Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei

MULTIPLE CHOICE

Psihologia si-a inaugurat statutul de stiintă independentă fixându-si ca obiect de studiu:

a. activitatea

b. constiinta

c. comportamentul

Psihologia a devenit stiintă independentă datorită adaptării:

a. metodei testelor

b. metodei introspectiei

c. metodei experimentului

Pentru behaviorismul clasic obiectul de studiu al psihologiei trebuia să fie:

a. lumea subiectivă internă

b. activitatea finalistă

c. comportamentul

Psihologia introspectionistă se centra:

a. pe studiul continuturilor si stărilor interne ale constiintei

b. pe studiul expresiilor emotionale externe

c. pe studiul diferentelor individuale

Atributul de "psihologie obiectivă" se aplică:

a. introspectionismului

b. freudismului

c. behaviorismului

d. gestaltismului

Psihicul uman este:

a. integral înnăscut, predeterminat

b. preponderent dobândit

c. integral dobândit

Neobehaviorismul:

a. sustine schema S - R

b. neagă existenta constiintei

c. recunoaste existenta comportamentelor psihice interne

Modelul paradigmatic al psihologiei contemporane este:

a. S R

b. S R

c. S P R

Gestaltismul se bazează pe:

a. considerarea interactiunii parte - întreg

b. considerarea exclusiv a părtii

c. considerarea exclusiv a întregului

.Psihologia conduitei s-a constituit pentru a depăsi limitele:

a) freudismului;

b) behaviorismului;

c) introspectionismului

a. b+c

b. a+c

c. a+b+c

În psihologia conduitei, conduita este considerată:

a. multime de reactii motorii si secretorii

b. un set de stări de necesitate

c. o manifestare a personalitătii în întregul său

Pentru studiul conduitei P. Janet propunea:

a. metoda observatiei externe

b. metoda introspectiei

c. metoda clinică

Notiunea de activitate este:

a. echivalentă notiunilor de comportament si de conduită

b. se subordonează notiunilor de comportament si conduită

c. mai completă decât notiunile de comportament si conduită

« a »

nu este validat se zice ca este « c »

Creatorul psihologiei conduitei este:

a. W. Wundt

b. J. Piaget

c. P. Janet

Potrivit întelegerii actuale, obiectul de studiu al psihologiei îl constituie:

a. Comportamentul

b. Conduita

c. organizarea psihocomportamentală

d. universul psihic intern

Psihologia generală este o stiintă centrată pe:

a. individual, specific

b. general, universal

c. tipologic

Potrivit psihologiei umaniste, obiectul de studiu al stiintei psihologice trebuie să fie:

a. functiile psihice particulare

b. omul concret cu problematica sa existentială

c. conduita

d. activitatea

.Divergentele manifestate în istoria psihologiei sunt de ordin eminamente:

a. terminologic

b. empiric, faptologic

c. metodologic

Sistemul psihic uman se include în clasa sistemelor:

a. închise

b. deschise

c. semideschise

Psihicul este o realitate:

a. nemijlocit observabilă si perceptibilă

b. imposibil de observat si cunoscut

c. cognoscibil în mod mijlocit

Prezenta si calitatea functionării sistemului psihic le putem evalua:

a. pe baza relatărilor verbale ale subiectului

b. pe baza rezultatelor subiectului în abordarea si rezolvarea sarcinilor reale

c. pe baza descrierilor unor observatori neutri

În plan filogenetic, aparitia psihicului se leagă de:

a. aparitia excitabilitătii

b. aparitia sistemului muscular

c. aparitia functiei de explorare - semnalizare

Psihicul este o realitate:

a. substantială

b. energetică

c. spirituală pură

d. informatională

Psihicul:

a. izvorăste din structura celulară internă a creierului

b. este o realitate paralelă care coexistă de la început cu creierul

c. este un rezultat al comunicării creierului cu sursele externe de informatii

La nivelul creierului, functiile psihice:

a. nu au o localizare determinată

b. au o localizare precisă si invariantă

c. unele au o localizare precisă, altele o localizare dinamică

.În explicarea devenirii organizării psihice a omului apelăm la:

a. determinismul biologic intern

b. determinismul univoc extern

c. determinismul extern mediat

Determinismul psihicului uman este:

a. preponderent biologic

b. preponderent mixt, interactionist

c. preponderent social cultural

.Psihicul uman este un sistem:

a) static;

b) probabilist;

c) dinamic;

d) dinamic - evolutiv.

a. a+c

b. b+d

c. a+d

Caracterul hipercomplex al sistemului psihic uman este dat de:

a. numărul "elementelor" componente

b. diversitatea stărilor afective

c. volumul conexiunilor externe

d. numărul "elementelor" componente si volumul conexiunilor interne si externe.

.La nivelul sistemului psihic uman, între "input" si "output" există o relatie:

a. de tip direct, univoc

b. de independentă

c. de tip mediat - probabilist

În cercetarea psihologică ne asteptăm ca validitatea generalizărilor să fie:

a. invers proportională cu numărul cazurilor individuale investigate?

b. direct proportională cu numărul cazurilor individuale investigate

În metoda experimentului de laborator, cercetătorul stabileste si controlează în mod direct:

a) variabilele ambientale;

b) variabilele intermediare;

c) variabilele independente;

d) variabilele dependente.

a. b+c

b. a+b

c. a+c

Obiectivitatea cunoasterii psihologice depinde de:

a. sinceritatea subiectului

b. de gradul de concordantă dintre experienta subiectului si experienta cercetătorului

c. de acuratetea si fidelitatea înregistării si prelucrării datelor

În teoria freudiană, functionarea inconstientului se subordonează:

a. principiului emergentei

b. principiului plăcerii

c. principiului realitătii

Potrivit lui S. Freud, inconstientul:

a. este integral înnăscut

b. se formează în antogeneza timpurie

c. o componentă a lui este înnăscută, o alta dobândită

.În conceptia lui S. Freud, inconstientul este:

a. premisă internă a comportamentului

b. factor determinant al comportamentului

c. mecanism frenator al comportamentului

Inconstientul are un continut:

a. exclusiv afectiv-motivational

b. exclusiv cognitiv

c. mixt

Inconstientul are legătură:

a. mai mult cu gândirea

b. mai mult cu vointa

c. mai mult cu imaginatia

.Legea heterocroniei presupune că:

a. toate componentele sistemului psihic se dezvoltă în mod liniar

b. toate componentele sistemului psihic au acelasi ritm de dezvoltare

c. componentele sistemului psihic au ritmuri diferite de dezvoltare si momente diferite de maturizare - consolidare

Legea heteronomiei se referă la:

a. ritmul dezvoltării diferitelor functii si capacităti psihice

b. succesiunea stadiilor psihogenetice

c. nivelul de dezvoltare - consolidare atins de diferitele componente psihice particulare

Constiinta este o structură:

a. eminamente cognitivă

b. eminamente afectivă

c. eminamente instrumental - actională

Pentru a deveni eficientă si obiectivă, observatia trebuie:

a. să se realizeze cu consimtământul subiectului

b. să provoace direct fenomenul sau comportamentul ce urmează a fi studiat

c. să fie discretă si sistematică

d. să fie spontană si episodică

Functionarea constiintei se subordonează:

a. principiului automatismului

b. principiului realitătii

c. principiului plăcerii

Latura activ - creatoare a constiintei se realizează prin:

a. functia reglatorie

b. functia proiectivă

c. functia cognitivă

Constiinta conferă comportamentului un caracter:

a. imediat, impulsiv

b. agresiv

c. nemijlocit - teleonomic

d. defensiv - ezitant

Modelul structural actual al sistemului psihic uman este:

a. liniar

b. ierarhic bidimensional

c. ierarhic tridimensional

.În raport cu inconstientul, constiinta:

a. are un rol potentator - stimulator

b. are un rol moderator - frenator

c. are un rol acompaniator

Datorită constiintei, omul:

a. se contopeste cu lumea

b. se delimitează si se izolează de lume

c. se delimitează si se integrează în lume

.Datorită constiintei, omul:

a. se inserează în lume ca obiect

b. se adaptează la lume pasiv

c. se relationează si se integrează în lume ca subiect

Gratie constiintei, omul devine capabil:

a. să răspundă imediat la stimulii externi

b. să folosească unelte

c. să înteleagă, să explice si să confere semnificatii obiectelor si fenomenelor din jur

Alegeti cele două forme generice (bazale) în care se structurează constiinta:

a) constiinta morală;

b) constiinta corporală;

c) constiinta lumii externe;

d) constiinta trecutului;

e) constiinta de sine.

a. b+d

b. b+c

c. c+d

d. c+e

Din punct de vedere functional, constiinta trebuie considerată:

a. o scurgere sau un torent continuu

b. un mozaic de stări (statice)

c. o îmbinare între static si dinamic

Functionarea constiintei poate fi estimată:

a. după expresiile fizionomice ale subiectului

b. după viteza de răspuns la stimulii externi

c. după eficienta si performanta actiunilor

Baza genetică a schemei operatorii a constiintei o constituie:

a. dinamica internă a inconstientului

b. actiunea directă în plan extern cu obiectele

c. satisfacerea trebuintelor alimentare

am si o varianta cu raspuns "b"

În dezvoltarea psihică a omului, ereditatea are:

a. un rol absolut

b. un rol relativ

c. un rol nul

Comportamentul instinctual se caracterizează prin:

a. analiza si evaluarea prealabilă a conditiilor

b. compararea alternativelor

c. centrarea pe atingerea imediată a obiectului

În modelul freudian, între inconstientul înnăscut si cel dobândit există o relatie:

a. de concordantă

b. antagonică

c. de complementaritate

Inconstientul colectiv:

a. derivă din cel individual

b. include pe cel individual

c. precede si subordonează pe cel individual

Componenta morală a constiintei:

a. asigură satisfacerea neconditionată a trebuintelor

b. asigură caracterul teleonomic al comportamentului

c. asigură adecvarea comportamentului la normele si cerintele sociale

Constiinta este:

a. o organizare sistemic-integrativă emergentă

b. o organizare sistemic-integrativă emergentă

c. suma tuturor functiilor si proceselor psihice particulare

am pe variantele mele « a »

Activitatea onirică apartine:

a. stării de veghe relaxate

b. inconstientului

c. stării crepusculare a constiintei

. Constienta este:

a. sinonimă si echivalentă cu constiinta

b. sinonimă si echivalentă cu constiinta de sine

c. sinonimă si echivalentă cu starea de veghe activă

"Priza de constiintă" se referă la:

a. latura afectivă

b. latura informativ-cognitivă

c. latura volitiv-declansatoare

În absenta sensibilitătii:

a. este compromisă doar dezvoltarea senzatiilor

b. este compromisă doar dezvoltarea miscărilor obiectuale

c. este compromisă întreaga dezvoltare psihică

Sensibilitatea este:

a) o functie constantă, nemodificabilă;

b) o functie variabilă;

c) o functie determinată exclusiv biologic;

d) o functie conditionată si socio-cultural.

a. b+c

b. b+d

c. a+b+c

d. a+d

Sensibilitatea asigură perceperea:

a. doar a stimulilor indiferenti

b. doar a stimulilor biologiceste necesare

c. a ambelor categorii de stimuli

Sensibilitatea umană este:

a. o functie modular-diferentiată

b. o functie global-difuză

Sensibilitatea este:

a. o variabilă de tip discret

b. o variabilă de tip continuu

Pragul absolut inferior si pragul absolut superior delimitează:

a. modalitatea sensibilitătii

b. întinderea sensibilitătii în raport cu semnificatia stimulilor

c. întinderea sensibilitătii în raport cu intensitatea stimulilor specifici

Legea pragurilor diferentiale a lui Weber-Fechner exprimă:

a. diferenta dintre intensitătile a doi stimuli independenti

b. valoarea (câtimea) ce trebuie adăugată la intensitatea stimulului initial

Legea Weber-Fechner a pragurilor diferentiale se confirmă:

a. pe tot continuumul sensibilitătii

b. numai în segmentele extreme ale continuumului sensibilitătii

c. numai în segmentul mediu al continuumului sensibilitătii

Ca si informatia, psihicul:

a. posedă proprietăti perceptibile, nemijlocit măsurabile

b. este un caz particular al entropiei

c. este măsură a gradului de organizare

Raportul dintre entropie si informatie:

a. este complementar-aditiv

b. este de subordonare

c. este antagonic

Conceptul de informatie contribuie la:

a. o mai exactă localizare a psihicului în creier

b. definirea naturii si statutului ontologic al psihicului

c. stabilirea relatiilor dintre constient si inconstient

Sensibilizarea semnifică:

a. scăderea sensibilitătii unui analizator ca urmare a prelungirii duratei de actiune a stimulului specific

b. cresterea sensibilitătii unui analizator prin stimularea lui repetată cu stimulul specific

c. cresterea sensibilitătii unui analizator ca urmare a stimulării altui analizator

Legea adaptării are:

a. rol perturbator asupra perceptiei

b. rol optimizator asupra perceptiei

c. rolul ei depinde de sensul varierii nivelului sensibilitătii

Adaptarea se realizează cel mai rapid si la valorile cele mai ridicate în:

a. sfera sensibilitătii tactile

b. sfera sensibilitătii olfactive

c. sfera sensibilitătii luminoase

Contrastul culorilor reflectă:

a. raportul de intensitate

b. raportul de durată

c. raportul de modalitate

Senzatia este un model informational:

a. bidimensional

b. unidimensional

c. contextual

Senzatia este:

a. o stare subiectivă pură a constiintei

b. expresia energiilor specifice ale organelor de simt

c. un cod-imagine al unei proprietăti a stimulului speci

Senzatia este:

a. identică însusirii fizice a stimulului

b. un obstacol între noi si lume

c. o verigă necesară a procesului de cunoastere a lumii

Cui apartine teza "întreaga viată psihică este reductibilă la senzatii"?

a. psihanalizei

b. asociationismului

c. behaviorismului

Între intensitatea stimulului si intensitatea senzatiei există un raport:

a. invers proportional

b. logaritmic

c. direct proportional

. O senzatie ne permite să:

a. identificăm obiecte

b. să deosebim un obiect de altul

c. să reunim două obiecte

pe variantele mele de rasp am « b »

Care din legile de mai jos sunt psihofiziologice:

a) legea contrastului;

b) legea pragurilor senzoriale;

c) legea semantizării;

d) legea compensatiei.

a. c+d

b. b+c+d

c. b+c

d. a+d

Mecanismul senzatiei este:

a) blocul receptor;

b) blocul subcortical;

c) blocul cortical.

a. b+c

b. a+b+c

c. a+c

Senzatiile de culoare se obtin prin stimularea:

a. corpusculilor Meissner

b. aparatului bastonaselor

c. aparatului conurilor

Tonul cromatic este determinat de:

a. intensitatea fasciculului de lumină

b. lungimea undei electromagnetice

c. forma undei electromagnetice

Senzatiile tactile reflectă:

a. proprietăti chimice

b. proprietăti acustice

c. proprietăti mecano-fizice

Receptorii sensibilitătii tactile sunt:

a) celulele bipolare;

b) corpusculii Meissner;

c) corpusculii Kranue;

d) discurile Merkel.

a. a+c

b. a+b+c

c. b+c+d

d. c+d

pe variantele mele am "bd"

Veriga corticală a analizatorului cutano-tactil se localizează în:

a. ariile 17,18,19 Brodmann

b. ariile 3,1,2 Brodmann

c. ariile 36,38 Brodmann

Homunculusul senzitiv corespunde:

a. sensibilitătii olfactive

b. sensibilitătii cutano-tactile

c. sensibilitătii auditive

Aparatul bastonaselor asigură:

a. vederea diurnă

b. vederea nocturnă

Aparatul receptor al sensibilitătii vizuale se află în:

a. sclerotică

b. retină

c. nervul optic

Segmentul cortical al analizatorului vizual se localizează în:

a. ariile 4,6,8 - Brodmann

b. ariile 22,41 - Brodmann

c. ariile 17,18, 19 - Brodmann

Saturatia reprezintă:

a. gradul de deosebire al culorii cromatice date fată de culoarea neagră

b. gradul de deosebire al culorii cromatice date fată de culoarea albă de aceeasi claritate

c. gradul de deosebire al culorii cromatice date fată de culoarea gri

În conditii de întuneric sensibilitatea vizuală:

a. scade

b. creste

c. rămâne constantă

Efectul psihofiziologic al culorii rosii este:

a. inhibitor

b. relaxant

c. excitator

Culorile spectrale se obtin:

a. prin actiunea compactă a fasciculului luminos

b. prin interferenta mai multor fascicule luminoase

c. prin descompunerea fasciculului luminos în lungimi de undă

Cel care a pus în evidentă existenta culorilor spectrale prin descompunerea fasciculului luminos a fost:

a. Helmholtz

b. Newton

c. Hering

Domeniul sunetului se delimitează pe baza:

a. amplitudinii vibratiilor acustice

b. frecventei vibratiilor acustice

c. formei vibratiilor acustice

Frecventa sunetului determină:

a. senzatia de tărie

b. senzatia de înăltime

c. senzatia de timbru

Împărtirea sunetelor în zgomote si sunete muzicale are la bază:

a. frecventa undelor acustice

b. amplitudinea undelor acustice

c. regularitatea (periodicitatea) oscilatiilor

Datorită timbrului:

a. localizăm sursa sonoră

b. deosebim două sunete de aceeasi înăltime

c. deosebim două sunete de aceeasi intensitate

Potrivit legii Weber-Fechner, valoarea pragului diferential pentru sensibilitatea auditivă este:

a. 1/30

b. 1/15

c. 1/10

Receptorii sensibilitătii auditive se află:

a. în membrana timpanică

b. în fereastra ovală

c. în membrana bazilară (organul lui Corti)

Veriga corticală a analizatorului auditiv se situează în:

a. ariile 3,1,2 Brodmann

b. ariile 41,42,22 - Brodmann;

c. ariile 44,24,26 - Brodmann

Intensitatea sunetelor o măsurăm în:

a. cicli/sec.;

b. microvolti

c. decibeli

Aparatul auditiv al omului functionează optim:

a. în raport cu intensităti scăzute ale sunetelor

b. în raport cu intensităti mari ale sunetelor

c. în raport cu intensităti medii ale sunetelor

Pentru auzul muzical este definitorie:

a. diferentierea - identificarea înăltimii sunetelor

b. diferentierea - identificarea timbrului sunetelor

c. diferentierea - identificarea raporturilor de înăltime si durată dintre sunete

Auzul fonematic se dezvoltă pe baza:

a. auzului muzical

b. auzului general

În dezvoltarea limbajului, auzul are un rol:

a. auxiliar

b. complementar

c. determinant

Pentru perceptia sunetelor vorbirii si a cuvintelor este indispensabilă:

a. închiderea ochilor

b. diferentierea structurii spectrale a sunetelor verbale

c. actualizarea modelelor lor interne din memoria de lungă durată

Auzul armonic constă în:

a. identificarea sunetelor muzicale prezentate izolat

b. recunoasterea cu usurintă a liniilor melodice

c. integrarea într-o configuratie unitară a raporturilor de înăltime pe verticală dintre sunetele unei opere muzicale.

Senzatiile olfactive reflectă:

a. proprietăti mecano-fizice

b. proprietăti electromagnetice

c. proprietăti chimice

Stimul olfactiv poate fi:

a. orice substantă

b. numai substantele volatilizabile

c. numai substantele lichide

Intensitatea unei senzatii olfactive depinde de:

a. tipul substantei folosite

b. prezenta sau absenta zgomotului de fond

c. concentratia substantei - stimul

Din punct de vedere psihofiziologic:

a. toate mirosurile sunt neutre

b. toate mirosurile au efect pozitiv

c. toate mirosurile au efect negativ

d. nici un răspuns nu este corect

Senzatiile olfactive se implică în reglarea actului alimentar:

a. prin continutul informational obiectiv

b. prin nota de plăcut - neplăcut

c. prin intensitate

Senzatiile gustative reflectă:

a. starea de agregare a substantelor introduse în cavitatea bucală

b. temperatura substantelor

c. proprietătile chimice (moleculare) ale substantelor

Receptorii sensibilitătii gustative sunt dispusi:

a. în musculatura limbii

b. în învelisul superior al buzelor

c. în mucoasa limbii

Stimularea receptorilor gustativi se detine prin:

a. administrarea oricărei substante

b. administrarea doar a substantelor lichide

c. administrarea substantelor lichide si doar a substantelor ale căror molecule se dizolvă în salivă

Senzatiile gustative se includ în categoria:

a. senzatiilor exterior informative

b. interoinformative

c. proprioinformative

Calitatea modală a senzatiilor gustative este determinată de:

a. starea de agregare a substantei

b. de miscările limbii

c. de structura moleculară a substantei

Senzatia stimulul specific pentru senzatia pură de dulce este:

a. glucoza

b. zaharina

c. zahărul

Stimulul specific pentru provocarea senzatiei pure de amar este:

a. sarea amară

b. chinina

c. lactona

Stimulul specific pentru perceperea senzatiei pure de sărat este:

a. sarea de potasiu

b. sarea de sodiu

c. sarea de magneziu

Senzatiile gustative joacă un rol major în:

a. reglarea tonusului afectiv

b. reglarea secretiilor digestive

c. formarea preferintelor alimentare

Senzatia de foame:

a. creste nivelul sensibilitătii gustative

b. scade nivelul sensibilitătii gustative

c. nu are nici o influentă asupra nivelului sensibilitătii gustative

Senzatiile proprioceptive informează despre:

a. functionarea organelor interne

b. miscările locomotorii

c. pozitiile posturale ale corpului în repaus

Semnalizarea proprioceptivă functionează:

a. uneori în stare de somn

b. numai în stare de veghe

c. permanent

Informatia furnizată de senzatiile proprioceptive participă la formarea si sustinerea:

a. tonusului muscular

b. schemei integrative a Eu-lui fizic

c. schemelor miscărilor obiectuale

Sensibilitatea kinestezică se activează:

a. la actiunea stimulilor externi

b. la declansarea miscărilor voluntare

c. la declansarea miscărilor involuntare

d. la declansarea oricărei miscări

Senzatiile kinestezice:

a. sunt un simplu acompaniament al miscărilor

b. sunt necesare în declansarea miscărilor

c. sunt indispensabile în reglarea miscărilor

Senzatiile kinestezice furnizează informatii si despre:

a. culoarea obiectelor

b. asperitatea obiectelor

c. greutatea si volumul obiectelor

Senzatiile organice semnalizează:

a) modificări structurale la nivelul organelor interne;

b) modificări functionale la nivelul organelor interne

a. a+b

b. a

c. b

Homeostazia mediului intern al organismului este:

a. un fenomen perturbator indezirabil

b. un fenomen reglator necesar

c. o stagnare a proceselor fiziologice

Starea de bine si confort fiziologic are la bază:

a. integrarea la nivel inconstient a semnalelor organice

b. integrarea la nivel constient a semnalelor organice

Senzatia de durere se produce:

a. la actiunea unei anumite modalităti de stimuli

b. la actiunea oricărei modalităti de stimuli

pe rasp mele e « c » dar nu am varianta

Senzatia de durere are:

a. un rol exclusiv negativ

b. un rol exclusiv pozitiv

c.atat un rol negativ cat si un rol pozitiv

Perceptia este:

a. rezultatul însumării senzatiilor

b. rezultatul integrării senzatiilor

În definirea si interpretarea perceptiei contributia cea mai adecvată a adus-o:

a. behaviorismul

b. gestaltismul

c. asociationismul

Perceptia este un model informational:

a. izomorfic

b. homomorfic

c. izomorfic - homomorfic

Perceptia furnizează informatii despre:

a. proprietătile esentiale si generale ale obiectelor

b. proprietătile situational - accidentale ale obiectelor

c. proprietăti esentiale amalgamate cu proprietăti accidentale

nu s-a validat « a » ci s-a validat « c »

Perceptia este:

a. produsul memoriei

b. produsul imaginatiei

c. rezultatul actiunii obiectului

Perceptia este:

a. un fenomen punctual - instantaneu

b. un proces multifazic.

Deosebirea dintre mecanismul senzatiei si cel al perceptiei apare:

a. la nivelul verigii receptoare

b. la nivelul verigii corticale

c. la nivelul verigii intermediare, subcorticale

Nivelul calitativ cel mai înalt al integrării perceptiei se realizează în :

a. faza identificării

b. faza detectiei

c. faza discriminării

Legea bunei forme exprimă:

a. caracterul aditiv-sumativ al perceptiei

b. caracterul secvential - serial al perceptiei

c. caracterul structural - emergent al perceptiei

Identificarea perceptivă:

a. este spontană si înnăscută

b. este învătată si dobândită

« B » se valideaza

Caracterul activ al perceptiei rezidă în:

a. prezenta si actiunea directă a obiectului

b. implicarea operatiilor subiectului

c. varierea caracteristicilor obiectului

Realizarea perceptiei presupune:

a. omogenizarea câmpului stimulator extern

b. evidentierea unei însusiri dominante

c. operarea distinctiei "figură - fond"

Limitele teoriei gestaltiste a perceptiei rezidă în:

a) admiterea ireductibilitătii perceptiei la senzatie;

b) considerarea caracterului imanent al structurii;

c) fizicalizarea mecanismului producerii perceptului;

d) introducerea invariantilor de structură.

a. a+d

b. b+c

c. b+c+d

d. a+c+d

Determinantii perceptiei includ:

a. exclusiv factorii obiectivi externi

b. exclusiv factorii subiectivi - interni

c. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni în aditiune

d. ambele categorii de factori în interactiune

Perceptia monomodală constă în:

a. perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori

b. perceperea unui obiect o singură dată

c. perceperea unuia sau mai multor obiecte pe calea unui singur analizator

.În perceptia plurimodală se integrează:

a. informatii despre mai multe obiecte de la un singur analizator

b. informatii despre mai multe obiecte de la mai multi analizatori

c. informatii despre un singur obiect de la mai multi analizatori

Interpretarea, ca fază a perceptiei, înseamnă:

a. încadrarea obiectului într-o clasă

b. relationarea obiectului cu experienta anterioară

c. stabilirea semnificatiei si utilitătii obiectului pentru activitatea subiectului

Invariantii de structură (de bună formă) în perceptie rezultă din:

a. numărul elementelor componente

b. mărimea elementelor componente

c. relatiile dimensional- metrice dintre elementele componente

Iluziile în perceptie sunt rezultatul:

a. excedentului de informatie

b. halucinatiilor

c. efectelor de câmp

În perceptie, diferentele individuale:

a. sunt inexistente

b. sunt legice si permanente

c. sunt accidentale

.Orientarea New-look a evidentiat:

a. rolul contextului fizic ambiental în perceptie

b. rolul complexitătii stimulilor în perceptie

c. rolul factorilor motivationali si de personalitate în perceptie

Perceptia implică memoria:

a. în faza detectiei

b. în faza discriminării

c. în faza identificării

Starea de set actionează ca:

a. factor de asimilare a obiectului - stimul

b. factor de blocare a perceptiei obiectului - stimul

c. factor de întârziere a formării imaginii obiectului

Între seturi există raporturi:

a. de subordonare

b. antagonice

c. de coordonare

În perceptie:

a. setul se confundă cu motivatia

b. setul poate exista si functiona în absenta unei stări anume de motivatie

c. setul presupune obligatoriu existenta unei stări de motivatie 

Legea selectivitătii reflectă:

a. preponderent rolul determinantilor subiectivi

b. preponderent rolul determinantilor obiectivi

Constantele perceptive sunt:

a. calităti înnăscute

b. rezultatul actiunii legilor psihofizice

c. rezultatul evaluărilor corectoare ale schemelor integrative corticale

În perceptia vizuală, constanta de mărime se datoreste:

a. operatiilor de evaluare de la nivelul verigii corticale a analizatorului

b. stabilitătii imaginii retiniene a obiectului

c. contextului în care este dat obiectul

Imaginea retiniană reflectă obiectul:

a. în pozitia în care este prezentat

b. în pozitie răsturnată

c. în pozitie oblică

Perceptia spatiului este:

a. de tip monomodal

b. de tip intermodal

Perceptia vizuală a celei de a treia dimensiuni a spatiului are la bază:

a. un mecanism monocular

b. un mecanism binocular

În cazul suprapunerii complete a celor două imagini retiniene:

a. obiectul este perceput plat (biodimensional)

b. obiectul este perceput dedublat

c. obiectul este perceput în volum

Pentru a se realiza perceptia obiectului în volum (cu cea de a treia dimensiune)

este necesar ca cele două imagini retiniene:

a. să fie complet disparate

b. să se suprapună partial

c. să se suprapună integral

Perceptia timpului se referă la:

a. segmentul trecut

b. segmentul prezent

c. segmentul viitor

Evaluarea timpului se referă la:

a) segmentul trecut;

b) segmentul prezent;

c) segmentul viitor.

a. a+b

b. b+c

c. a+b+c

Duratele evenimentelor neplăcute:

a. tind să fie subestimate

b. se evaluează în mod obiectiv

c. tind să fie supraestimate

Durata asteptării unui eveniment neplăcut:

a. tinde să fie subestimată

b. tinde să fie supraestimată

c. se evaluează în mod obiectiv

Durata asteptării unui eveniment plăcut:

a. tinde să fie subestimată

b. se evaluează fără alterări

c. tinde să fie supraestimată

Perceptia miscării fizice a obiectelor este mai exactă:

a. într-un spatiu "vid", nepopulat

b. într-un spatiu populat

Precizia perceptiei miscării:

a. creste pe măsura îndepărtării obiectului de observator

b. scade pe măsura îndepărtării obiectului de observator

c. nu se modifică

Fenomenul "fi" al miscării aparente a fost pus în evidentă:

a. în sfera perceptiei tactile

b. în sfera perceptiei vizuale

c. în sfera perceptiei auditive

Intervalul critic de fuziune a imaginilor vizuale secvential - statice este de:

a. 1/30 sec

b. 1/16 sec

c. 1/45 sec

În opinia lui J.B. Watson, constiinta este:

a)       o realitate psihica nemijlocit perceptibila;

b)      obiectivul principal al cunoasterii pihologice;

c)       o simpla fictiune.

În teoria lui S. Freud, elementul component esential al inconstientului înnascut este:

a) instinctul de autoconservare;

b)instinctul erotico-sexual;

c)instinctul curiozitatii.

Dupa Daniel Lagache, conduitele sunt combinari dinamice între doua tipuri de
actiuni:

a)      simple si complexe;

b)      înnascute si dobândite;

c)      interofective si exterofective.

Eu um rasp "c"

În sens restrâns, activitatea este unitatea dintre:

a)      sarcina si actiune;

b)      motiv, scop si mijloc;

c)      dorinta si posibilitate.

Principalele forme generic-categoriale ale activitatii umane sunt:

a)      munca fizica si munca intelectuala;

b)     activitatea de creatie si activitatea de executie;

c)      jocul, învatarea si munca.

Metoda experimentului de laborator în psihologie a fost introdusa de:

a)      S. Freud

b)      J. Piaget

c)      J. Watson;

d)      W. Wundt

În metoda experimentului de laborator, între variabilele independente si cele dependente se interpun:

a)      variabilele ambientale;

b)      variabilele interne;

c)      variabilele subiect. "c" - nu s-a validat

am si varianta de raspuns "ac"

Reflectarea psihica are un caracter:

a)      absolut veridic si obiectiv;

b)      relativ veridic;

c)      subiectiv si ideal.

Am si varianta "bc"

Modelarea informationala de tip izomorfic presupune:

a)      transferul si interiorizarea proprietatilor obiectului;

b)      identitatea fizica între percept si obiect;

c)      stabilirea unei corespondente biunivoce între percept si obiect.

Modelarea informationala de tip homomorfic sta la baza:

a)      diferntierii individuale a obiectelor;

b)      relevarii însusirilor esentiale ale obiectului;

c)      identificarii de tip categorial.

Dupa sfera, legile psihologice se împart în:

a)      individuale, particulare si generale;

b)      dinamice si statistice;

c)      de structura si de functionare;

am varianta "a"

Ca si informatia, psihicul este:

a)      un fenomen universal;

b)      un fenomen lipsit de însusiri sensibile;

c)      un factor de reglare.

Am si doar varianta "c"

Inconstientul secundar (dobândit) se formeaza prin:

a)      automatizarea comportamentelor;

b)      interiorizarea normelor morale;

c)      acumularea continuturilor viselor.

Variantele mele de raspuns au doar "b"

Dupa K. Wilber, inconstientul fundament este alcatuit din:

a)       continuturi afective;

b)      continuturi ce pot deveni oricând constiente;

c)       continuturi neconstientizabile.

Structura de continut a subconstientului este formata din elemente care provin din:

a)      perceptia actuala a obiectelor;

b)      memoria imediata;

c)      inconstient si constient.

Informatia este:

a)      masura dezordinii;

b)      indicator al functionarii unui computer;

c)      masura gradului de organizare.

Subconstientul asigura continuitatea în timp a:

a)      legaturii noastre cu lumea;

b)      procecselor fiziologice;

c)      identitatii de sine.

Arhetipurile sunt componente ale:

a)      subconstientului;

b)      inconstientului colectiv;

c)      inconstientului secundar.

Comportamentul constient se întemeiaza pe corelarea celor doua modele informationale majore:

a)      modelului senzorial-perceptiv si modelului conceptual-categorial;

b)      modelului lumii externe si modelului propriului Eu.

Functia proiectiva a constiintei consta în:

a)       exteriorizarea ideilor si opiniilor;

b)      elaborarea planului actiunii;

c)       generarea noului.

Variantele mele au "c"

Functia principala a constiintei din care deriva si careia i se subordoneaza celelalte este:

a)      functia axiologica;

b)      functia cognitiva;

c)      functia reglatoare.

Variantele mele ai "b"

Dupa S. Freud, cunoasterea continuturilor inconstientului este posibila prin:

a)      teste (probe) proiective;

b)      analiza viselor;

c)      analiza produselor activitatii;

d)      analiza relatarilor libere ale subiectelor.

Am si "bd"

Constiinta se realizeaza prin intermediul:

a)      organelor de simt;

b)      raspunsurilor motorii;

c)      functiilor si proceselor psihice particulare.

Teoria energiilor specifice ale organelor de simt a fost fundamentata prin folosirea:

a)      stimulilor nespecifici;

b)      stimulilor specifici;

c)       stimulilor tactili.

Dupa modul de prezentare a stimulilor, contrastul în perceptie poate fi:

a)      puternic sau slab;

b)      simultan sau succesiv;

c)      de scurta sau de lunga durata.

Pragul absolut inferior exprima:

a)      intensitatea senzatiei;

b)      intensitatea oricarui stimul specific;

c)      intensitatea minima a stimulului specific necesara pentru a produce o senzatie.

Pragul diferential reprezinta:

a)      câtimea ce trebuie adaugata la intensitatea initiala;

b)      intensitatea initiala a stimulului;

c)      intensitatea senzatiei initiale.

Informatia cu gradul de obiectivitate cel mai ridicat despre materialitatea lumii externe o furnizeaza senzatiile si perceptiile:

a)      vizuale;

b)      tactile;

c)      proprioceptive.

Realizarea normala a tuturor miscarilor obiectual-instrumentale reclama participarea informatiei si senzatiilor:

a)      vizuale;

b)      auditive;

c)      proprioceptiv-kinestezice;

d)      gustative.

Am si varianta "ac"

Ochiul omului percepe segmentul spectrului electromagnetic cuprins între:

a)      260 - 570 milimicroni;

b)      450 - 950 milimicroni;

c)      660 - 890 milimicroni;

d)      380 - 680 milimicroni.

Care din proprietatile de mai jos definesc exclusiv senzatiile de culoare?

a)      înaltimea;

b)      tonul cromatic;

c)      intensitatea;

d)      saturatia.

Receptorii sensibilitatii vizuale sunt reprezentati de:

a)      celule cu cili;

b)      corpusculii Ruffini;

c)      conuri;

d)      bastonase.

Pe baza saturatiei, senzatiile cromatice se împart în doua grupe:

a)      închise si deschise;

b)      pure si impure;

c)      tonice si depresoare.

Pentru explicarea mecanismului senzatiilor cromatice au fost avansate trei teorii
principale, care din ele este considerata astazi mai adecvata:

a)      tricromatica;

b)      policromatica;

c)      tetracromatica.

Am varianta "b"

Senzatia de înaltime a sunetului este determinata de:

a)      periodicitatea vibratiilor acustice;

b)      frecventa undelor acustice;

c)      amplitudinea undelor acustice.

Auzul "colorat" este efectul legii:
a) contrastului;

b)      sinesteziei;

c)       compensatiei.

Urechea omului percepe undele acustice cuprinse între:

a)       100 - 10 000 Hz;

b)      5 - 12 000 Hz;

c)       16 - 18 000 Hz;

Valoarea cognitiva a senzatiilor olfactive si gustative rezida în aceea ca ne
furnizeaza informatii despre:

a)      densitatea substantelor;

b)      proprietatile chimice ale substantelor;

c)      greutatea substantelor.

Perceptiile gustative se realizeaza pe baza interactiunii si integrarii celor:

a)      doua gusturi de baza;

b)      cinci gusturi de baza;

c)      patru gusturi de baza;

d)      sase gusturi de baza.

Schema corporala (modelul informational al Eu-lui fizic) se formeaza pe baza integrarii informatiilor furnizate de senzatiile:

a)      organice;

b)      tactile;

c)      proprioceptive;

d)      kinestezice.

Pe variantele mele "cd"

Rolul reglator-adaptativ al senzatiilor de durere consta în:

a)       cresterea imunitatii organismului;

b)      dezvoltarea stapânirii de sine;

c)       activarea mecanismelor de aparare.

Eu am varianta "c"

Gratie legii structuralitatii, un obiect poate fi:

a)      deosebit de alte obiecte;

b)      identificat si în cazul eliminarii unor elemente;

c)      identificat si în cazul adaugarii altor elemente.

Am varianta "bc"

Modelele informationale - etalon care mediaza identificarea perceptiva sunt de doua tipuri:

a)      unidimensionale si bidimensionale;

b)      individuale si categoriale;

c)      interne si externe.

Perceptia figurilor duble reflecta dinamica raportului:

a)      culoare - forma;

b)      însusiri primare - însusiri secundare;

c)      figura - fond.

Cel mai mare volum de informatie despre lumea externa ni-l furnizeaza:

a)      perceptia tactila;

b)      perceptia vizuala;

c)      perceptia auditiva.

Setul este:

a)      un model informational izomorfic;

b)      un amestec de senzatii de diferite modalitati;

c)      o stare interna de pregatire care se interpune între obiect si imaginea lui perceptiva.

Un prim semn al constituirii structurii perceptive interne este:

a)      identificarea unui obiect;

b)      schema obiectului permanent;

c)      constanta de marime.

Decentrare este un indicator al:

a)      efectelor de câmp;

b)      iluziilor perceptive;

c)      dezvoltarii maturizarii mecanismelor perceptive.

Am varianta "c"

În identificarea obiectelor elementul spatial determinant este:

a)      marimea;

b)      distanta;

c)      pozitia;

d)      forma.

TRUE/FALSE

Psihicul este o secretie a creierului F

2.Psihicul este un atribut al organismelor animale A

3. Psihicul este o formă particulară de realizare a informatiei la nivelului sistemului nervos A

4. Comportamentul animal este eminamente instinctual A

Constiinta este o lume subiectivă ermetic închisă de sine F

Psihicul uman este integral înnăscut  F

Psihicul posedă proprietăti care ne permit să-l percepem în mod nemijlocit F

Senzatia este o proprietate a obiectelor externe F

Semantizarea este o lege psihofiziologică a sensibilitătii F

Sensibilitatea este o functie constantă, independentă de vârstă F

11.Structural, constiinta se compune din modelul informational al lumii externe si

modelul informational al propriului Eu A

12. Functia cognitivă a constiintei atinge nivelul cel mai înalt de realizare în gândire A

Caracterul subiectiv al reflectării psihice înseamnă dependenta ei exclusiv de Subiect F

14.Functia de reglare a constiintei constă în planificarea si evaluarea critică a rezultatelor activitătii A

Între constiintă si inconstient există numai relatii de subordonare F

16. Senzatiile organice stau la baza homeostaziei biologice A

Imaginea vizuală este o copie fotografică a obiectului F

Gestaltismul sustine caracterul evolutiv al structurilor perceptive F

19. A percepe este ceva mai mult decât a simti si ceva mai putin decât a gândi A

20.Perceptia reflectă obiectul într-o dublă ipostază: ca realitate în sine si ca realitate pentru noi A

21. Cuvântul joacă un rol esential în mecanismele perceptive A

Imaginile consecutive sunt halucinatii involuntare F

Legea proiectiei obiectuale exprimă identitatea substantial-calitativă între imaginea perceptivă si obiect  F

24.Potrivit legii perspectivei, perceperea unui obiect familiar în mărime mai mică decât este în realitate se interpretează că el se află la distantă mare de noi A

Perceptia si evaluarea timpului semnifică unul si acelasi lucru F

Legea constantei se referă numai la perceptia mărimii obiectelor F

Efectele de câmp sunt rezultat al perceperii si evaluării corecte a tuturor componentelor obiectului - stimul F

28.Medierea informatională de tip psihic a actiunilor obiectuale externe începe cu Perceptia A

29.În raport cu subiectul concret, lumea externă există numai în măsura în care este Percepută A

Capacitatea rezolutivă este indicatorul comportamental esential al functionalitătii Inconstientului  F