Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Evaluarea premiselor gandire critica

Psihologie


Evaluarea premiselor

5.1 Cum evaluez adevarul unei premise?

5.2 Rezumat: Când acceptam si când respingem o premisa



RESPINGEM

ACCEPTĂM

Contrazice experienta personala

(Exceptii: memoria noastra nu e totdeauna de încredere 242j97c ; nu întotdeauna întelegem ceea ce experimentam; nu întotdeauna este vorba despre experienta noastra, ci de ceea ce concluzionam pe marginea ei)

Cunoasterea care provine din experienta personala

Contrazice alte premise deespre care stim ca sunt adevarate

Provine din experienta personala a cuiva în care avem încredere si care stie despre ce vorbeste

Contrazice una din celelalte premise

Provine de la o autoritate cu reputatie în domeniu, expert în aceasta problema, dezinteresat, si care nu are motive sa ne induca în eroare

E plauzibila (plauzibilitatea nu e adevar)

Apare într-un jurnal serios (cu referenti), de specialitate, sau într-o sursa de referinta impecabila intelectual

Apare în mijloace media care sunt în mod normal de încredere (lucru pe care l-am verificat personal, în timp) si care nu au motive detectabile de a ne induce în eroare

Acceptarea: provizorie (oricine se poate însela)

Motivele pentru care acceptam o premisa (rationale, argumentative)

Exercitii:

Dati exemplu de o propozitie pe care ati auzit-o de neunumarate ori, care este plauzibila, si despre care credeti ca este adevarata desi nu aveti motive sa credeti ca e adevarata.

Ce atitudine aveti fata de urmatoarele porpozitii: acceptare, respingere, suspendarea judecatii. Care sunt criteriile?

Lui Valentin îi place filosofia

Japonezii sunt harnici

Românii sunt ospitalieri

Crocodilii traiescu numai în Asia si Africa.

Othelo crede ca Desdemona îl iubeste pe Cassio.

Dupa Popper, constructia platoniciana din Republica începe de la o diagnoza sociala si termina prin a fi un proiect utopic totalitar.

Dati un exemplu de povestire, stire etc. despre care stiti ca e tendentioasa si explicati de ce.

5. 3 Elemente de manipulare

Argumente manipulative

Confuzia între rationament si persoana

Argumentul este bun sau prost indiferent de cine este sau ce face cel care îl prezinta. UN rationament se face vinovat de confuzia între idee si persoana daca are sau cere ca premisa:

(Aproape) orice argument pe care..îl formuleaza despre..este prost.

Exemple: Profesorul nostru ne-a spus ca cel mai bun mod de a începe sa scriem o lucrare este sa întocmim o lista cu întrebari la care vrem sa raspundem pe parcurs. Glumesti? Asta nici nu stie bine vorbi româneste. Chiar îl crezi?

Similar: înlocuirea argumentatiei cu grupul de interese

Ideea determinarii si sprijinului minoritatilor este o idee buna.

Esti homosexual?

Ţii cu homosexualii?

si comunistii spuneau asa.

Confuzia între persoana si propozitie (teza)

Uneori acceptam sau respingem o propozitie în functie de cine o spune. A accepta o propozitie pentru ca o spune o anumita persoana, înseamna apel la autoritate. NU întotdeauna apelul la autoritate este gresit. Este gresit atunci când acceptam o premisa pentru ca avem prea multa încredre în cineva care nu este, de fapt, chiar o autoritate.

Ex:

Ce crezi despre feminsm?

Trebuie sa fie o prostie pentru ca un autor de talia lui H.R. Patapievici spune asta

Analiza: de fapt a doua propozitie e falsa.

Trebuie sa fie o prostie pentru ca se spune ca (prin presa) un autor de talia.spune asta.

Legea învatamântului e proasta pentru ca partidul care a fost la guvernare în perioada acceptarii ei e format din incompetenti.

Filosofii sunt niste oameni deosebiti, mai întelepti decât majoritatea. Ei are trebui sa conduca cetatea. O spune si Platon.

Suntem de acord ca majoritatea oamenilor sunt prosti. Atunci ar trebui sa introducem votul restrictiv (cenzitar).

Apelul la practica comuna

Un argument este un apel la practica comuna daca foloseste sau cere ca premisa:

Daca toata lumea face asa (în jurul meu) înseamna ca e bine sa fac si eu asa.

Apelul la credinta comuna

Un rationament reprezinta un apel la credinta comuna daca foloseste sau pretinde ca premisa

Daca toata lumea crede asta, înseamna ca pot crede si au acelasi lucru

Respingere bazata pe atac direct (phony refutation)

Exemplu: N-are trebui sa mai taiem padurile. Sunt si asa despaduriri masive, zone în care aproape nu mai exista padure. E nevoie de ani lungi ca un copac sa creasca. Iar padurea e un rezervor de oxigen si oaza de viata. Replica: Spui sa nu mai taiem padurea? Dar tu nu ti-ai construit de curând o cabana de lemn la munte?

Aparent, respingerea argumentului e corecta. Pare de-a dreptul ierfutabila. Concluzia rationamentului este contrazisa de actiunea concreta. Dar chiar daca este asa, raspunsul nu prieste argumentatia. Rationamentul ramâne în picioare. Ceea ce se reuseste prin aceasta metoda este deplasarea discutiei din zona argumentului în zona atacurilor la persoana. E o respingere bazata pe atac direct care pur si simplu nu ia în considerare argumentul, ci cartea.

Respingere bazata pe atac direct: Cere ca premise

...a facut sau a zis.., ceea ce aratta ca nu crede în concluzia propriului argument

Daca cineva nu crede în concluzia propriului argument, argumentul este prost.


Document Info


Accesari: 1487
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )