Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei

MULTIPLE CHOICE

Psihologia si-a inaugurat statutul de stiintã independentã fixându-si ca obiect de studiu:

a. activitatea

b. constiinta

c. comportamentul

Psihologia a devenit stiintã independentã datoritã adaptãrii:

a. metodei testelor

b. metodei introspectiei

c. metodei experimentului

Pentru behaviorismul clasic obiectul de studiu al psihologiei trebuia sã fie:

a. lumea subiectivã internã

b. activitatea finalistã

c. comportamentul

Psihologia introspectionistã se centra:

a. pe studiul continuturilor si stãrilor interne ale constiintei

b. pe studiul expresiilor emotionale externe

c. pe studiul diferentelor individuale

Atributul de "psihologie obiectivã" se aplicã:

a. introspectionismului

b. freudismului

c. behaviorismului

d. gestaltismului

Psihicul uman este:

a. integral înnãscut, predeterminat

b. preponderent dobândit

c. integral dobândit

Neobehaviorismul:

a. sustine schema S - R

b. neagã existenta constiintei

c. recunoaste existenta comportamentelor psihice interne

Modelul paradigmatic al psihologiei contemporane este:

a. S R

b. S R

c. S P R

Gestaltismul se bazeazã pe:

a. considerarea interactiunii parte - întreg

b. considerarea exclusiv a pãrtii

c. considerarea exclusiv a întregului

.Psihologia conduitei s-a constituit pentru a depãsi limitele:

a) freudismului;

b) behaviorismului;

c) introspectionismului

a. b+c

b. a+c

c. a+b+c

În psihologia conduitei, conduita este consideratã:

a. multime de reactii motorii si secretorii

b. un set de stãri de necesitate

c. o manifestare a personalitãtii în întregul sãu

Pentru studiul conduitei P. Janet propunea:

a. metoda observatiei externe

b. metoda introspectiei

c. metoda clinicã

Notiunea de activitate este:

a. echivalentã notiunilor de comportament si de conduitã

b. se subordoneazã notiunilor de comportament si conduitã

c. mai completã decât notiunile de comportament si conduitã

« a »

nu este validat se zice ca este « c »

Creatorul psihologiei conduitei este:

a. W. Wundt

b. J. Piaget

c. P. Janet

Potrivit întelegerii actuale, obiectul de studiu al psihologiei îl constituie:

a. Comportamentul

b. Conduita

c. organizarea psihocomportamentalã

d. universul psihic intern

Psihologia generalã este o stiintã centratã pe:

a. individual, specific

b. general, universal

c. tipologic

Potrivit psihologiei umaniste, obiectul de studiu al stiintei psihologice trebuie sã fie:

a. functiile psihice particulare

b. omul concret cu problematica sa existentialã

c. conduita

d. activitatea

.Divergentele manifestate în istoria psihologiei sunt de ordin eminamente:

a. terminologic

b. empiric, faptologic

c. metodologic

Sistemul psihic uman se include în clasa sistemelor:

a. închise

b. deschise

c. semideschise

Psihicul este o realitate:

a. nemijlocit observabilã si perceptibilã

b. imposibil de observat si cunoscut

c. cognoscibil în mod mijlocit

Prezenta si calitatea functionãrii sistemului psihic le putem evalua:

a. pe baza relatãrilor verbale ale subiectului

b. pe baza rezultatelor subiectului în abordarea si rezolvarea sarcinilor reale

c. pe baza descrierilor unor observatori neutri

În plan filogenetic, aparitia psihicului se leagã de:

a. aparitia excitabilitãtii

b. aparitia sistemului muscular

c. aparitia functiei de explorare - semnalizare

Psihicul este o realitate:

a. substantialã

b. energeticã

c. spiritualã purã

d. informationalã

Psihicul:

a. izvorãste din structura celularã internã a creierului

b. este o realitate paralelã care coexistã de la început cu creierul

c. este un rezultat al comunicãrii creierului cu sursele externe de informatii

La nivelul creierului, functiile psihice:

a. nu au o localizare determinatã

b. au o localizare precisã si invariantã

c. unele au o localizare precisã, altele o localizare dinamicã

.În explicarea devenirii organizãrii psihice a omului apelãm la:

a. determinismul biologic intern

b. determinismul univoc extern

c. determinismul extern mediat

Determinismul psihicului uman este:

a. preponderent biologic

b. preponderent mixt, interactionist

c. preponderent social cultural

.Psihicul uman este un sistem:

a) static;

b) probabilist;

c) dinamic;

d) dinamic - evolutiv.

a. a+c

b. b+d

c. a+d

Caracterul hipercomplex al sistemului psihic uman este dat de:

a. numãrul "elementelor" componente

b. diversitatea stãrilor afective

c. volumul conexiunilor externe

d. numãrul "elementelor" componente si volumul conexiunilor interne si externe.

.La nivelul sistemului psihic uman, între "input" si "output" existã o relatie:

a. de tip direct, univoc

b. de independentã

c. de tip mediat - probabilist

În cercetarea psihologicã ne asteptãm ca validitatea generalizãrilor sã fie:

a. invers proportionalã cu numãrul cazurilor individuale investigate?

b. direct proportionalã cu numãrul cazurilor individuale investigate

În metoda experimentului de laborator, cercetãtorul stabileste si controleazã în mod direct:

a) variabilele ambientale;

b) variabilele intermediare;

c) variabilele independente;

d) variabilele dependente.

a. b+c

b. a+b

c. a+c

Obiectivitatea cunoasterii psihologice depinde de:

a. sinceritatea subiectului

b. de gradul de concordantã dintre experienta subiectului si experienta cercetãtorului

c. de acuratetea si fidelitatea înregistãrii si prelucrãrii datelor

În teoria freudianã, functionarea inconstientului se subordoneazã:

a. principiului emergentei

b. principiului plãcerii

c. principiului realitãtii

Potrivit lui S. Freud, inconstientul:

a. este integral înnãscut

b. se formeazã în antogeneza timpurie

c. o componentã a lui este înnãscutã, o alta dobânditã

.În conceptia lui S. Freud, inconstientul este:

a. premisã internã a comportamentului

b. factor determinant al comportamentului

c. mecanism frenator al comportamentului

Inconstientul are un continut:

a. exclusiv afectiv-motivational

b. exclusiv cognitiv

c. mixt

Inconstientul are legãturã:

a. mai mult cu gândirea

b. mai mult cu vointa

c. mai mult cu imaginatia

.Legea heterocroniei presupune cã:

a. toate componentele sistemului psihic se dezvoltã în mod liniar

b. toate componentele sistemului psihic au acelasi ritm de dezvoltare

c. componentele sistemului psihic au ritmuri diferite de dezvoltare si momente diferite de maturizare - consolidare

Legea heteronomiei se referã la:

a. ritmul dezvoltãrii diferitelor functii si capacitãti psihice

b. succesiunea stadiilor psihogenetice

c. nivelul de dezvoltare - consolidare atins de diferitele componente psihice particulare

Constiinta este o structurã:

a. eminamente cognitivã

b. eminamente afectivã

c. eminamente instrumental - actionalã

Pentru a deveni eficientã si obiectivã, observatia trebuie:

a. sã se realizeze cu consimtãmântul subiectului

b. sã provoace direct fenomenul sau comportamentul ce urmeazã a fi studiat

c. sã fie discretã si sistematicã

d. sã fie spontanã si episodicã

Functionarea constiintei se subordoneazã:

a. principiului automatismului

b. principiului realitãtii

c. principiului plãcerii

Latura activ - creatoare a constiintei se realizeazã prin:

a. functia reglatorie

b. functia proiectivã

c. functia cognitivã

Constiinta conferã comportamentului un caracter:

a. imediat, impulsiv

b. agresiv

c. nemijlocit - teleonomic

d. defensiv - ezitant

Modelul structural actual al sistemului psihic uman este:

a. liniar

b. ierarhic bidimensional

c. ierarhic tridimensional

.În raport cu inconstientul, constiinta:

a. are un rol potentator - stimulator

b. are un rol moderator - frenator

c. are un rol acompaniator

Datoritã constiintei, omul:

a. se contopeste cu lumea

b. se delimiteazã si se izoleazã de lume

c. se delimiteazã si se integreazã în lume

.Datoritã constiintei, omul:

a. se insereazã în lume ca obiect

b. se adapteazã la lume pasiv

c. se relationeazã si se integreazã în lume ca subiect

Gratie constiintei, omul devine capabil:

a. sã rãspundã imediat la stimulii externi

b. sã foloseascã unelte

c. sã înteleagã, sã explice si sã confere semnificatii obiectelor si fenomenelor din jur

Alegeti cele douã forme generice (bazale) în care se structureazã constiinta:

a) constiinta moralã;

b) constiinta corporalã;

c) constiinta lumii externe;

d) constiinta trecutului;

e) constiinta de sine.

a. b+d

b. b+c

c. c+d

d. c+e

Din punct de vedere functional, constiinta trebuie consideratã:

a. o scurgere sau un torent continuu

b. un mozaic de stãri (statice)

c. o îmbinare între static si dinamic

Functionarea constiintei poate fi estimatã:

a. dupã expresiile fizionomice ale subiectului

b. dupã viteza de rãspuns la stimulii externi

c. dupã eficienta si performanta actiunilor

Baza geneticã a schemei operatorii a constiintei o constituie:

a. dinamica internã a inconstientului

b. actiunea directã în plan extern cu obiectele

c. satisfacerea trebuintelor alimentare

am si o varianta cu raspuns "b"

În dezvoltarea psihicã a omului, ereditatea are:

a. un rol absolut

b. un rol relativ

c. un rol nul

Comportamentul instinctual se caracterizeazã prin:

a. analiza si evaluarea prealabilã a conditiilor

b. compararea alternativelor

c. centrarea pe atingerea imediatã a obiectului

În modelul freudian, între inconstientul înnãscut si cel dobândit existã o relatie:

a. de concordantã

b. antagonicã

c. de complementaritate

Inconstientul colectiv:

a. derivã din cel individual

b. include pe cel individual

c. precede si subordoneazã pe cel individual

Componenta moralã a constiintei:

a. asigurã satisfacerea neconditionatã a trebuintelor

b. asigurã caracterul teleonomic al comportamentului

c. asigurã adecvarea comportamentului la normele si cerintele sociale

Constiinta este:

a. o organizare sistemic-integrativã emergentã

b. o organizare sistemic-integrativã emergentã

c. suma tuturor functiilor si proceselor psihice particulare

am pe variantele mele « a »

Activitatea oniricã apartine:

a. stãrii de veghe relaxate

b. inconstientului

c. stãrii crepusculare a constiintei

. Constienta este:

a. sinonimã si echivalentã cu constiinta

b. sinonimã si echivalentã cu constiinta de sine

c. sinonimã si echivalentã cu starea de veghe activã

"Priza de constiintã" se referã la:

a. latura afectivã

b. latura informativ-cognitivã

c. latura volitiv-declansatoare

În absenta sensibilitãtii:

a. este compromisã doar dezvoltarea senzatiilor

b. este compromisã doar dezvoltarea miscãrilor obiectuale

c. este compromisã întreaga dezvoltare psihicã

Sensibilitatea este:

a) o functie constantã, nemodificabilã;

b) o functie variabilã;

c) o functie determinatã exclusiv biologic;

d) o functie conditionatã si socio-cultural.

a. b+c

b. b+d

c. a+b+c

d. a+d

Sensibilitatea asigurã perceperea:

a. doar a stimulilor indiferenti

b. doar a stimulilor biologiceste necesare

c. a ambelor categorii de stimuli

Sensibilitatea umanã este:

a. o functie modular-diferentiatã

b. o functie global-difuzã

Sensibilitatea este:

a. o variabilã de tip discret

b. o variabilã de tip continuu

Pragul absolut inferior si pragul absolut superior delimiteazã:

a. modalitatea sensibilitãtii

b. întinderea sensibilitãtii în raport cu semnificatia stimulilor

c. întinderea sensibilitãtii în raport cu intensitatea stimulilor specifici

Legea pragurilor diferentiale a lui Weber-Fechner exprimã:

a. diferenta dintre intensitãtile a doi stimuli independenti

b. valoarea (câtimea) ce trebuie adãugatã la intensitatea stimulului initial

Legea Weber-Fechner a pragurilor diferentiale se confirmã:

a. pe tot continuumul sensibilitãtii

b. numai în segmentele extreme ale continuumului sensibilitãtii

c. numai în segmentul mediu al continuumului sensibilitãtii

Ca si informatia, psihicul:

a. posedã proprietãti perceptibile, nemijlocit mãsurabile

b. este un caz particular al entropiei

c. este mãsurã a gradului de organizare

Raportul dintre entropie si informatie:

a. este complementar-aditiv

b. este de subordonare

c. este antagonic

Conceptul de informatie contribuie la:

a. o mai exactã localizare a psihicului în creier

b. definirea naturii si statutului ontologic al psihicului

c. stabilirea relatiilor dintre constient si inconstient

Sensibilizarea semnificã:

a. scãderea sensibilitãtii unui analizator ca urmare a prelungirii duratei de actiune a stimulului specific

b. cresterea sensibilitãtii unui analizator prin stimularea lui repetatã cu stimulul specific

c. cresterea sensibilitãtii unui analizator ca urmare a stimulãrii altui analizator

Legea adaptãrii are:

a. rol perturbator asupra perceptiei

b. rol optimizator asupra perceptiei

c. rolul ei depinde de sensul varierii nivelului sensibilitãtii

Adaptarea se realizeazã cel mai rapid si la valorile cele mai ridicate în:

a. sfera sensibilitãtii tactile

b. sfera sensibilitãtii olfactive

c. sfera sensibilitãtii luminoase

Contrastul culorilor reflectã:

a. raportul de intensitate

b. raportul de duratã

c. raportul de modalitate

Senzatia este un model informational:

a. bidimensional

b. unidimensional

c. contextual

Senzatia este:

a. o stare subiectivã purã a constiintei

b. expresia energiilor specifice ale organelor de simt

c. un cod-imagine al unei proprietãti a stimulului speci

Senzatia este:

a. identicã însusirii fizice a stimulului

b. un obstacol între noi si lume

c. o verigã necesarã a procesului de cunoastere a lumii

Cui apartine teza "întreaga viatã psihicã este reductibilã la senzatii"?

a. psihanalizei

b. asociationismului

c. behaviorismului

Între intensitatea stimulului si intensitatea senzatiei existã un raport:

a. invers proportional

b. logaritmic

c. direct proportional

. O senzatie ne permite sã:

a. identificãm obiecte

b. sã deosebim un obiect de altul

c. sã reunim douã obiecte

pe variantele mele de rasp am « b »

Care din legile de mai jos sunt psihofiziologice:

a) legea contrastului;

b) legea pragurilor senzoriale;

c) legea semantizãrii;

d) legea compensatiei.

a. c+d

b. b+c+d

c. b+c

d. a+d

Mecanismul senzatiei este:

a) blocul receptor;

b) blocul subcortical;

c) blocul cortical.

a. b+c

b. a+b+c

c. a+c

Senzatiile de culoare se obtin prin stimularea:

a. corpusculilor Meissner

b. aparatului bastonaselor

c. aparatului conurilor

Tonul cromatic este determinat de:

a. intensitatea fasciculului de luminã

b. lungimea undei electromagnetice

c. forma undei electromagnetice

Senzatiile tactile reflectã:

a. proprietãti chimice

b. proprietãti acustice

c. proprietãti mecano-fizice

Receptorii sensibilitãtii tactile sunt:

a) celulele bipolare;

b) corpusculii Meissner;

c) corpusculii Kranue;

d) discurile Merkel.

a. a+c

b. a+b+c

c. b+c+d

d. c+d

pe variantele mele am "bd"

Veriga corticalã a analizatorului cutano-tactil se localizeazã în:

a. ariile 17,18,19 Brodmann

b. ariile 3,1,2 Brodmann

c. ariile 36,38 Brodmann

Homunculusul senzitiv corespunde:

a. sensibilitãtii olfactive

b. sensibilitãtii cutano-tactile

c. sensibilitãtii auditive

Aparatul bastonaselor asigurã:

a. vederea diurnã

b. vederea nocturnã

Aparatul receptor al sensibilitãtii vizuale se aflã în:

a. scleroticã

b. retinã

c. nervul optic

Segmentul cortical al analizatorului vizual se localizeazã în:

a. ariile 4,6,8 - Brodmann

b. ariile 22,41 - Brodmann

c. ariile 17,18, 19 - Brodmann

Saturatia reprezintã:

a. gradul de deosebire al culorii cromatice date fatã de culoarea neagrã

b. gradul de deosebire al culorii cromatice date fatã de culoarea albã de aceeasi claritate

c. gradul de deosebire al culorii cromatice date fatã de culoarea gri

În conditii de întuneric sensibilitatea vizualã:

a. scade

b. creste

c. rãmâne constantã

Efectul psihofiziologic al culorii rosii este:

a. inhibitor

b. relaxant

c. excitator

Culorile spectrale se obtin:

a. prin actiunea compactã a fasciculului luminos

b. prin interferenta mai multor fascicule luminoase

c. prin descompunerea fasciculului luminos în lungimi de undã

Cel care a pus în evidentã existenta culorilor spectrale prin descompunerea fasciculului luminos a fost:

a. Helmholtz

b. Newton

c. Hering

Domeniul sunetului se delimiteazã pe baza:

a. amplitudinii vibratiilor acustice

b. frecventei vibratiilor acustice

c. formei vibratiilor acustice

Frecventa sunetului determinã:

a. senzatia de tãrie

b. senzatia de înãltime

c. senzatia de timbru

Împãrtirea sunetelor în zgomote si sunete muzicale are la bazã:

a. frecventa undelor acustice

b. amplitudinea undelor acustice

c. regularitatea (periodicitatea) oscilatiilor

Datoritã timbrului:

a. localizãm sursa sonorã

b. deosebim douã sunete de aceeasi înãltime

c. deosebim douã sunete de aceeasi intensitate

Potrivit legii Weber-Fechner, valoarea pragului diferential pentru sensibilitatea auditivã este:

a. 1/30

b. 1/15

c. 1/10

Receptorii sensibilitãtii auditive se aflã:

a. în membrana timpanicã

b. în fereastra ovalã

c. în membrana bazilarã (organul lui Corti)

Veriga corticalã a analizatorului auditiv se situeazã în:

a. ariile 3,1,2 Brodmann

b. ariile 41,42,22 - Brodmann;

c. ariile 44,24,26 - Brodmann

Intensitatea sunetelor o mãsurãm în:

a. cicli/sec.;

b. microvolti

c. decibeli

Aparatul auditiv al omului functioneazã optim:

a. în raport cu intensitãti scãzute ale sunetelor

b. în raport cu intensitãti mari ale sunetelor

c. în raport cu intensitãti medii ale sunetelor

Pentru auzul muzical este definitorie:

a. diferentierea - identificarea înãltimii sunetelor

b. diferentierea - identificarea timbrului sunetelor

c. diferentierea - identificarea raporturilor de înãltime si duratã dintre sunete

Auzul fonematic se dezvoltã pe baza:

a. auzului muzical

b. auzului general

În dezvoltarea limbajului, auzul are un rol:

a. auxiliar

b. complementar

c. determinant

Pentru perceptia sunetelor vorbirii si a cuvintelor este indispensabilã:

a. închiderea ochilor

b. diferentierea structurii spectrale a sunetelor verbale

c. actualizarea modelelor lor interne din memoria de lungã duratã

Auzul armonic constã în:

a. identificarea sunetelor muzicale prezentate izolat

b. recunoasterea cu usurintã a liniilor melodice

c. integrarea într-o configuratie unitarã a raporturilor de înãltime pe verticalã dintre sunetele unei opere muzicale.

Senzatiile olfactive reflectã:

a. proprietãti mecano-fizice

b. proprietãti electromagnetice

c. proprietãti chimice

Stimul olfactiv poate fi:

a. orice substantã

b. numai substantele volatilizabile

c. numai substantele lichide

Intensitatea unei senzatii olfactive depinde de:

a. tipul substantei folosite

b. prezenta sau absenta zgomotului de fond

c. concentratia substantei - stimul

Din punct de vedere psihofiziologic:

a. toate mirosurile sunt neutre

b. toate mirosurile au efect pozitiv

c. toate mirosurile au efect negativ

d. nici un rãspuns nu este corect

Senzatiile olfactive se implicã în reglarea actului alimentar:

a. prin continutul informational obiectiv

b. prin nota de plãcut - neplãcut

c. prin intensitate

Senzatiile gustative reflectã:

a. starea de agregare a substantelor introduse în cavitatea bucalã

b. temperatura substantelor

c. proprietãtile chimice (moleculare) ale substantelor

Receptorii sensibilitãtii gustative sunt dispusi:

a. în musculatura limbii

b. în învelisul superior al buzelor

c. în mucoasa limbii

Stimularea receptorilor gustativi se detine prin:

a. administrarea oricãrei substante

b. administrarea doar a substantelor lichide

c. administrarea substantelor lichide si doar a substantelor ale cãror molecule se dizolvã în salivã

Senzatiile gustative se includ în categoria:

a. senzatiilor exterior informative

b. interoinformative

c. proprioinformative

Calitatea modalã a senzatiilor gustative este determinatã de:

a. starea de agregare a substantei

b. de miscãrile limbii

c. de structura molecularã a substantei

Senzatia stimulul specific pentru senzatia purã de dulce este:

a. glucoza

b. zaharina

c. zahãrul

Stimulul specific pentru provocarea senzatiei pure de amar este:

a. sarea amarã

b. chinina

c. lactona

Stimulul specific pentru perceperea senzatiei pure de sãrat este:

a. sarea de potasiu

b. sarea de sodiu

c. sarea de magneziu

Senzatiile gustative joacã un rol major în:

a. reglarea tonusului afectiv

b. reglarea secretiilor digestive

c. formarea preferintelor alimentare

Senzatia de foame:

a. creste nivelul sensibilitãtii gustative

b. scade nivelul sensibilitãtii gustative

c. nu are nici o influentã asupra nivelului sensibilitãtii gustative

Senzatiile proprioceptive informeazã despre:

a. functionarea organelor interne

b. miscãrile locomotorii

c. pozitiile posturale ale corpului în repaus

Semnalizarea proprioceptivã functioneazã:

a. uneori în stare de somn

b. numai în stare de veghe

c. permanent

Informatia furnizatã de senzatiile proprioceptive participã la formarea si sustinerea:

a. tonusului muscular

b. schemei integrative a Eu-lui fizic

c. schemelor miscãrilor obiectuale

Sensibilitatea kinestezicã se activeazã:

a. la actiunea stimulilor externi

b. la declansarea miscãrilor voluntare

c. la declansarea miscãrilor involuntare

d. la declansarea oricãrei miscãri

Senzatiile kinestezice:

a. sunt un simplu acompaniament al miscãrilor

b. sunt necesare în declansarea miscãrilor

c. sunt indispensabile în reglarea miscãrilor

Senzatiile kinestezice furnizeazã informatii si despre:

a. culoarea obiectelor

b. asperitatea obiectelor

c. greutatea si volumul obiectelor

Senzatiile organice semnalizeazã:

a) modificãri structurale la nivelul organelor interne;

b) modificãri functionale la nivelul organelor interne

a. a+b

b. a

c. b

Homeostazia mediului intern al organismului este:

a. un fenomen perturbator indezirabil

b. un fenomen reglator necesar

c. o stagnare a proceselor fiziologice

Starea de bine si confort fiziologic are la bazã:

a. integrarea la nivel inconstient a semnalelor organice

b. integrarea la nivel constient a semnalelor organice

Senzatia de durere se produce:

a. la actiunea unei anumite modalitãti de stimuli

b. la actiunea oricãrei modalitãti de stimuli

pe rasp mele e « c » dar nu am varianta

Senzatia de durere are:

a. un rol exclusiv negativ

b. un rol exclusiv pozitiv

c.atat un rol negativ cat si un rol pozitiv

Perceptia este:

a. rezultatul însumãrii senzatiilor

b. rezultatul integrãrii senzatiilor

În definirea si interpretarea perceptiei contributia cea mai adecvatã a adus-o:

a. behaviorismul

b. gestaltismul

c. asociationismul

Perceptia este un model informational:

a. izomorfic

b. homomorfic

c. izomorfic - homomorfic

Perceptia furnizeazã informatii despre:

a. proprietãtile esentiale si generale ale obiectelor

b. proprietãtile situational - accidentale ale obiectelor

c. proprietãti esentiale amalgamate cu proprietãti accidentale

nu s-a validat « a » ci s-a validat « c »

Perceptia este:

a. produsul memoriei

b. produsul imaginatiei

c. rezultatul actiunii obiectului

Perceptia este:

a. un fenomen punctual - instantaneu

b. un proces multifazic.

Deosebirea dintre mecanismul senzatiei si cel al perceptiei apare:

a. la nivelul verigii receptoare

b. la nivelul verigii corticale

c. la nivelul verigii intermediare, subcorticale

Nivelul calitativ cel mai înalt al integrãrii perceptiei se realizeazã în :

a. faza identificãrii

b. faza detectiei

c. faza discriminãrii

Legea bunei forme exprimã:

a. caracterul aditiv-sumativ al perceptiei

b. caracterul secvential - serial al perceptiei

c. caracterul structural - emergent al perceptiei

Identificarea perceptivã:

a. este spontanã si înnãscutã

b. este învãtatã si dobânditã

« B » se valideaza

Caracterul activ al perceptiei rezidã în:

a. prezenta si actiunea directã a obiectului

b. implicarea operatiilor subiectului

c. varierea caracteristicilor obiectului

Realizarea perceptiei presupune:

a. omogenizarea câmpului stimulator extern

b. evidentierea unei însusiri dominante

c. operarea distinctiei "figurã - fond"

Limitele teoriei gestaltiste a perceptiei rezidã în:

a) admiterea ireductibilitãtii perceptiei la senzatie;

b) considerarea caracterului imanent al structurii;

c) fizicalizarea mecanismului producerii perceptului;

d) introducerea invariantilor de structurã.

a. a+d

b. b+c

c. b+c+d

d. a+c+d

Determinantii perceptiei includ:

a. exclusiv factorii obiectivi externi

b. exclusiv factorii subiectivi - interni

c. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni în aditiune

d. ambele categorii de factori în interactiune

Perceptia monomodalã constã în:

a. perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori

b. perceperea unui obiect o singurã datã

c. perceperea unuia sau mai multor obiecte pe calea unui singur analizator

.În perceptia plurimodalã se integreazã:

a. informatii despre mai multe obiecte de la un singur analizator

b. informatii despre mai multe obiecte de la mai multi analizatori

c. informatii despre un singur obiect de la mai multi analizatori

Interpretarea, ca fazã a perceptiei, înseamnã:

a. încadrarea obiectului într-o clasã

b. relationarea obiectului cu experienta anterioarã

c. stabilirea semnificatiei si utilitãtii obiectului pentru activitatea subiectului

Invariantii de structurã (de bunã formã) în perceptie rezultã din:

a. numãrul elementelor componente

b. mãrimea elementelor componente

c. relatiile dimensional- metrice dintre elementele componente

Iluziile în perceptie sunt rezultatul:

a. excedentului de informatie

b. halucinatiilor

c. efectelor de câmp

În perceptie, diferentele individuale:

a. sunt inexistente

b. sunt legice si permanente

c. sunt accidentale

.Orientarea New-look a evidentiat:

a. rolul contextului fizic ambiental în perceptie

b. rolul complexitãtii stimulilor în perceptie

c. rolul factorilor motivationali si de personalitate în perceptie

Perceptia implicã memoria:

a. în faza detectiei

b. în faza discriminãrii

c. în faza identificãrii

Starea de set actioneazã ca:

a. factor de asimilare a obiectului - stimul

b. factor de blocare a perceptiei obiectului - stimul

c. factor de întârziere a formãrii imaginii obiectului

Între seturi existã raporturi:

a. de subordonare

b. antagonice

c. de coordonare

În perceptie:

a. setul se confundã cu motivatia

b. setul poate exista si functiona în absenta unei stãri anume de motivatie

c. setul presupune obligatoriu existenta unei stãri de motivatie 

Legea selectivitãtii reflectã:

a. preponderent rolul determinantilor subiectivi

b. preponderent rolul determinantilor obiectivi

Constantele perceptive sunt:

a. calitãti înnãscute

b. rezultatul actiunii legilor psihofizice

c. rezultatul evaluãrilor corectoare ale schemelor integrative corticale

În perceptia vizualã, constanta de mãrime se datoreste:

a. operatiilor de evaluare de la nivelul verigii corticale a analizatorului

b. stabilitãtii imaginii retiniene a obiectului

c. contextului în care este dat obiectul

Imaginea retinianã reflectã obiectul:

a. în pozitia în care este prezentat

b. în pozitie rãsturnatã

c. în pozitie oblicã

Perceptia spatiului este:

a. de tip monomodal

b. de tip intermodal

Perceptia vizualã a celei de a treia dimensiuni a spatiului are la bazã:

a. un mecanism monocular

b. un mecanism binocular

În cazul suprapunerii complete a celor douã imagini retiniene:

a. obiectul este perceput plat (biodimensional)

b. obiectul este perceput dedublat

c. obiectul este perceput în volum

Pentru a se realiza perceptia obiectului în volum (cu cea de a treia dimensiune)

este necesar ca cele douã imagini retiniene:

a. sã fie complet disparate

b. sã se suprapunã partial

c. sã se suprapunã integral

Perceptia timpului se referã la:

a. segmentul trecut

b. segmentul prezent

c. segmentul viitor

Evaluarea timpului se referã la:

a) segmentul trecut;

b) segmentul prezent;

c) segmentul viitor.

a. a+b

b. b+c

c. a+b+c

Duratele evenimentelor neplãcute:

a. tind sã fie subestimate

b. se evalueazã în mod obiectiv

c. tind sã fie supraestimate

Durata asteptãrii unui eveniment neplãcut:

a. tinde sã fie subestimatã

b. tinde sã fie supraestimatã

c. se evalueazã în mod obiectiv

Durata asteptãrii unui eveniment plãcut:

a. tinde sã fie subestimatã

b. se evalueazã fãrã alterãri

c. tinde sã fie supraestimatã

Perceptia miscãrii fizice a obiectelor este mai exactã:

a. într-un spatiu "vid", nepopulat

b. într-un spatiu populat

Precizia perceptiei miscãrii:

a. creste pe mãsura îndepãrtãrii obiectului de observator

b. scade pe mãsura îndepãrtãrii obiectului de observator

c. nu se modificã

Fenomenul "fi" al miscãrii aparente a fost pus în evidentã:

a. în sfera perceptiei tactile

b. în sfera perceptiei vizuale

c. în sfera perceptiei auditive

Intervalul critic de fuziune a imaginilor vizuale secvential - statice este de:

a. 1/30 sec

b. 1/16 sec

c. 1/45 sec

În opinia lui J.B. Watson, constiinta este:

a)       o realitate psihica nemijlocit perceptibila;

b)      obiectivul principal al cunoasterii pihologice;

c)       o simpla fictiune.

În teoria lui S. Freud, elementul component esential al inconstientului înnascut este:

a) instinctul de autoconservare;

b)instinctul erotico-sexual;

c)instinctul curiozitatii.

Dupa Daniel Lagache, conduitele sunt combinari dinamice între doua tipuri de
actiuni:

a)      simple si complexe;

b)      înnascute si dobândite;

c)      interofective si exterofective.

Eu um rasp "c"

În sens restrâns, activitatea este unitatea dintre:

a)      sarcina si actiune;

b)      motiv, scop si mijloc;

c)      dorinta si posibilitate.

Principalele forme generic-categoriale ale activitatii umane sunt:

a)      munca fizica si munca intelectuala;

b)     activitatea de creatie si activitatea de executie;

c)      jocul, învatarea si munca.

Metoda experimentului de laborator în psihologie a fost introdusa de:

a)      S. Freud

b)      J. Piaget

c)      J. Watson;

d)      W. Wundt

În metoda experimentului de laborator, între variabilele independente si cele dependente se interpun:

a)      variabilele ambientale;

b)      variabilele interne;

c)      variabilele subiect. "c" - nu s-a validat

am si varianta de raspuns "ac"

Reflectarea psihica are un caracter:

a)      absolut veridic si obiectiv;

b)      relativ veridic;

c)      subiectiv si ideal.

Am si varianta "bc"

Modelarea informationala de tip izomorfic presupune:

a)      transferul si interiorizarea proprietatilor obiectului;

b)      identitatea fizica între percept si obiect;

c)      stabilirea unei corespondente biunivoce între percept si obiect.

Modelarea informationala de tip homomorfic sta la baza:

a)      diferntierii individuale a obiectelor;

b)      relevarii însusirilor esentiale ale obiectului;

c)      identificarii de tip categorial.

Dupa sfera, legile psihologice se împart în:

a)      individuale, particulare si generale;

b)      dinamice si statistice;

c)      de structura si de functionare;

am varianta "a"

Ca si informatia, psihicul este:

a)      un fenomen universal;

b)      un fenomen lipsit de însusiri sensibile;

c)      un factor de reglare.

Am si doar varianta "c"

Inconstientul secundar (dobândit) se formeaza prin:

a)      automatizarea comportamentelor;

b)      interiorizarea normelor morale;

c)      acumularea continuturilor viselor.

Variantele mele de raspuns au doar "b"

Dupa K. Wilber, inconstientul fundament este alcatuit din:

a)       continuturi afective;

b)      continuturi ce pot deveni oricând constiente;

c)       continuturi neconstientizabile.

Structura de continut a subconstientului este formata din elemente care provin din:

a)      perceptia actuala a obiectelor;

b)      memoria imediata;

c)      inconstient si constient.

Informatia este:

a)      masura dezordinii;

b)      indicator al functionarii unui computer;

c)      masura gradului de organizare.

Subconstientul asigura continuitatea în timp a:

a)      legaturii noastre cu lumea;

b)      procecselor fiziologice;

c)      identitatii de sine.

Arhetipurile sunt componente ale:

a)      subconstientului;

b)      inconstientului colectiv;

c)      inconstientului secundar.

Comportamentul constient se întemeiaza pe corelarea celor doua modele informationale majore:

a)      modelului senzorial-perceptiv si modelului conceptual-categorial;

b)      modelului lumii externe si modelului propriului Eu.

Functia proiectiva a constiintei consta în:

a)       exteriorizarea ideilor si opiniilor;

b)      elaborarea planului actiunii;

c)       generarea noului.

Variantele mele au "c"

Functia principala a constiintei din care deriva si careia i se subordoneaza celelalte este:

a)      functia axiologica;

b)      functia cognitiva;

c)      functia reglatoare.

Variantele mele ai "b"

Dupa S. Freud, cunoasterea continuturilor inconstientului este posibila prin:

a)      teste (probe) proiective;

b)      analiza viselor;

c)      analiza produselor activitatii;

d)      analiza relatarilor libere ale subiectelor.

Am si "bd"

Constiinta se realizeaza prin intermediul:

a)      organelor de simt;

b)      raspunsurilor motorii;

c)      functiilor si proceselor psihice particulare.

Teoria energiilor specifice ale organelor de simt a fost fundamentata prin folosirea:

a)      stimulilor nespecifici;

b)      stimulilor specifici;

c)       stimulilor tactili.

Dupa modul de prezentare a stimulilor, contrastul în perceptie poate fi:

a)      puternic sau slab;

b)      simultan sau succesiv;

c)      de scurta sau de lunga durata.

Pragul absolut inferior exprima:

a)      intensitatea senzatiei;

b)      intensitatea oricarui stimul specific;

c)      intensitatea minima a stimulului specific necesara pentru a produce o senzatie.

Pragul diferential reprezinta:

a)      câtimea ce trebuie adaugata la intensitatea initiala;

b)      intensitatea initiala a stimulului;

c)      intensitatea senzatiei initiale.

Informatia cu gradul de obiectivitate cel mai ridicat despre materialitatea lumii externe o furnizeaza senzatiile si perceptiile:

a)      vizuale;

b)      tactile;

c)      proprioceptive.

Realizarea normala a tuturor miscarilor obiectual-instrumentale reclama participarea informatiei si senzatiilor:

a)      vizuale;

b)      auditive;

c)      proprioceptiv-kinestezice;

d)      gustative.

Am si varianta "ac"

Ochiul omului percepe segmentul spectrului electromagnetic cuprins între:

a)      260 - 570 milimicroni;

b)      450 - 950 milimicroni;

c)      660 - 890 milimicroni;

d)      380 - 680 milimicroni.

Care din proprietatile de mai jos definesc exclusiv senzatiile de culoare?

a)      înaltimea;

b)      tonul cromatic;

c)      intensitatea;

d)      saturatia.

Receptorii sensibilitatii vizuale sunt reprezentati de:

a)      celule cu cili;

b)      corpusculii Ruffini;

c)      conuri;

d)      bastonase.

Pe baza saturatiei, senzatiile cromatice se împart în doua grupe:

a)      închise si deschise;

b)      pure si impure;

c)      tonice si depresoare.

Pentru explicarea mecanismului senzatiilor cromatice au fost avansate trei teorii
principale, care din ele este considerata astazi mai adecvata:

a)      tricromatica;

b)      policromatica;

c)      tetracromatica.

Am varianta "b"

Senzatia de înaltime a sunetului este determinata de:

a)      periodicitatea vibratiilor acustice;

b)      frecventa undelor acustice;

c)      amplitudinea undelor acustice.

Auzul "colorat" este efectul legii:
a) contrastului;

b)      sinesteziei;

c)       compensatiei.

Urechea omului percepe undele acustice cuprinse între:

a)       100 - 10 000 Hz;

b)      5 - 12 000 Hz;

c)       16 - 18 000 Hz;

Valoarea cognitiva a senzatiilor olfactive si gustative rezida în aceea ca ne
furnizeaza informatii despre:

a)      densitatea substantelor;

b)      proprietatile chimice ale substantelor;

c)      greutatea substantelor.

Perceptiile gustative se realizeaza pe baza interactiunii si integrarii celor:

a)      doua gusturi de baza;

b)      cinci gusturi de baza;

c)      patru gusturi de baza;

d)      sase gusturi de baza.

Schema corporala (modelul informational al Eu-lui fizic) se formeaza pe baza integrarii informatiilor furnizate de senzatiile:

a)      organice;

b)      tactile;

c)      proprioceptive;

d)      kinestezice.

Pe variantele mele "cd"

Rolul reglator-adaptativ al senzatiilor de durere consta în:

a)       cresterea imunitatii organismului;

b)      dezvoltarea stapânirii de sine;

c)       activarea mecanismelor de aparare.

Eu am varianta "c"

Gratie legii structuralitatii, un obiect poate fi:

a)      deosebit de alte obiecte;

b)      identificat si în cazul eliminarii unor elemente;

c)      identificat si în cazul adaugarii altor elemente.

Am varianta "bc"

Modelele informationale - etalon care mediaza identificarea perceptiva sunt de doua tipuri:

a)      unidimensionale si bidimensionale;

b)      individuale si categoriale;

c)      interne si externe.

Perceptia figurilor duble reflecta dinamica raportului:

a)      culoare - forma;

b)      însusiri primare - însusiri secundare;

c)      figura - fond.

Cel mai mare volum de informatie despre lumea externa ni-l furnizeaza:

a)      perceptia tactila;

b)      perceptia vizuala;

c)      perceptia auditiva.

Setul este:

a)      un model informational izomorfic;

b)      un amestec de senzatii de diferite modalitati;

c)      o stare interna de pregatire care se interpune între obiect si imaginea lui perceptiva.

Un prim semn al constituirii structurii perceptive interne este:

a)      identificarea unui obiect;

b)      schema obiectului permanent;

c)      constanta de marime.

Decentrare este un indicator al:

a)      efectelor de câmp;

b)      iluziilor perceptive;

c)      dezvoltarii maturizarii mecanismelor perceptive.

Am varianta "c"

În identificarea obiectelor elementul spatial determinant este:

a)      marimea;

b)      distanta;

c)      pozitia;

d)      forma.

TRUE/FALSE

Psihicul este o secretie a creierului F

2.Psihicul este un atribut al organismelor animale A

3. Psihicul este o formã particularã de realizare a informatiei la nivelului sistemului nervos A

4. Comportamentul animal este eminamente instinctual A

Constiinta este o lume subiectivã ermetic închisã de sine F

Psihicul uman este integral înnãscut  F

Psihicul posedã proprietãti care ne permit sã-l percepem în mod nemijlocit F

Senzatia este o proprietate a obiectelor externe F

Semantizarea este o lege psihofiziologicã a sensibilitãtii F

Sensibilitatea este o functie constantã, independentã de vârstã F

11.Structural, constiinta se compune din modelul informational al lumii externe si

modelul informational al propriului Eu A

12. Functia cognitivã a constiintei atinge nivelul cel mai înalt de realizare în gândire A

Caracterul subiectiv al reflectãrii psihice înseamnã dependenta ei exclusiv de Subiect F

14.Functia de reglare a constiintei constã în planificarea si evaluarea criticã a rezultatelor activitãtii A

Între constiintã si inconstient existã numai relatii de subordonare F

16. Senzatiile organice stau la baza homeostaziei biologice A

Imaginea vizualã este o copie fotograficã a obiectului F

Gestaltismul sustine caracterul evolutiv al structurilor perceptive F

19. A percepe este ceva mai mult decât a simti si ceva mai putin decât a gândi A

20.Perceptia reflectã obiectul într-o dublã ipostazã: ca realitate în sine si ca realitate pentru noi A

21. Cuvântul joacã un rol esential în mecanismele perceptive A

Imaginile consecutive sunt halucinatii involuntare F

Legea proiectiei obiectuale exprimã identitatea substantial-calitativã între imaginea perceptivã si obiect  F

24.Potrivit legii perspectivei, perceperea unui obiect familiar în mãrime mai micã decât este în realitate se interpreteazã cã el se aflã la distantã mare de noi A

Perceptia si evaluarea timpului semnificã unul si acelasi lucru F

Legea constantei se referã numai la perceptia mãrimii obiectelor F

Efectele de câmp sunt rezultat al perceperii si evaluãrii corecte a tuturor componentelor obiectului - stimul F

28.Medierea informationalã de tip psihic a actiunilor obiectuale externe începe cu Perceptia A

29.În raport cu subiectul concret, lumea externã existã numai în mãsura în care este Perceputã A

Capacitatea rezolutivã este indicatorul comportamental esential al functionalitãtii Inconstientului  F