EVOLUTIA NATALITATII DUPA 1989

EVOLUTIA NATALITATII DUPA 1989

Asa cum am amintit deja in subcapitolele anterioare, se constata tendinta de amanare a nasterii primului copil. Scaderea fertilitatii in Romania anilor ’90 va influenta evolutia viitoare a acestui fenomen. Se prognozeaza in viitor valori de 0,3 – 0,4 copii la o femeie in tari ca Cehia, Grecia, Italia, Slovacia si Spania (dupa Bongaarts, 2002).

Desi nuptialitatea a inregistrat o scadere in ultimii 17 ani, se mentine totusi la un nivel stabil si relativ ridicat comparativ cu cel inregistrat in alte tari europene, ceea ce favorizeaza natalitatea, majoritatea copiilor fiind nascuti in familie. Uniunile consensuale, aflate in crestere, nu detin, inca, o pondere semnificativa ca forma de convietuire si de constituire a familiei in tara noastra.

Romania se afla printre tarile Europei cu natalitate scazuta. Indicele de fertilitate este in prezent de 1,3, foarte apropiat de cel al Greciei si Italiei. La acest capitol, fruntase sunt tarile scandinave, precum Suedia si Danemarca, unde se inregistreaza un indice al fertilitatii de 1,75, respectiv 1,78.

Tabelul nr. 18

Nascuti-vii la 1000 locuitori, in 2003

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2004, pag. 785

In fostele tari comuniste observam ca rata natalitatii, cel putin in anul 2003, oscileaza intre 9,0‰ si 10,0‰, cifrele fiind destul de apropiate, semn ca fenomenele demografice din acest spatiu au caracteristici asemanatoare. Deocamdata Romania se situeaza aproape de limita superioara, dar nu se pot preciza cu claritate tendintele fenomenului natalitatii, fiind dependent de un evantai atat de divers de factori. SUA, amintite in tabel ca spatiu de comparatie, se remarca cu 747i86h o rata a natalitatii de 14,0‰, semnificativ mai mare decat cea corespunzatoare categoriei tarilor Europei de Est. Tendinta este de a explica acest fenomen prin prisma cresterii economice din fiecare spatiu social, adica o economie prospera si puternica, reflectata in cresterea nivelului de trai al populatiei (SUA, tarile occidentale) duce la cresterea natalitatii, oamenii fiind mai dornici sa aiba copii daca cresterea si educarea lor nu constituie o problema; dar aceasta ipoteza este falsa, evolutia fenomenelor demografice, a natalitatii in special, in tarile dezvoltate ca cele ale Europei de Vest dovedind acest lucru. Cred ca o crestere semnificativa a nivelului de trai intr-o tara, chiar fiind insotita de o politica demografica care sa stimuleze natalitatea, nu sunt suficiente pentru a determina cresterea acestui indicator, pentru ca, pana la urma, cel care decide asupra propriului comportament reproductiv este individul si familia sa.

Noile realitati economice si sociale si-au adus contributia la evolutia descendenta a natalitatii: emanciparea femeii si participarea acesteia la activitati economice extragospodaresti, cresterea duratei si nivelului educatiei, slabirea influentei normelor culturale, mobilitatea sociala in crestere, costul ridicat al cresterii copiilor, reducerea functiei economice a copilului si a rolului sau in securitatea economica a persoanelor varstnice, utilizarea mijloacelor contraceptive etc. Desi cunoasterea metodelor contraceptive a crescut, utilizarea metodelor moderne de contraceptie detine inca o pondere redusa in randul femeilor fertile tinere, mai ales in spatiul rural.

In aceeasi ordine de idei, se poate vorbi de o perceptie a existentei domi-nate de individualism si centrare pe satisfacerea nevoii de consum, reprezentand o componenta a unui proces larg de schimbare demografica numit „a doua tranzitie demografica”. Se schimba atitudinile si comportamentele oame-nilor privind casatoria, coabitarea, divortul, nasterea copiilor in afara casatoriei s.a.

Din punct de vedere economic, scaderea natalitatii a avut efecte si conse-cinte imediate predominant pozitive. Andrei Roth constata ca „reducerea natalitatii creeaza conditii mai favorabile pentru dezvoltarea economica, marind posibilitatile de modernizare prin reinvestitia mijloacelor dobandite. Pe de alta parte, reducerea natalitatii nu rezolva, in sine, nimic, daca nu este legata de eforturi de modernizare economica, de masuri eficiente de crestere a produsului national brut. Nici interventiile economice fara ajustari demografice adecvate, nici masurile de politica demografica restrictiva fara actiuni economice eficiente nu rezolva problema; doar concertarea echilibrata a celor doua serii de interventii poate fi benefica. Totodata, dezvoltarea economica va contribui ea insasi – cum s-a intamplat in tarile puternic industrializate – la scaderea natalitatii inspre nivelul apropiat de cel al mortalitatii, deci la realizarea echilibrului demografic, la cresterea doar usoara sau la stagnarea numerica a populatiei. O asemenea stare de echilibru, exemplul tarilor puternic industrializate a dovedit-o, este cea mai favorabila pentru dezvoltarea economico – sociala in continuare.” (Roth, A., 2002, pag. 85).

Acelasi autor aminteste faptul ca „prognozele demografice indica o usoara crestere (a populatiei), in continuare, in cele 15 tari actualmente membre ale UE, pana la 385 de milioane in anul 2010, pana la 388 de milioane in 2020 si pana la 390 de milioane in 2025. In aceste prognoze, se are in vedere cresterea in continuare a sperantei de viata cu inca trei ani fata de nivelul actual, chiar o usoara crestere a natalitatii (ramanand insa, in medie, sub 2 copii/femeie) si o rata a imigratiei de aproximativ 500.000 de persoane pe an. […] incepand cu 2025, populatia actualelor state membre ale UE va incepe sa descreasca incet, dar constant.” (Roth, A., 2002, pag. 90).

Pana in 1989 politica pronatalista fortata, care ne-a facut celebrii in intreaga lume, a facut numeroase victime, generand traume serioase multor familii din Romania. Dupa 1989, cele mai semnificative schimbari in comportamentul demografic l-au avut generatiile tinere. In tara noastra familia de origine inca sprijina copiii casatoriti si familia acestora, dar aceasta atitudine nu este suficienta pentru a-i determina pe tineri sa aiba copii. Se generalizeaza modelul de familie cu cel mult 1-2 copii si, specific societatilor moderne, creste grija privind investitia in copil (educatia acestuia, intemeierea unei gospodarii). 

Desi natalitatea a scazut dupa anul 1989, din 2000 a inregistrat o usoara redresare; ramane o componenta a miscarii populatiei asupra careia se poate actiona cu rezultate eficiente, intr-o anumita masura. In 2004 s-au nascut cu 3,8 mii mai multi copii fata de anul 2003; rata natalitatii a crescut la 10,0 nascuti-vii la 1000 locuitori, ajungand aproape la nivelul inregistrat intre anii 1996-2000.

In ziarul ”Gandul” din 29 martie 2006 se apreciaza urmatoarele: ”Natalitatea este in usoara crestere, numai ca sporul natural ramane in continuare negativ. Cel putin asa rezulta din ultimele statistici nationale. Din raportarile de la Ministerul Sanatatii, pe primele noua luni ale anului trecut (2005), un spor natural real se inregistreaza doar in noua judete, printre care Iasi, Suceava, Covasna si Vaslui. Institutul National de Statistica mentioneaza ca se mentin diferentierile la nivel teritorial, nivelul ratei natalitatii fiind cuprins intre 12,6 nascuti vii la 1.000 de locuitori, in Iasi, si 7,9 la 1.000 de locuitori, in judetul Teleorman. Cel mai mare deficit de populatie se inregistra in zona de vest si sud, iar cel mai scazut – in cea de nord-est si nord. […] Specialistii au observat ca este pentru prima data dupa 1990 cand numarul nou-nascutilor este mai mare decat al avorturilor. Din datele Institutului National de Statistica reiese ca, in anul 2005, numarul nascutilor vii a fost de 221.000, cu 4.700 mai multi decat in 2004. Astfel, rata natalitatii a crescut de la 10,0 la 10,2 nou-nascuti la 1.000 de locuitori. INS arata ca evolutia pozitiva a natalitatii s-a datorat cresterii ratei din mediul urban (de la 9,4 la 1.000 de locuitori la 9,9), in mediul rural aceasta scazand usor (de la 10,7 la 10,6).”

Sa nu uitam ca a crescut si numarul de copii nascuti in afara casatoriei (acest aspect a fost tratat la subcapitolul destinat evolutiei fertilitatii). Anul trecut, ponderea acestora a ajuns la 29,4%, fata de 28,2% in 2003 (Institutului National de Statistica). Dintre factorii responsabili amintim mentalitatile in schimbare, acceptarea relatiilor de concubinaj, accentuarea feminismului, dar si relatiile accidentale, ale caror consecinte sunt nasterile nedorite. Fata de oras, la sate se nasc cu peste 6% mai multi copii in afara casatoriilor (arata INS), aspect datorat si lipsei de educatie sexuala (si contraceptiva) in acest spatiu.

Evolutia fenomenelor demografice in Romania anului 2003, comparativ cu anul 2002, a fost caracterizata de o usoara crestere a natalitatii si o reducere a mortalitatii generale, ceea ce a condus la atenuarea sporului natural negativ; mortalitatea infantila, desi in scadere continua, se mentine inca la un nivel prea ridicat. 

Tabelul nr. 19

Rata natalitatii in Romania, pe medii, intre anii 1999-2005

Sursa: Informatii statistice, nr. 4, 2003; pentru anul 2004, Romania in cifre, 2005; pentru anul 2005, INS, citat de ziarul ”Gandul” din 29 martie 2006

Cea mai ridicata rata a natalitatii ramane in mediul rural, desi aceasta incepe sa scada inca din anul 2004, iar la nivel national si in mediul urban remarcam o usoara crestere a acesteia.

In anul 2003, in zona de Nord-Vest a tarii rata natalitatii (10,0) era putin mai mare decat cea inregistrata la nivel national (9,8); in functie de nivelul ratei natalitatii, in ordine descrescatoare, judetele acestei zone se clasifica astfel: Bistrita-Nasaud (11,4), Satu Mare (10,6), Salaj (10,3), Bihor (10,3), Maramures (10,2) si Cluj (8,3); (Sursa: Miscarea naturala a populatiei, pe medii, in zona de Nord-Vest a Romaniei, 2003; rate la 1000 locuitori, Anuarul Statistic al Romaniei, 2004, pag. 551).

In judetul Satu Mare:

in anul 2002 s-a inregistrat un numar de 3835 nascuti-vii, dintre care 1440 in mediul urban si 2395 in mediul rural;

in anul 2002 rata natalitatii a fost de 10,2; in mediul urban 8,6 iar in mediul rural 11,5; deci si in acest judet rata natalitatii in mediul rural este mai mare decat cea din mediul urban (Sursa: Directia Judeteana de Statistica, Satu Mare);

in trimestrul I al anului 2004 s-a inregistrat o rata a natalitatii de 10,7, mai mare decat cea calculata la nivel national (2004, Informatii statistice, nr. 1, INS). 

4.1. TENDINTA DE AMANARE A NASTERII PRIMULUI COPIL

Tabelul nr. 20

Varsta medie a mamei la nastere, pe medii

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, INS, 2004, pag. 62, cap. 2

Varsta medie a mamei la nastere tinde sa creasca usor, atat in mediul urban, cat si in cel rural. O tendinta care se pastreaza constanta de mai multi ani este aceea ca femeile din mediul rural continua sa nasca la o varsta mai frageda (25,4 ani) decat cele din mediul urban (27,1 ani), informeaza INS. Femeile din mediul rural au continuat (in 2004) sa nasca la o varsta mai tanara (25,5 ani) comparativ cu cele din urban (27,3 ani). In anul 2004, varsta medie a femeilor la prima nastere a fost intr-o usoara crestere, de 24,6 ani, iar la toate nasterile de 26,4 ani (Situatia demografica a Romaniei in anul 2004, 2005, pag. 18).

Se remarca cresterea ponderii nascutilor-vii la femeile in varsta de 30 ani si peste (25,5% in 2004 fata de 23,7% in 2003).

Numarul nasterilor creste constant, tendinta care, dupa unele pareri optimiste, se va mentine si dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Insa aceasta crestere nu inseamna atat de mult, tinand cont de faptul ca multe dintre tinerele mame nasc copii pe care nu si-i doresc. Aceasta crestere ar putea avea legatura cu faptul ca generatia numeroasa a anilor 1967-1970 este acum intr-o perioada fertila. De asemenea, contrazice previziunile care estimau ca populatia Romaniei va scadea dramatic. Natalitatea ar putea creste in continuare, insa la un moment dat se va stabiliza, asa cum este normal; la fel de posibil este sa evolueze in sens invers, avand in vedere faptul ca cresterile inregistrate nu sunt foarte mari.

Un alt factor care a influentat cresterea natalitatii ar fi cel economic. Statisticile arata ca in Romania se inregistreaza o oarecare crestere a consumului si a veniturilor. Si in anii ‘60, cand a avut loc acel 'baby-boom', a fost vorba tot despre o redresare economica. Sa nu uitam de ajutorul financiar de 8.000.000 de lei pe care tinerele mame care au lucrat cu carte de munca il primesc lunar de la stat. Pentru multe femei, aceasta suma depaseste un salariu si, pe langa bani, au implinirea de a deveni mame. 

4.2. STRUCTURA NASCUTILOR-VII DUPA NIVELUL DE INSTRUIRE AL MAMEI

In 2004 a continuat tendinta de crestere a ponderii nascutilor-vii de catre femeile cu pregatire superioara (10,5%, fata de 9,2% in 2003). Nascutii-vii de catre mamele cu pregatire gimnaziala, profesionala si liceala detin un procent de 70,3%.

Comportamentul reproductiv al femeilor difera si in functie de statutul lor ocupational. Desi ponderea copiilor nascuti de mame casnice (51,5%) se situeaza la un nivel ridicat, se constata o scadere fata de anii anteriori; 40,2% dintre nascutii-vii au avut mame salariate. In rural 68,3% dintre nascutii-vii au avut (in 2004) mame casnice, comparativ cu 35,7% in mediul urban; numarul casnicelor care fac copii in mediul urban este mai mic decat al aceleiasi categorii din mediul rural. Ponderea nascutilor-vii cu mame somere s-a situat sub nivelul anului an-terior (0,9% in 2004, fata de 1,1% in 2003), deci somajul si toate problemele pe care le aduce cu sine, in primul rand de natura materiala, nu stimuleaza natalitatea.

Pentru ilustrarea mai clara a datelor vom reproduce tabelul urmator:

Tabelul nr. 21

Nascuti-vii dupa nivelul de instruire al mamei, in perioada 1993-2004

- procente -

Sursa: Situatia demografica a Romaniei in anul 2004, 2005, pag. 78

La nivelul anilor prezentati in tabelul de mai sus, remarcam ca se mentine aceeasi ierarhie avand in vedere nivelul de instruire al mamei; cei mai multi copii sunt nascuti de femei cu studii gimnaziale, apoi de categoria celor care au absolvit liceul si de cele care au studii profesionale. Doar pe locul patru se situeaza mamele cu studii superioare (desi ponderea lor creste simtitor de la un an la altul), iar categoria celor cu studii postliceale este, de asemenea, redusa; cele mai putin reprezentate sunt mamele cu studii primare. Pretul propriei educatii (in cazul femeilor) poate fi renuntarea la maternitate, amanarea acesteia sau reducerea numarului de copii.

Numarul familiilor cu copii a crescut in ultimii 30 de ani, dar proportia lor s-a redus datorita cresterii mai rapide a numarului familiilor fara copii.

Evolutia familiilor a fost determinata, pe parcursul ultimelor decenii, de factori sociali sau comportamentali, dar in principal de factori demografici; de exemplu: nuptialitatea, divortialitatea, mortalitatea persoanelor casatorite, reducand prin vaduvie numarul cuplurilor conjugale sau fertilitatea. Proportia familiilor extin-se a scazut si a crescut numarul gospodariilor persoanelor singure.

Dimensiunea familiei este in scadere in zilele noastre; familiile numeroase risipesc acumularile gospodariilor sarace, iar nasterile nedorite adancesc saracia; in schimb, familiile mici au posibilitatea sa investeasca mai mult in educatia si sanatatea fiecarui membru al sau.

Incepand cu ultimul deceniu al secolului al-XIX-lea, in nord-vestul Europei natalitatea a scazut, desi fenomenul incepuse deja; intre 1890 si 1920 a scazut cu peste 10% in mai mult de jumatate din tarile Europei. Scaderea natalitatii era deja legata de faptul ca femeile lucrau in afara gospodariei, se instruiau, de presiunile miscarilor feministe care luau amploare si dezbaterile aprinse asupra egalitatii dintre sexe. Pana la urma, mai putini copii inseamna pentru o femeie posibilitatea de a urma o cariera profesionala (pot astfel sa-si castige si independenta financiara sau sa si-o consolideze), dar si ocazia de a supraveghea indeaproape educatia copiilor (copilului) pe care deja ii are.

La sfarsitul secolului al-XX-lea dimensiunea familiei scazuse drastic, chiar inainte ca populatia sa aiba acces permanent la metodele contraceptive. S-a considerat ca schimbarea a fost generata de o cultura a restrictiilor, dar aceasta nu a avut o viata lunga intr-un context social mai larg, exceptand poate numarul de copii. Restrictia nu este o trasatura dominanta a societatilor consumatoriste de azi (de fapt, cei doi termeni sunt contradictorii). Andrei Roth (2002), analizand societatea postmoderna, vorbeste despre mentalitatea hedonista ca trasatura specifica spiritualitatii postmoderne, care inlocuieste spiritul de economie specific industrialismului. Evolutiile demografice reflecta influenta factorilor economici si sociali asupra populatiei si familiei.

In anul 2004, la fel ca in anii precedenti, ponderea nascutilor-vii de rang I si II este cea mai mare (81,8% din totalul nascutilor-vii), iar proportia nascutilor-vii de rangul III si peste a scazut (de la 19,1% in 2003 la 18,2% in 2004). Modelul familial actual este indreptat spre cel cu unul sau cel mult doi copii. Desi ponderea nascutilor-vii de catre mamele care sunt la prima casatorie a fost in scadere in ultimii ani (70,4% in 2004), cei mai multi se nasc in primii ani de viata familiala (Situatia demografica a Romaniei in anul 2004, 2005, pag. 23).