v     Substadiul IV (8 - 11/12 luni)

acte mai complexe in care apar intermediari intre subiect si obiectul sau

copilul aplica reactiile circulare secundare in noi situatii

v     Faza reactiilor circulare tertiare (11/12 - 18 luni)

descoperirea a noi mijloace de atingere a scopului prin experimentare, cautare activa a noului

repertoriu de moduri de a actiona

aparitia propriu-zisa a permanentei obiectului

v     Substadiul VI

inventarea de noi mijloace prin combinare mintala (insight)

GANDIREA SIMBOLICA SI PRECONCEPTUALA (2 - 4 ani)

v     Functia semiotica - utilizarea si inventarea simbolurilor

achizitia limbajului

jocul simbolic

desenul

imitatia

imaginile mintale

v     Egocentrismul - nediferentierea constiintei de sine de constiinta lucrurilor

- inabilitatea copilului de a distinge intre perspectiva proprie si a celorlalti

v     Animismul - stabilirea unei legaturi cu motivatie psihologica intre fenomene: lumea fizica si cea psihica sunt confundate; proiectarea de catre copil a trasaturilor sale in realitatea lucrurilor.

v     Realismul - copilul atribuie realitatea obiectiva unor procese subiective; tot ceea ce el vede, cunoaste si simte i se pare comun intregii lumi, este parte a realitatii exterioare (nimic nu e interior si subiectiv).

v     Artificialismul - atribuirea unor origini artificiale unor obiecte naturale

v     Preconceptele - notiuni legate de primele semne verbale a caror folosire o capata copilul; simbol imagistic

- se afla la jumatatea drumului intre generalitate si individualitate

v     Rationamentul transductiv - rationament prin analogie, trece de la individual la individual, fiind dependent de impresiile, nevoile, dispozitia copilului

GANDIREA INTUITIVA (4 - 7 ani)

v     Serierea: faza multimilor necoordonabile si a tatonarilor empirice

v     Clasificarea: colectii figurale si nefigurale

v     Notiunea de numar: pana la 6-7 ani numeratia ramane doar o prestatie mnezica

v     Apare o coordonare treptata a raporturilor reprezentative care va conduce copilul pana in pragul operatiilor - Piaget

v     Notiunea de conservare

se delimiteaza un invariant de substanta, greutate, volum, indiferent de modificarile ce intervin in infrastructura acestuia sau de punctul de vedere din care este considerat

faze in achizitionarea notiunilor de conservare: nonconservare (3-4 ani), tranzitie (5-6 ani), instalarea conservarii (7-8 ani)

STADIUL OPERATIILOR CONCRETE(7 - 11/12 ani)

v     Operatiile concrete - actiuni mintale transformative care se aplica pornind de la interactiuni cu obiectele;

v     Decentrare - gandirea nu mai depinde atat de mult de starile particulare ale obiectului, poate surprinde relatia intreg-parte, se poate misca de la cauze la efecte.

v     Serierea - metode sistematice de comparare in perechi a obiectelor, cu stabilirea locului in sir a noului element.

v     Clasificarea - devine operatorie, copilul putand sa sorteze obiectele dupa mai multe criterii simultan.

v     Apare reversibilitatea prin inversiune - o actiune poate fi anulata prin compunerea sa cu inversa; sta la baza notiunii de invarianta, a conservarii.

STADIUL OPERATIILOR FORMALE(dupa 11/12 ani)

v     Gandirea formala opereaza cu material simbolic (sistem de semne conventionale, limbaj, simbolism matematic, idei, reprezentari), avand urmatoarele caracteristici:

combinatorica mintala;

rationamentul ipotetico-deductiv;

grupul INRC - identificare, negatie, reciprocitate, corelativitate;

rezolvarea avansata de probleme - situarea realului intr-un ansamblu de transformari posibile.

POZITII CRITICE

v     Atentie insuficienta acordata diferentelor individuale, ritmului individual de dezvoltare, aspectelor sociale

v     Explicatii neclare ale decalajelor care pot sa existe in cazul dezvoltarii in arii diferite

v     Cercetarile chestioneaza reperele cronologice propuse

v     Aspectul ponderii operatiilor formale in gandirea indivizilor

v     Problema modalitatilor post-formale de operare:

gandirea relativista

gandirea dialectica

gandirea sistematica

CONTRIBUTIA LUI L. S. VIGOTSKI

Caracterul mediat al functiilor psihice: particularitatile psihice apar in urma medierii unor procese naturale, nemijlocite, prin verigi intermediare care joaca rolul de "stimuli-mijloace";

Provenienta proceselor intelectuale (interioare) dintr-o activitate initial exterioara si "interpsihologica" - structura mediata a unui proces psihic se formeaza initial, cand veriga intermediara are forma unui stimul exterior, prin care o alta persoana actioneaza asupra comportamentului copilului;

Rolul limbajului ca mediator in intelegerea experientei trecute, prezente si viitoare, ca reglator al activitatii - "raporturile copilului cu lucrurile sunt inca din cea mai frageda varsta mediate de comunicarea cu adultii, iar forma activitatii psihice se realizeaza in procesul acestei comunicari";

Faze de evolutie a limbajului:

stadiul limbajului primitiv

stadiul psihologiei naive

stadiul limbajului egocentric

stadiul limbajului interiorizat

Zona proximei dezvoltari

distinctia dintre nivelul actual si cel potential, apreciat prin ceea ce copilul este capabil sa realizeze la un moment dat cu ajutorul adultului si va realiza mai tarziu singur;

termen care releva legatura dintre dezvoltare si invatare: "singura invatare buna, de calitate, valoroasa este cea care se gaseste cu un pas inaintea dezvoltarii".

Evaluarea teoriei

Contributii: - abordare contextualista - accent asupra relationarii cu contextul socio-cultural-istoric

- fecunditate

Limite: - interes scazut acordat aspectelor inerente naturii copilului, individualitatii, particularitatilor de varsta

nu a luat in calcul aspectele emotionale in abordarea factorilor cognitivi si sociali.

FORMAREA PE ETAPE A ACTIUNILOR INTELECTUALE - P. GALPERIN

Activitatea psihica este rezultatul transformarii unor actiuni materiale exterioare in planul reflectarii, adica al perceptiei, reprezentarii si apoi al notiunii;

Faze:

etapa constituirii reprezentarii preliminare a sarcinii, a fundamentului orientativ al actiunii: model, indicatii, analiza sarcinii planificate cu fixarea de repere;

desfasurarea actiunii si generalizarea sa: "principiul reducerilor";

3. transferul actiunii in planul "vorbirii cu glas tare" fara sprijin concret - memorarea de catre copil a actiunii si obiectului sau, reflectarea actiunii materiale prin actiune verbala;

4. transferul actiunii in plan intern - "vorbire minus sunet";

5. aparitia limbajului intern - condensare, rapiditate, economicitate.

TEORII ACTUALE: R. CASE

Concepte fundamentale:

dezvoltarea cognitiva este legata direct de spatiul activ de procesare - numarul maxim de scheme independente pe care copilul le poate activa intr-un anumit interval de timp (spatiul M - memoria de lucru)

anumite structuri conceptuale au un loc central deoarece:

formeaza centre de intelegere a unui numar mare de situatii;

contin module de structuri care reflecta o serie de principii considerate comune unui sistem vast;

formeaza nucleul din care emerg alte structuri

Niveluri de dezvoltare a structurilor conceptuale centrale (in domeniul numeric/cantitativ, spatial si narativ):

1. Copiii de 4 ani poseda structuri separate, fiecare reprezentand o serie suficient de elaborata de relatii simbolice de ordinul intai
2. Incepand cu 5-6 ani relatiile de ordinul intai sunt integrate, formand relatii simbolice de ordinul doi
3. Copiii de 7-8 ani asambleaza structurile de ordinul doi in noi structuri supraordonate
4. Spre 10 ani structurile sunt relationate dupa reguli clare, posibilitati de generalizare asupra intregului sistem

Stadiile dezvoltarii:

1. Stadiul operatiilor senzorio-motrice (0-18 luni)
2. Stadiul operatiilor reprezentationale (18 luni - 5 ani)
3. Stadiul operatiilor logice (5 - 11 ani)
4. Stadiul operatiilor formale (11 ani- )

Procese de tranzitie - abilitatea de a aplica scheme din ce in ce mai complexe (operative - figurative) este consecinta in principal a capacitatii memoriei de lucru, rezultat al maturizarii sistemului nervos central.