ALTE DOCUMENTE
|
|||||||||
Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei
MULTIPLE CHOICE
a. activitatea
b. constiinta
c. comportamentul
Psihologia a devenit stiinta independenta datorita adaptarii:
a. metodei testelor
b. metodei introspectiei
c. metodei experimentului
Pentru behaviorismul clasic obiectul de studiu al psihologiei trebuia sa fie:
a. lumea subiectiva interna
b. activitatea finalista
c. comportamentul
Psihologia introspectionista se centra:
a. pe studiul continuturilor si starilor interne ale constiintei
b. pe studiul expresiilor emotionale externe
c. pe studiul diferentelor individuale
Atributul de "psihologie obiectiva" se aplica:
a. introspectionismului
b. freudismului
c. behaviorismului
d. gestaltismului
Psihicul uman este:
a. integral innascut, predeterminat
b. preponderent dobandit
c. integral dobandit
Neobehaviorismul:
a. sustine schema S - R
b. neaga existenta constiintei
c. recunoaste existenta comportamentelor psihice interne
Modelul paradigmatic al psihologiei contemporane este:
a. S R
b. S R
c. S P R
Gestaltismul se bazeaza pe:
a. considerarea interactiunii parte - intreg
b. considerarea exclusiv a partii
c. considerarea exclusiv a intregului
.Psihologia conduitei s-a constituit pentru a depasi limitele:
a) freudismului;
b) behaviorismului;
c) introspectionismului
a. b+c
b. a+c
c. a+b+c
In psihologia conduitei, conduita este considerata:
a. multime de reactii motorii si secretorii
b. un set de stari de necesitate
c. o manifestare a personalitatii in intregul sau
12.Pentru studiul conduitei P. Janet propunea:
a. metoda observatiei externe
b. metoda introspectiei
c. metoda clinica
13.Notiunea de activitate este:
a. echivalenta notiunilor de comportament si de conduita
b. se subordoneaza notiunilor de comportament si conduita
c. mai completa decat notiunile de comportament si conduita
« a »
nu este validat se zice ca este « c »
Creatorul psihologiei conduitei este:
a. W. Wundt
b. J. Piaget
c. P. Janet
15.Potrivit intelegerii actuale, obiectul de studiu al psihologiei il constituie:
a. Comportamentul
b. Conduita
c. organizarea psihocomportamentala
d. universul psihic intern
16.Psihologia generala este o stiinta centrata pe:
a. individual, specific
b. general, universal
c. tipologic
17.Potrivit psihologiei umaniste, obiectul de studiu al stiintei psihologice trebuie sa fie:
a. functiile psihice particulare
b. omul concret cu problematica sa existentiala
c. conduita
d. activitatea
.Divergentele manifestate in istoria psihologiei sunt de ordin eminamente:
a. terminologic
b. empiric, faptologic
c. metodologic
19.Sistemul psihic uman se include in clasa sistemelor:
a. inchise
b. deschise
c. semideschise
20.Psihicul este o realitate:
a. nemijlocit observabila si perceptibila
b. imposibil de observat si cunoscut
c. cognoscibil in mod mijlocit
21.Prezenta si calitatea functionarii sistemului psihic le putem evalua:
a. pe baza relatarilor verbale ale subiectului
b. pe baza rezultatelor subiectului in abordarea si rezolvarea sarcinilor reale
c. pe baza descrierilor unor observatori neutri
In plan filogenetic, aparitia psihicului se leaga de:
a. aparitia excitabilitatii
b. aparitia sistemului muscular
c. aparitia functiei de explorare - semnalizare
23.Psihicul este o realitate:
a. substantiala
b. energetica
c. spirituala pura
d. informationala
24.Psihicul
a. izvoraste din structura celulara interna a creierului
b. este o realitate paralela care coexista de la inceput cu creierul
c. este un rezultat al comunicarii creierului cu sursele externe de informatii
25.La nivelul creierului, functiile psihice:
a. nu au o localizare determinata
b. au o localizare precisa si invarianta
c. unele au o localizare precisa, altele o localizare dinamica
.In explicarea devenirii organizarii psihice a omului apelam la:
a. determinismul biologic intern
b. determinismul univoc extern
c. determinismul extern mediat
27.Determinismul psihicului uman este:
a. preponderent biologic
b. preponderent mixt, interactionist
c. preponderent social cultural
.Psihicul uman este un sistem:
a) static;
b) probabilist;
c) dinamic;
d) dinamic - evolutiv.
a. a+c
b. b+d
c. a+d
29.Caracterul hipercomplex al sistemului psihic uman este dat de:
a. numarul "elementelor" componente
b. diversitatea starilor afective
c. volumul conexiunilor externe
d. numarul "elementelor" componente si volumul conexiunilor interne si externe.
.La nivelul sistemului psihic uman, intre "input" si "output" exista o relatie:
a. de tip direct, univoc
b. de independenta
c. de tip mediat - probabilist
In cercetarea psihologica ne asteptam ca validitatea generalizarilor sa fie:
a. invers proportionala cu numarul cazurilor individuale investigate?
b. direct proportionala cu numarul cazurilor individuale investigate
In metoda experimentului de laborator, cercetatorul stabileste si controleaza in mod direct:
a) variabilele ambientale;
b) variabilele intermediare;
c) variabilele independente;
d) variabilele dependente.
a. b+c
b. a+b
c. a+c
33.Obiectivitatea cunoasterii psihologice depinde de:
a. sinceritatea subiectului
b. de gradul de concordanta dintre experienta subiectului si experienta cercetatorului
c. de acuratetea si fidelitatea inregistarii si prelucrarii datelor
In teoria freudiana, functionarea inconstientului se subordoneaza:
a. principiului emergentei
b. principiului placerii
c. principiului realitatii
35.Potrivit lui S. Freud, inconstientul:
a. este integral innascut
b. se formeaza in antogeneza timpurie
c. o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita
.In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:
a. premisa interna a comportamentului
b. factor determinant al comportamentului
c. mecanism frenator al comportamentului
37.Inconstientul are un continut:
a. exclusiv afectiv-motivational
b. exclusiv cognitiv
c. mixt
38.Inconstientul are legatura:
a. mai mult cu gandirea
b. mai mult cu vointa
c. mai mult cu imaginatia
.Legea heterocroniei presupune ca:
a. toate componentele sistemului psihic se dezvolta in mod liniar
b. toate componentele sistemului psihic au acelasi ritm de dezvoltare
c. componentele sistemului psihic au ritmuri diferite de dezvoltare si momente diferite de maturizare - consolidare
40.Legea heteronomiei se refera la:
a. ritmul dezvoltarii diferitelor functii si capacitati psihice
b. succesiunea stadiilor psihogenetice
c. nivelul de dezvoltare - consolidare atins de diferitele componente psihice particulare
41.Constiinta este o structura:
a. eminamente cognitiva
b. eminamente afectiva
c. eminamente instrumental - actionala
42.Pentru a deveni eficienta si obiectiva, observatia trebuie:
a. sa se realizeze cu consimtamantul subiectului
b. sa provoace direct fenomenul sau comportamentul ce urmeaza a fi studiat
c. sa fie discreta si sistematica
d. sa fie spontana si episodica
43.Functionarea constiintei se subordoneaza:
a. principiului automatismului
b. principiului realitatii
c. principiului placerii
Latura activ - creatoare a constiintei se realizeaza prin:
a. functia reglatorie
b. functia proiectiva
c. functia cognitiva
45.Constiinta confera comportamentului un caracter:
a. imediat, impulsiv
b. agresiv
c. nemijlocit - teleonomic
d. defensiv - ezitant
46.Modelul structural actual al sistemului psihic uman este:
a. liniar
b. ierarhic bidimensional
c. ierarhic tridimensional
.In raport cu inconstientul, constiinta:
a. are un rol potentator - stimulator
b. are un rol moderator - frenator
c. are un rol acompaniator
Datorita constiintei, omul:
a. se contopeste cu lumea
b. se delimiteaza si se izoleaza de lume
c. se delimiteaza si se integreaza in lume
.Datorita constiintei, omul:
a. se insereaza in lume ca obiect
b. se adapteaza la lume pasiv
c. se relationeaza si se integreaza in lume ca subiect
Gratie constiintei, omul devine capabil:
a. sa raspunda imediat la stimulii externi
b. sa foloseasca unelte
c. sa inteleaga, sa explice si sa confere semnificatii obiectelor si fenomenelor din jur
51.Alegeti cele doua forme generice (bazale) in care se structureaza constiinta:
a) constiinta morala;
b) constiinta corporala;
c) constiinta lumii externe;
d) constiinta trecutului;
e) constiinta de sine.
a. b+d
b. b+c
c. c+d
d. c+e
Din punct de vedere functional, constiinta trebuie considerata:
a. o scurgere sau un torent continuu
b. un mozaic de stari (statice)
c. o imbinare intre static si dinamic
Functionarea constiintei poate fi estimata:
a. dupa expresiile fizionomice ale subiectului
b. dupa viteza de raspuns la stimulii externi
c. dupa eficienta si performanta actiunilor
Baza genetica a schemei operatorii a constiintei o constituie:
a. dinamica interna a inconstientului
b. actiunea directa in plan extern cu obiectele
c. satisfacerea trebuintelor alimentare
am si o varianta cu raspuns "b"
In dezvoltarea psihica a omului, ereditatea are:
a. un rol absolut
b. un rol relativ
c. un rol nul
Comportamentul instinctual se caracterizeaza prin:
a. analiza si evaluarea prealabila a conditiilor
b. compararea alternativelor
c. centrarea pe atingerea imediata a obiectului
In modelul freudian, intre inconstientul innascut si cel dobandit exista o relatie:
a. de concordanta
b. antagonica
c. de complementaritate
Inconstientul colectiv:
a. deriva din cel individual
b. include pe cel individual
c. precede si subordoneaza pe cel individual
Componenta morala a constiintei:
a. asigura satisfacerea neconditionata a trebuintelor
b. asigura caracterul teleonomic al comportamentului
c. asigura adecvarea comportamentului la normele si cerintele sociale
Constiinta este:
a. o organizare sistemic-integrativa emergenta
b. o organizare sistemic-integrativa emergenta
c. suma tuturor functiilor si proceselor psihice particulare
am pe variantele mele « a »
Activitatea onirica apartine:
a. starii de veghe relaxate
b. inconstientului
c. starii crepusculare a constiintei
. Constienta este:
a. sinonima si echivalenta cu constiinta
b. sinonima si echivalenta cu constiinta de sine
c. sinonima si echivalenta cu starea de veghe activa
"Priza de constiinta" se refera la:
a. latura afectiva
b. latura informativ-cognitiva
c. latura volitiv-declansatoare
In absenta sensibilitatii:
a. este compromisa doar dezvoltarea senzatiilor
b. este compromisa doar dezvoltarea miscarilor obiectuale
c. este compromisa intreaga dezvoltare psihica
65.Sensibilitatea este:
a) o functie constanta, nemodificabila;
b) o functie variabila;
c) o functie determinata exclusiv biologic;
d) o functie conditionata si socio-cultural.
a. b+c
b. b+d
c. a+b+c
d. a+d
Sensibilitatea asigura perceperea:
a. doar a stimulilor indiferenti
b. doar a stimulilor biologiceste necesare
c. a ambelor categorii de stimuli
Sensibilitatea umana este:
a. o functie modular-diferentiata
b. o functie global-difuza
Sensibilitatea este:
a. o variabila de tip discret
b. o variabila de tip continuu
Pragul absolut inferior si pragul absolut superior delimiteaza:
a. modalitatea sensibilitatii
b. intinderea sensibilitatii in raport cu semnificatia stimulilor
c. intinderea sensibilitatii in raport cu intensitatea stimulilor specifici
Legea pragurilor diferentiale a lui Weber-Fechner exprima:
a. diferenta dintre intensitatile a doi stimuli independenti
b. valoarea (catimea) ce trebuie adaugata la intensitatea stimulului initial
Legea Weber-Fechner a pragurilor diferentiale se confirma:
a. pe tot continuumul sensibilitatii
b. numai in segmentele extreme ale continuumului sensibilitatii
c. numai in segmentul mediu al continuumului sensibilitatii
Ca si informatia, psihicul:
a. poseda proprietati perceptibile, nemijlocit masurabile
b. este un caz particular al entropiei
c. este masura a gradului de organizare
Raportul dintre entropie si informatie:
a. este complementar-aditiv
b. este de subordonare
c. este antagonic
Conceptul de informatie contribuie la:
a. o mai exacta localizare a psihicului in creier
b. definirea naturii si statutului ontologic al psihicului
c. stabilirea relatiilor dintre constient si inconstient
Sensibilizarea semnifica:
a. scaderea sensibilitatii unui analizator ca urmare a prelungirii duratei de actiune a stimulului specific
b. cresterea sensibilitatii unui analizator prin stimularea lui repetata cu stimulul specific
c. cresterea sensibilitatii unui analizator ca urmare a stimularii altui analizator
Legea adaptarii are:
a. rol perturbator asupra perceptiei
b. rol optimizator asupra perceptiei
c. rolul ei depinde de sensul varierii nivelului sensibilitatii
Adaptarea se realizeaza cel mai rapid si la valorile cele mai ridicate in:
a. sfera sensibilitatii tactile
b. sfera sensibilitatii olfactive
c. sfera sensibilitatii luminoase
Contrastul culorilor reflecta:
a. raportul de intensitate
b. raportul de durata
c. raportul de modalitate
Senzatia este un model informational:
a. bidimensional
b. unidimensional
c. contextual
Senzatia este:
a. o stare subiectiva pura a constiintei
b. expresia energiilor specifice ale organelor de simt
c. un cod-imagine al unei proprietati a stimulului speci
Senzatia este:
a. identica insusirii fizice a stimulului
b. un obstacol intre noi si lume
c. o veriga necesara a procesului de cunoastere a lumii
Cui apartine teza "intreaga viata psihica este reductibila la senzatii"?
a. psihanalizei
b. asociationismului
c. behaviorismului
Intre intensitatea stimulului si intensitatea senzatiei exista un raport:
a. invers proportional
b. logaritmic
c. direct proportional
. O senzatie ne permite sa:
a. identificam obiecte
b. sa deosebim un obiect de altul
c. sa reunim doua obiecte
pe variantele mele de rasp am « b »
Care din legile de mai jos sunt psihofiziologice:
a) legea contrastului;
b) legea pragurilor senzoriale;
c) legea semantizarii;
d) legea compensatiei.
a. c+d
b. b+c+d
c. b+c
d. a+d
86.Mecanismul senzatiei este:
a) blocul receptor;
b) blocul subcortical;
c) blocul cortical.
a. b+c
b. a+b+c
c. a+c
Senzatiile de culoare se obtin prin stimularea:
a. corpusculilor Meissner
b. aparatului bastonaselor
c. aparatului conurilor
Tonul cromatic este determinat de:
a. intensitatea fasciculului de lumina
b. lungimea undei electromagnetice
c. forma undei electromagnetice
Senzatiile tactile reflecta:
a. proprietati chimice
b. proprietati acustice
c. proprietati mecano-fizice
90.Receptorii sensibilitatii tactile sunt:
a) celulele bipolare;
b) corpusculii Meissner;
c) corpusculii Kranue;
d) discurile Merkel.
a. a+c
b. a+b+c
c. b+c+d
d. c+d
pe variantele mele am "bd"
Veriga corticala a analizatorului cutano-tactil se localizeaza in:
a. ariile 17,18,19 Brodmann
b. ariile 3,1,2 Brodmann
c. ariile 36,38 Brodmann
Homunculusul senzitiv corespunde:
a. sensibilitatii olfactive
b. sensibilitatii cutano-tactile
c. sensibilitatii auditive
Aparatul bastonaselor asigura:
a. vederea diurna
b. vederea nocturna
Aparatul receptor al sensibilitatii vizuale se afla in:
a. sclerotica
b. retina
c. nervul optic
Segmentul cortical al analizatorului vizual se localizeaza in:
a. ariile 4,6,8 - Brodmann
b. ariile 22,41 - Brodmann
c. ariile 17,18, 19 - Brodmann
Saturatia reprezinta:
a. gradul de deosebire al culorii cromatice date fata de culoarea neagra
b. gradul de deosebire al culorii cromatice date fata de culoarea alba de aceeasi claritate
c. gradul de deosebire al culorii cromatice date fata de culoarea gri
In conditii de intuneric sensibilitatea vizuala:
a. scade
b. creste
c. ramane constanta
Efectul psihofiziologic al culorii rosii este:
a. inhibitor
b. relaxant
c. excitator
Culorile spectrale se obtin:
a. prin actiunea compacta a fasciculului luminos
b. prin interferenta mai multor fascicule luminoase
c. prin descompunerea fasciculului luminos in lungimi de unda
100.Cel care a pus in evidenta existenta culorilor spectrale prin descompunerea fasciculului luminos a fost:
a. Helmholtz
b. Newton
c. Hering
Domeniul sunetului se delimiteaza pe baza:
a. amplitudinii vibratiilor acustice
b. frecventei vibratiilor acustice
c. formei vibratiilor acustice
Frecventa sunetului determina:
a. senzatia de tarie
b. senzatia de inaltime
c. senzatia de timbru
Impartirea sunetelor in zgomote si sunete muzicale are la baza:
a. frecventa undelor acustice
b. amplitudinea undelor acustice
c. regularitatea (periodicitatea) oscilatiilor
Datorita timbrului:
a. localizam sursa sonora
b. deosebim doua sunete de aceeasi inaltime
c. deosebim doua sunete de aceeasi intensitate
Potrivit legii Weber-Fechner, valoarea pragului diferential pentru sensibilitatea auditiva este:
a. 1/30
b. 1/15
c. 1/10
Receptorii sensibilitatii auditive se afla:
a. in membrana timpanica
b. in fereastra ovala
c. in membrana bazilara (organul lui Corti)
Veriga corticala a analizatorului auditiv se situeaza in:
a. ariile 3,1,2 Brodmann
b. ariile 41,42,22 - Brodmann;
c. ariile 44,24,26 - Brodmann
Intensitatea sunetelor o masuram in:
a. cicli/sec.;
b. microvolti
c. decibeli
Aparatul auditiv al omului functioneaza optim:
a. in raport cu intensitati scazute ale sunetelor
b. in raport cu intensitati mari ale sunetelor
c. in raport cu intensitati medii ale sunetelor
Pentru auzul muzical este definitorie:
a. diferentierea - identificarea inaltimii sunetelor
b. diferentierea - identificarea timbrului sunetelor
c. diferentierea - identificarea raporturilor de inaltime si durata dintre sunete
Auzul fonematic se dezvolta pe baza:
a. auzului muzical
b. auzului general
In dezvoltarea limbajului, auzul are un rol:
a. auxiliar
b. complementar
c. determinant
113.Pentru perceptia sunetelor vorbirii si a cuvintelor este indispensabila:
a. inchiderea ochilor
b. diferentierea structurii spectrale a sunetelor verbale
c. actualizarea modelelor lor interne din memoria de lunga durata
114.Auzul armonic consta in:
a. identificarea sunetelor muzicale prezentate izolat
b. recunoasterea cu usurinta a liniilor melodice
c. integrarea intr-o configuratie unitara a raporturilor de inaltime pe verticala dintre sunetele unei opere muzicale.
Senzatiile olfactive reflecta:
a. proprietati mecano-fizice
b. proprietati electromagnetice
c. proprietati chimice
116.Stimul olfactiv poate fi:
a. orice substanta
b. numai substantele volatilizabile
c. numai substantele lichide
117.Intensitatea unei senzatii olfactive depinde de:
a. tipul substantei folosite
b. prezenta sau absenta zgomotului de fond
c. concentratia substantei - stimul
118.Din punct de vedere psihofiziologic:
a. toate mirosurile sunt neutre
b. toate mirosurile au efect pozitiv
c. toate mirosurile au efect negativ
d. nici un raspuns nu este corect
119.Senzatiile olfactive se implica in reglarea actului alimentar:
a. prin continutul informational obiectiv
b. prin nota de placut - neplacut
c. prin intensitate
120.Senzatiile gustative reflecta:
a. starea de agregare a substantelor introduse in cavitatea bucala
b. temperatura substantelor
c. proprietatile chimice (moleculare) ale substantelor
121.Receptorii sensibilitatii gustative sunt dispusi:
a. in musculatura limbii
b. in invelisul superior al buzelor
c. in mucoasa limbii
122.Stimularea receptorilor gustativi se detine prin:
a. administrarea oricarei substante
b. administrarea doar a substantelor lichide
c. administrarea substantelor lichide si doar a substantelor ale caror molecule se dizolva in saliva
Senzatiile gustative se includ in categoria:
a. senzatiilor exterior informative
b. interoinformative
c. proprioinformative
124.Calitatea modala a senzatiilor gustative este determinata de:
a. starea de agregare a substantei
b. de miscarile limbii
c. de structura moleculara a substantei
125.Senzatia stimulul specific pentru senzatia pura de dulce este:
a. glucoza
b. zaharina
c. zaharul
Stimulul specific pentru provocarea senzatiei pure de amar este:
a. sarea amara
b. chinina
c. lactona
127.Stimulul specific pentru perceperea senzatiei pure de sarat este:
a. sarea de potasiu
b. sarea de sodiu
c. sarea de magneziu
128.Senzatiile gustative joaca un rol major in:
a. reglarea tonusului afectiv
b. reglarea secretiilor digestive
c. formarea preferintelor alimentare
129.Senzatia de foame:
a. creste nivelul sensibilitatii gustative
b. scade nivelul sensibilitatii gustative
c. nu are nici o influenta asupra nivelului sensibilitatii gustative
130.Senzatiile proprioceptive informeaza despre:
a. functionarea organelor interne
b. miscarile locomotorii
c. pozitiile posturale ale corpului in repaus
131.Semnalizarea proprioceptiva functioneaza:
a. uneori in stare de somn
b. numai in stare de veghe
c. permanent
132.Informatia furnizata de senzatiile proprioceptive participa la formarea si sustinerea:
a. tonusului muscular
b. schemei integrative a Eu-lui fizic
c. schemelor miscarilor obiectuale
133.Sensibilitatea kinestezica se activeaza:
a. la actiunea stimulilor externi
b. la declansarea miscarilor voluntare
c. la declansarea miscarilor involuntare
d. la declansarea oricarei miscari
134.Senzatiile kinestezice:
a. sunt un simplu acompaniament al miscarilor
b. sunt necesare in declansarea miscarilor
c. sunt indispensabile in reglarea miscarilor
Senzatiile kinestezice furnizeaza informatii si despre:
a. culoarea obiectelor
b. asperitatea obiectelor
c. greutatea si volumul obiectelor
136.Senzatiile organice semnalizeaza:
a) modificari structurale la nivelul organelor interne;
b) modificari functionale la nivelul organelor interne
a. a+b
b. a
c. b
137.Homeostazia mediului intern al organismului este:
a. un fenomen perturbator indezirabil
b. un fenomen reglator necesar
c. o stagnare a proceselor fiziologice
138.Starea de bine si confort fiziologic are la baza:
a. integrarea la nivel inconstient a semnalelor organice
b. integrarea la nivel constient a semnalelor organice
139.Senzatia de durere se produce:
a. la actiunea unei anumite modalitati de stimuli
b. la actiunea oricarei modalitati de stimuli
pe rasp mele e « c » dar nu am varianta
140.Senzatia de durere are:
a. un rol exclusiv negativ
b. un rol exclusiv pozitiv
c.atat un rol negativ cat si un rol pozitiv
141.Perceptia este:
a. rezultatul insumarii senzatiilor
b. rezultatul integrarii senzatiilor
In definirea si interpretarea perceptiei contributia cea mai adecvata a adus-o:
a. behaviorismul
b. gestaltismul
c. asociationismul
143.Perceptia este un model informational:
a. izomorfic
b. homomorfic
c. izomorfic - homomorfic
144.Perceptia furnizeaza informatii despre:
a. proprietatile esentiale si generale ale obiectelor
b. proprietatile situational - accidentale ale obiectelor
c. proprietati esentiale amalgamate cu proprietati accidentale
nu s-a validat « a » ci s-a validat « c »
145.Perceptia este:
a. produsul memoriei
b. produsul imaginatiei
c. rezultatul actiunii obiectului
146.Perceptia este:
a. un fenomen punctual - instantaneu
b. un proces multifazic.
147.Deosebirea dintre mecanismul senzatiei si cel al perceptiei apare:
a. la nivelul verigii receptoare
b. la nivelul verigii corticale
c. la nivelul verigii intermediare, subcorticale
148.Nivelul calitativ cel mai inalt al integrarii perceptiei se realizeaza in :
a. faza identificarii
b. faza detectiei
c. faza discriminarii
149.Legea bunei forme exprima:
a. caracterul aditiv-sumativ al perceptiei
b. caracterul secvential - serial al perceptiei
c. caracterul structural - emergent al perceptiei
Identificarea perceptiva:
a. este spontana si innascuta
b. este invatata si dobandita
« B » se valideaza
151.Caracterul activ al perceptiei rezida in:
a. prezenta si actiunea directa a obiectului
b. implicarea operatiilor subiectului
c. varierea caracteristicilor obiectului
152.Realizarea perceptiei presupune:
a. omogenizarea campului stimulator extern
b. evidentierea unei insusiri dominante
c. operarea distinctiei "figura - fond"
153.Limitele teoriei gestaltiste a perceptiei rezida in:
a) admiterea ireductibilitatii perceptiei la senzatie;
b) considerarea caracterului imanent al structurii;
c) fizicalizarea mecanismului producerii perceptului;
d) introducerea invariantilor de structura.
a. a+d
b. b+c
c. b+c+d
d. a+c+d
154.Determinantii perceptiei includ:
a. exclusiv factorii obiectivi externi
b. exclusiv factorii subiectivi - interni
c. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni in aditiune
d. ambele categorii de factori in interactiune
155.Perceptia monomodala consta in:
a. perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori
b. perceperea unui obiect o singura data
c. perceperea unuia sau mai multor obiecte pe calea unui singur analizator
.In perceptia plurimodala se integreaza:
a. informatii despre mai multe obiecte de la un singur analizator
b. informatii despre mai multe obiecte de la mai multi analizatori
c. informatii despre un singur obiect de la mai multi analizatori
157.Interpretarea, ca faza a perceptiei, inseamna:
a. incadrarea obiectului intr-o clasa
b. relationarea obiectului cu experienta anterioara
c. stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea subiectului
158.Invariantii de structura (de buna forma) in perceptie rezulta din:
a. numarul elementelor componente
b. marimea elementelor componente
c. relatiile dimensional- metrice dintre elementele componente
Iluziile in perceptie sunt rezultatul:
a. excedentului de informatie
b. halucinatiilor
c. efectelor de camp
In perceptie, diferentele individuale:
a. sunt inexistente
b. sunt legice si permanente
c. sunt accidentale
.Orientarea New-look a evidentiat:
a. rolul contextului fizic ambiental in perceptie
b. rolul complexitatii stimulilor in perceptie
c. rolul factorilor motivationali si de personalitate in perceptie
Perceptia implica memoria:
a. in faza detectiei
b. in faza discriminarii
c. in faza identificarii
163.Starea de set actioneaza ca:
a. factor de asimilare a obiectului - stimul
b. factor de blocare a perceptiei obiectului - stimul
c. factor de intarziere a formarii imaginii obiectului
Intre seturi exista raporturi:
a. de subordonare
b. antagonice
c. de coordonare
In perceptie:
a. setul se confunda cu motivatia
b. setul poate exista si functiona in absenta unei stari anume de motivatie
c. setul presupune obligatoriu existenta unei stari de motivatie
Legea selectivitatii reflecta:
a. preponderent rolul determinantilor subiectivi
b. preponderent rolul determinantilor obiectivi
167.Constantele perceptive sunt:
a. calitati innascute
b. rezultatul actiunii legilor psihofizice
c. rezultatul evaluarilor corectoare ale schemelor integrative corticale
In perceptia vizuala, constanta de marime se datoreste:
a. operatiilor de evaluare de la nivelul verigii corticale a analizatorului
b. stabilitatii imaginii retiniene a obiectului
c. contextului in care este dat obiectul
Imaginea retiniana reflecta obiectul:
a. in pozitia in care este prezentat
b. in pozitie rasturnata
c. in pozitie oblica
170.Perceptia spatiului este:
a. de tip monomodal
b. de tip intermodal
171.Perceptia vizuala a celei de a treia dimensiuni a spatiului are la baza:
a. un mecanism monocular
b. un mecanism binocular
In cazul suprapunerii complete a celor doua imagini retiniene:
a. obiectul este perceput plat (biodimensional)
b. obiectul este perceput dedublat
c. obiectul este perceput in volum
173.Pentru a se realiza perceptia obiectului in volum (cu cea de a treia dimensiune)
este necesar ca cele doua imagini retiniene:
a. sa fie complet disparate
b. sa se suprapuna partial
c. sa se suprapuna integral
174.Perceptia timpului se refera la:
a. segmentul trecut
b. segmentul prezent
c. segmentul viitor
175.Evaluarea timpului se refera la:
a) segmentul trecut;
b) segmentul prezent;
c) segmentul viitor.
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
176.Duratele evenimentelor neplacute:
a. tind sa fie subestimate
b. se evalueaza in mod obiectiv
c. tind sa fie supraestimate
177.Durata asteptarii unui eveniment neplacut:
a. tinde sa fie subestimata
b. tinde sa fie supraestimata
c. se evalueaza in mod obiectiv
178.Durata asteptarii unui eveniment placut:
a. tinde sa fie subestimata
b. se evalueaza fara alterari
c. tinde sa fie supraestimata
179.Perceptia miscarii fizice a obiectelor este mai exacta:
a. intr-un spatiu "vid", nepopulat
b. intr-un spatiu populat
180.Precizia perceptiei miscarii:
a. creste pe masura indepartarii obiectului de observator
b. scade pe masura indepartarii obiectului de observator
c. nu se modifica
181.Fenomenul "fi" al miscarii aparente a fost pus in evidenta:
a. in sfera perceptiei tactile
b. in sfera perceptiei vizuale
c. in sfera perceptiei auditive
182.Intervalul critic de fuziune a imaginilor vizuale secvential - statice este de:
a. 1/30 sec
b. 1/16 sec
c. 1/45 sec
In opinia lui J.B. Watson, constiinta este:
a) o realitate psihica nemijlocit perceptibila;
b) obiectivul principal al cunoasterii pihologice;
c) o simpla fictiune.
In teoria lui S. Freud, elementul component esential al inconstientului innascut este:
a) instinctul de autoconservare;
b)instinctul erotico-sexual;
c)instinctul curiozitatii.
Dupa Daniel Lagache, conduitele sunt combinari dinamice
intre doua tipuri de
actiuni:
a) simple si complexe;
b) innascute si dobandite;
c) interofective si exterofective.
Eu um rasp "c"
In sens restrans, activitatea este unitatea dintre:
a) sarcina si actiune;
b) motiv, scop si mijloc;
c) dorinta si posibilitate.
Principalele forme generic-categoriale ale activitatii umane sunt:
a) munca fizica si munca intelectuala;
b) activitatea de creatie si activitatea de executie;
c) jocul, invatarea si munca.
Metoda experimentului de laborator in psihologie a fost introdusa de:
a) S. Freud
b) J. Piaget
c) J. Watson;
d) W. Wundt
In metoda experimentului de laborator, intre variabilele independente si cele dependente se interpun:
a) variabilele ambientale;
b) variabilele interne;
c) variabilele subiect. "c" - nu s-a validat
am si varianta de raspuns "ac"
Reflectarea psihica are un caracter:
a) absolut veridic si obiectiv;
b) relativ veridic;
c) subiectiv si ideal.
Am si varianta "bc"
Modelarea informationala de tip izomorfic presupune:
a) transferul si interiorizarea proprietatilor obiectului;
b) identitatea fizica intre percept si obiect;
c) stabilirea unei corespondente biunivoce intre percept si obiect.
Modelarea informationala de tip homomorfic sta la baza:
a) diferntierii individuale a obiectelor;
b) relevarii insusirilor esentiale ale obiectului;
c) identificarii de tip categorial.
Dupa sfera, legile psihologice se impart in:
a) individuale, particulare si generale;
b) dinamice si statistice;
c) de structura si de functionare;
am varianta "a"
Ca si informatia, psihicul este:
a) un fenomen universal;
b) un fenomen lipsit de insusiri sensibile;
c) un factor de reglare.
Am si doar varianta "c"
Inconstientul secundar (dobandit) se formeaza prin:
a) automatizarea comportamentelor;
b) interiorizarea normelor morale;
c) acumularea continuturilor viselor.
Variantele mele de raspuns au doar "b"
Dupa K. Wilber, inconstientul fundament este alcatuit din:
a) continuturi afective;
b) continuturi ce pot deveni oricand constiente;
c) continuturi neconstientizabile.
Structura de continut a subconstientului este formata din elemente care provin din:
a) perceptia actuala a obiectelor;
b) memoria imediata;
c) inconstient si constient.
Informatia este:
a) masura dezordinii;
b) indicator al functionarii unui computer;
c) masura gradului de organizare.
Subconstientul asigura continuitatea in timp a:
a) legaturii noastre cu lumea;
b) procecselor fiziologice;
c) identitatii de sine.
Arhetipurile sunt componente ale:
a) subconstientului;
b) inconstientului colectiv;
c) inconstientului secundar.
Comportamentul constient se intemeiaza pe corelarea celor doua modele informationale majore:
a) modelului senzorial-perceptiv si modelului conceptual-categorial;
b) modelului lumii externe si modelului propriului Eu.
Functia proiectiva a constiintei consta in:
a) exteriorizarea ideilor si opiniilor;
b) elaborarea planului actiunii;
c) generarea noului.
Variantele mele au "c"
Functia principala a constiintei din care deriva si careia i se subordoneaza celelalte este:
a) functia axiologica;
b) functia cognitiva;
c) functia reglatoare.
Variantele mele ai "b"
Dupa S. Freud, cunoasterea continuturilor inconstientului este posibila prin:
a) teste (probe) proiective;
b) analiza viselor;
c) analiza produselor activitatii;
d) analiza relatarilor libere ale subiectelor.
Am si "bd"
Constiinta se realizeaza prin intermediul:
a) organelor de simt;
b) raspunsurilor motorii;
c) functiilor si proceselor psihice particulare.
Teoria energiilor specifice ale organelor de simt a fost fundamentata prin folosirea:
a) stimulilor nespecifici;
b) stimulilor specifici;
c) stimulilor tactili.
Dupa modul de prezentare a stimulilor, contrastul in perceptie poate fi:
a) puternic sau slab;
b) simultan sau succesiv;
c) de scurta sau de lunga durata.
Pragul absolut inferior exprima:
a) intensitatea senzatiei;
b) intensitatea oricarui stimul specific;
c) intensitatea minima a stimulului specific necesara pentru a produce o senzatie.
Pragul diferential reprezinta:
a) catimea ce trebuie adaugata la intensitatea initiala;
b) intensitatea initiala a stimulului;
c) intensitatea senzatiei initiale.
Informatia cu gradul de obiectivitate cel mai ridicat despre materialitatea lumii externe o furnizeaza senzatiile si perceptiile:
a) vizuale;
b) tactile;
c) proprioceptive.
Realizarea normala a tuturor miscarilor obiectual-instrumentale reclama participarea informatiei si senzatiilor:
a) vizuale;
b) auditive;
c) proprioceptiv-kinestezice;
d) gustative.
Am si varianta "ac"
Ochiul omului percepe segmentul spectrului electromagnetic cuprins intre:
a) 260 - 570 milimicroni;
b) 450 - 950 milimicroni;
c) 660 - 890 milimicroni;
d) 380 - 680 milimicroni.
Care din proprietatile de mai jos definesc exclusiv senzatiile de culoare?
a) inaltimea;
b) tonul cromatic;
c) intensitatea;
d) saturatia.
Receptorii sensibilitatii vizuale sunt reprezentati de:
a) celule cu cili;
b) corpusculii Ruffini;
c) conuri;
d) bastonase.
Pe baza saturatiei, senzatiile cromatice se impart in doua grupe:
a) inchise si deschise;
b) pure si impure;
c) tonice si depresoare.
Pentru explicarea mecanismului senzatiilor cromatice au
fost avansate trei teorii
principale, care din ele este considerata astazi mai adecvata:
a) tricromatica;
b) policromatica;
c) tetracromatica.
Am varianta "b"
Senzatia de inaltime a sunetului este determinata de:
a) periodicitatea vibratiilor acustice;
b) frecventa undelor acustice;
c) amplitudinea undelor acustice.
Auzul "colorat' este efectul legii:
a) contrastului;
b) sinesteziei;
c) compensatiei.
Urechea omului percepe undele acustice cuprinse intre:
a) 100 - 10 000 Hz;
b) 5 - 12 000 Hz;
c) 16 - 18 000 Hz;
Valoarea cognitiva a senzatiilor olfactive si gustative
rezida in aceea ca ne
furnizeaza informatii despre:
a) densitatea substantelor;
b) proprietatile chimice ale substantelor;
c) greutatea substantelor.
Perceptiile gustative se realizeaza pe baza interactiunii si integrarii celor:
a) doua gusturi de baza;
b) cinci gusturi de baza;
c) patru gusturi de baza;
d) sase gusturi de baza.
Schema corporala (modelul informational al Eu-lui fizic) se formeaza pe baza integrarii informatiilor furnizate de senzatiile:
a) organice;
b) tactile;
c) proprioceptive;
d) kinestezice.
Pe variantele mele "cd"
Rolul reglator-adaptativ al senzatiilor de durere consta in:
a) cresterea imunitatii organismului;
b) dezvoltarea stapanirii de sine;
c) activarea mecanismelor de aparare.
Eu am varianta "c"
Gratie legii structuralitatii, un obiect poate fi:
a) deosebit de alte obiecte;
b) identificat si in cazul eliminarii unor elemente;
c) identificat si in cazul adaugarii altor elemente.
Am varianta "bc"
Modelele informationale - etalon care mediaza identificarea perceptiva sunt de doua tipuri:
a) unidimensionale si bidimensionale;
b) individuale si categoriale;
c) interne si externe.
Perceptia figurilor duble reflecta dinamica raportului:
a) culoare - forma;
b) insusiri primare - insusiri secundare;
c) figura - fond.
Cel mai mare volum de informatie despre lumea externa ni-l furnizeaza:
a) perceptia tactila;
b) perceptia vizuala;
c) perceptia auditiva.
Setul este:
a) un model informational izomorfic;
b) un amestec de senzatii de diferite modalitati;
c) o stare interna de pregatire care se interpune intre obiect si imaginea lui perceptiva.
Un prim semn al constituirii structurii perceptive interne este:
a) identificarea unui obiect;
b) schema obiectului permanent;
c) constanta de marime.
Decentrare este un indicator al:
a) efectelor de camp;
b) iluziilor perceptive;
c) dezvoltarii maturizarii mecanismelor perceptive.
Am varianta "c"
In identificarea obiectelor elementul spatial determinant este:
a) marimea;
b) distanta;
c) pozitia;
d) forma.
TRUE/FALSE
Psihicul este o secretie a creierului F
2.Psihicul este un atribut al organismelor animale A
3. Psihicul este o forma particulara de realizare a informatiei la nivelului sistemului nervos A
4. Comportamentul animal este eminamente instinctual A
Constiinta este o lume subiectiva ermetic inchisa de sine F
Psihicul uman este integral innascut F
Psihicul poseda proprietati care ne permit sa-l percepem in mod nemijlocit F
Senzatia este o proprietate a obiectelor externe F
Semantizarea este o lege psihofiziologica a sensibilitatii F
10.Sensibilitatea este o functie constanta, independenta de varsta F
11.Structural, constiinta se compune din modelul informational al lumii externe si
modelul informational al propriului Eu A
12. Functia cognitiva a constiintei atinge nivelul cel mai inalt de realizare in gandire A
13.Caracterul subiectiv al reflectarii psihice inseamna dependenta ei exclusiv de Subiect F
14.Functia de reglare a constiintei consta in planificarea si evaluarea critica a rezultatelor activitatii A
Intre constiinta si inconstient exista numai relatii de subordonare F
16. Senzatiile organice stau la baza homeostaziei biologice A
Imaginea vizuala este o copie fotografica a obiectului F
18.Gestaltismul sustine caracterul evolutiv al structurilor perceptive F
19. A percepe este ceva mai mult decat a simti si ceva mai putin decat a gandi A
20.Perceptia reflecta obiectul intr-o dubla ipostaza: ca realitate in sine si ca realitate pentru noi A
21. Cuvantul joaca un rol esential in mecanismele perceptive A
22. Imaginile consecutive sunt halucinatii involuntare F
23.Legea proiectiei obiectuale exprima identitatea substantial-calitativa intre imaginea perceptiva si obiect F
24.Potrivit legii perspectivei, perceperea unui obiect familiar in marime mai mica decat este in realitate se interpreteaza ca el se afla la distanta mare de noi A
Perceptia si evaluarea timpului semnifica unul si acelasi lucru F
Legea constantei se refera numai la perceptia marimii obiectelor F
27.Efectele de camp sunt rezultat al perceperii si evaluarii corecte a tuturor componentelor obiectului - stimul F
28.Medierea informationala de tip psihic a actiunilor obiectuale externe incepe cu Perceptia A
29.In raport cu subiectul concret, lumea externa exista numai in masura in care este Perceputa A
30.Capacitatea rezolutiva este indicatorul comportamental esential al functionalitatii Inconstientului F
|
