Functiile profesorului n scoala
în scoala, profesorul îndeplineste urmatoarele functii: a) organizator al procesului de învatamânt; b) educator; c) partener al educatiei; d) membru al corpului profesoral.
a) Ca organizator al învatarii profesorul îmbina aspectele obiectiv-logice ale transmiterii cunostintelor cu aspectele psihologice. Este deci preocupat atât de aplicarea principiilor didactice, a teoriei instruirii 151y2422b în transmiterea continutului învatamântului, cât si de implicatiile psihologice ale actului transmiterii: psihologia evolutiei copilului, psihologia învatarii, strategiile comunicarii etc.
Organizarea învatamântului trebuie sa se orienteze dupa criterii proprii disciplinei, urmarindu-se aplicarea celor mai potrivite strategii de rezolvare a problemelor, dezvoltarea gândirii elevilor si a aptitudinilor de culegere independenta a informatiilor, de prelucrare critica si aplicare în situatii diferite. Profesorul nu este doar un transmitator de informatii, care se rezuma la a da indicatii elevilor, ce si cum sa învete, ci si un antrenor care, prin întrebari analitice, stimulând gândirea elevilor, creeaza premise pentru ca acestia, prin gasirea independenta a raspunsurilor, sa ajunga la o mai buna întelegere a problemelor. Trezirea interesului elevilor, stimularea motivatiei acestora este, în buna masura, un rezultat al conducerii procesului instructiv. Intra aici si justa dozare a dificultatilor în procesul învatarii, conform cu situatia concreta si individualitatea elevilor respectivi. în rezumat, a organiza învatarea înseamna a gasi metodele cele mai adecvate, a construi secvente instructive bazate pe logica obiectiva a disciplinei, a trezi interesele elevilor si a stimula performantele, a crea o atmosfera prielnica studiului, a doza dificultatile pentru a putea dezvolta strategii de rezolvare a problemelor (Geissher, 1981).
b) Exercitarea functiei de educator este dependenta de conceptia care sta la baza semnificatiei care se acorda scolii si organizarii ei, de felul în care profesorul îsi întelege misiunea, de totalitatea sarcinilor cuprinse în functia de profesor si, nu în ultimul rând, de atitudinile parintilor. Functia de educator a elevilor exclude însa autoritarismul si dirijismul, etichetarea represiva si manipulanta a elevilor, tendinta de a le induce un comportament adaptativ si conformist. Este si o alternativa la excesele de "stiinta..." a procesului de învatamânt, îndeosebi la disciplinele fundamentale, ignorându-se toate principiile învatarii. Conditiile pe care le asigura spatiul scolar si pozitia profesorului în clasa fac ca acesta sa poata exercita o influenta importanta asupra elevilor. Utilizarea nedozata a acestor prerogative se poate solda însa cu rezultate negative. Abuzul de "disciplinare", de exemplu, poate avea ca efect formarea unor spirite conformiste si dependente, prin fixarea pe anumite atitudini apreciate de profesor.
ELEMENTE DE PSIHOLOGIE SOCIALĂ sCOLARĂ
în vedere dificultatea meseriei de profesor, nuanta personala pe care o capata în timp stilul de predare, faptul ca rareori se potrivesc schemele de actiune elaborate de altii, ne asteptam sa gasim deosebiri semnificative între profesorii experimentati si cei novici. Profesorii cu experienta si-au format o structura de cunostere care le îngaduie sa se adapteze repede la orice situatie din clasa si sa propuna cele mai adecvate solutii de moment. Ei au o viziune clara despre elevi si despre scoala, stiu sa lucreze cu toate categoriile de elevi. Profesorii experimentati si eficienti iubesc mai mult copiii, se dovedesc mai implicati si au credinta ca pot influenta performantele elevilor. în privinta utilizarii timpului, o resursa extrem de importanta în cadrul lectiilor, sunt capabili sa recupereze, fara sa se abata prea mult de la planul initial. Ei nu aloca mai mult timp decât novicii sarcinilor administrative, dar le acorda atentia cuvenita si obtin, de aceea, rezultate mai bune. în sfârsit, aceasta categorie de profesori conteaza mai putin decât cei aflati la începutul carierei pe sprijinul scolii în rezolvarea unor sarcini curente si se arata mai curând dispusi sa se descurce cu mijloacele pe care le au.
Specificitatea conditiilor de munca ale profesorilor a fost analizata în putine studii în literatura noastra de specialitate. O observatie facila care se poate face în legatura cu aceasta se refera la intensitatea redusa a interactiunii profesorilor de la aceeasi scoala pe teme profesionale. Rareori profesorii fac apel la colegi pentru a primi sfaturi sau sprijin - si aceasta, paradoxal, se întâmpla cu atât mai putin cu cât ei sunt mai nesiguri cu privire la eficienta si adecvarea metodelor pe care le folosesc. Solicitarea sprijinului poate fi interpretata de catre ceilalti ca o marturisire a neputintei si incompetentei (Dornbush s.a., 1996). De aceea, în afara schimbului de impresii cu privire la elevi, discutiile profesionale informale sunt relativ putin frecvente în scoli.
Faptul ca profesorul lucreaza mai întotdeauna singur cu elevii, la adapost de privirile colegilor si directorilor, face ca randamentul sau sa nu poata fi evaluat decât foarte greu. Constatând ca prilejurile de evaluare de catre inspectori, directori sau de catre ceilalti profesori sunt putine si ofera adesea aprecieri neconcludente, A. Neculau (1979) a propus "evaluarea prin bene-
A
fician" : "In evaluarea profesorilor nu trebuie sa se plece de la trasaturi în sine, ci de la calitati în actiune, valorificate în munca scolara. Aceste însusiri si atitudini sunt cel mai bine sesizate de catre beneficiarii lor, de catre elevi" (Neculau, 1979, p. 158). De altminteri, acesti "evaluatori" sunt cei care le furnizeaza profesorilor feed-back-ul util pentru continuarea muncii lor. Profesorii declara - si nu o fac în mod formal - ca satisfactia lor cea mai mare o reprezinta performantele înalte si recunostita elevilor. Feed-back-ul de care ar avea atâta nevoie, cel de la directori si colegi, se lasa asteptat. Astfel, în multe cazuri, scoala rateaza ocazia de a functiona ca o organizatie eficienta, ce-si stimuleaza membrii prin sistemul sau de evaluare, iar aceasta carenta se repercuteaza asupra performantelor elevilor.
PSIHOLOGIE sCOLARĂ
organizarea unor discutii în grup sau consfatuiri ale profesorilor din aceeasi specialitate pentru sarcinile instructive si ale tuturor profesorilor pentru cele educative.
|
