UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE - PSIHOLOGIE

LUCRARE DE DIPLOMA

IMPACTUL PSIHOSOCIAL AL TUBERCULOZEI ASUPRA FUNCTIILOR FAMILIEI

IMPACTUL PSIHOSOCIAL AL TUBERCULOZEI ASUPRA FUNCTIILOR FAMILIEI

LISTA TABELELOR

Tabel nr. 1 - Repartitia pe grupe de varsta a subiectilor investigati..........pag.28

Tabel nr.2 - Repartitia in functie de nivelul de scolarizare a subiectilor investigati.pag. 29

Tabel nr.3 - Repartitia in functie de nivelul de scolarizare a partenerilor subiectilor investigati.......... ..... ...... ...pag.30

Tabel nr.4 - Situatia domiciliara a subiectilor investigati..............pag. 31

Tabel nr.5 - Numarul de copii al subiectilor...................pag. 32

Tabel nr.6- Situatia ocupationala a subiectilor investigati si partenerilor lor.....pag. 33

Tabel nr. 7 - Situatia starii de sanatate a partenerilor subiectilor investigati....pag. 34

Tabel nr. 8 - Centralizarea datelor obtinute in urma raspunsurilor subiectilor la grila de interviu.......... ..... ...... ....pag. 36

LISTA FIGURILOR

Figura nr. 1 - Repartitia pe grupe de varsta a subiectilor investigati........pag. 28

Figura nr.2 - Repartitia in functie de nivelul de scolarizare a subiectilor investigati.pag. 29

Figura nr.3 - Repartitia in functie de nivelul de scolarizare a partenerilor subiectilor investigati.......... ..... ...... ....pag. 30

Figura nr.4 - Situatia domiciliara a subiectilor investigati.............pag. 31

Figura nr.5- Situatia ocupationala a subiectilor investigati si partenerilor lor.....pag. 32

Figura nr. 6 - Situatia starii de sanatate a partenerilor subiectilor investigati.....pag. 33

Figura nr. 7 - Repartitia teritoriala a cazurilor de TBC la adulti in Romania...pag. 48

Figura nr.8 - Repartitia teritoriala a cazurilor de TBC la copii in Romania.....pag. 48

Figura nr.9 - Repartitia teritoriala a cazurilor de TBC la adulti in Sectorul 5.....pag. 49

Figura nr. 10 - Institutul de Pneunologie Marius Nasta, Bucuresti.........pag. 50

SUMARUL

Lista tabelelor.........................pag. 3

Lista figurilor........................ pag. 4

Argument..........................pag. 6

Capitolul I.........................pag. 7

Capitolul al II-lea......................pag. 25

Bibliografie......................... pag. 40

Glosar............................pag. 42

Anexe..........................pag. 43

ARGUMENT

Dintre marile probleme cu care se confrunta societatea romaneasca face parte imbolnavirea cu tuberculoza care, prin particularitatile sale medicale, epidemiologice si sociale, pune mari probleme in rezolvarea ei. Populatia afectata este reprezentata din 70% barbati aflati ca varsta intre 30 si 45 de ani, iar restul de copii si femei, iar ca numar de cazuri la suta de mii de locuitori, Romania se afla pe locul 3 in Europa, dupa Rusia si Ucraina.

Avand in vedere ca in societatea romaneasca barbatii au un rol important in familie,in cuplu, in multe din cazuri fiind unicii sustinatori din punct de vedere material, varsta si numarul mare al populatiei masculine afectate de boala, faptul ca sunt in imposibilitate de a munci cel putin 6 luni de zile, iar femeile sunt afectate in special in perioada de maxima fertilitate si de putere de munca, m-a facut sa consider nu numai interesant, dar si necesar un studiu asupra impactului psihosocial al imbolnavirii cu tuberculoza asupra familiei.

Pentru ca lucrez intr-un Ambulator de Specialitate de Pneumologie, sectie a Institutului de Pneumologie Marius Nasta (figura 10 anexe), in Sectorul 5 al Bucurestiului, sector unde se inregistreaza cel mai mare numar de cazuri de tuberculoza la suta de mii de locuitori, am avut oportunitatea de a veni in contact cu aspectele vietii de familie a pacientilor bolnavi de tuberculoza, deoarece in atributiile mele ca asistent medical intra si urmarirea epidemiologica a familiei celui bolnav, educatia familiei pentru sanatate, vizite la domiciliu.

In acest context am avut ocazia sa constat cat de multe familii au nevoie de ajutor de specialitate in a surmonta dificultatile imense carora sunt nevoiti sa le faca fata cand cel putin un membru s-a imbolnavit si cat de mult sunt afectate relatiile intrafamiliale, functiile familiei.

CAPITOLUL I

REPERE TEORETICE

I.1 Despre cuplu si familie

Definitii, tipologii, functii

Problematica familiei si a cuplului face obiectul de studiu al mai multor stiinte socio-umane: antropologia, sociologia, psihosociologia.

Abordarea antropologica defineste familia in doua maniere: una restransa care considera familia ca fiind un grup social format dintr-un cuplu casatorit si copiii acestuia si una largita care identifica familia cu grupul social ai carui membrii sunt legati prin raporturi de varsta, casatorie sau adoptiune, care traiesc impreuna, coopereza sub aspect economic si au grija de copii.

Abordarea sociologica defineste familia ca fiind un grup a carui finalitate consta in preluarea, pastrarea, sporirea si transmiterea unui patrimoniu genetic, economic, moral, religios, cultural si social-identitar.

Abordarea psihosociologica defineste cuplul ca fiind o structura bipolara, de tip biopsihosocial, bazata pe interdeterminism mutual, iar familia reprezinta o forma de comunitate umana alcatuita din cel putin doi indivizi, uniti prin legaturi de casatorie si/sau paterne, realizand, mai mult sau mai putin latura biologica si/sau psihosociala.

Familia poate fi privita din doua perspective: microsocial si macrosocial. Nivelul macrosocial integreaza familia ca unitate statistica sau ca institutie sociala si ia in considerare schimbarile legate de fenomene sociale, al caror subiect este (explicit sau implicit) familia. Nivelul microsocial priveste familia ca un grup uman aflat in interrelatie cu mediul social si ia in considerare schimbarile din interiorul acestui microgrup.

Evenimentele lumii contemporane ne pun in fata unei game stridente de noi optiuni in materie de relatii matrimoniale, diversitatea prezentului impunandu-se in fata uniformitatii trecutului. Astfel, daca societatea traditionala era relativ rigida in materie de stabilitate a valorilor, tip de familie sau tip de viata, societatea moderna modifica fundamentul solid al familiei, conferindu-i noi roluri si destinatii. Apare un nou concept de restructurare a familiei care se regaseste in sapte tipuri constitutive ale familiei: celibatul (model de menaj in care individualitatea se afirma in deplina libertate), cuplul fara descendenti, concubinajul (uniunea libera, in afara contractului casatoriei), familiile monoparentale, casatoria deschisa (are ca scop declarat implinirea si satisfactia personala), familiile reconstituite (partenerii au mai fost casatoriti si pot avea copii din casatoriile anterioare), familiile reorganizate (partenerii au mai fost casatoriti, dar cel putin unul nu are copii din casatoriile anterioare) (Iolanda Mitrofan, Cristian Ciuperca , 1998).

In Romania contemporana, cel mai intalnit tip de familie este familia nucleara. Familia nucleara presupune dimensiune redusa la soti si copiii lor necasatoriti, coabitari intergenerationale rare, autonomia individului, homo-gamie mai stricta, neolocalitate, limitarea functiei economice, cresterea ratei de ocupare a femeilor (femeile muncesc in afara caminului), distributie mai echilibrata a rolurilor in gospodarie, decalaj redus de scolaritate intre barbati si femei, copii sunt exclusi din forta de munca, educatia se face predominant in institutii specializate, protectia individului se face prin institutii exterioare familiei, conflictualitate frecventa intre soti (divorturi) si intre generatii, o durata (speranta) mai mare de viata, ceea ce duce la un mai mare risc de divort (Georgeta Ghebrea, 2000).

Fiind o realitate sociala atat de complexa, familia a devenit subiect si obiect predilect al cercetarilor inter- si multidisciplinare; prin urmare au aparut o serie de paradigme ce incearca sa explice functionalitatea familiei. Teoria dezvoltarii (ciclurilor vietii) se focalizeaza pe intelegerea dezvoltarii si cresterii membrilor familiei in perspectiva evolutiva, teoria structurala (dinamica rolurilor si a puterii) vizeaza problema schimbarilor care au loc in interiorul familiei, schimbari care exprima dinamica si prefacerile ei, uneori dramatice, teoria functionala pune accentul pe identificrea elementelor structurale si pe specificarea semnificatiilor functionale ale sistemului familial, teoria sistemica abordeaza comprehensiv comportamentul sistemelor vii, de la indivizi si diade matrimoniale la organizatii si natiuni, teoria istorista sau intergenerationala priveste familia in diferite stadii ale ei, explicand prezentul prin perspectiva generatiilor anterioare sau oferind sensuri noi sistemelor familiale care evolueaza spre modernitate.

Ca institutie, familia are urmatoarele functii: economica, de socializare, de solidaritate si afectiv-sexuala si reproductiva. Aceste functii pot fi modificate de o serie de factori care sunt externi si interni.

Factorii externi actioneaza din exteriorul familiei, au un impact puternic, dintre ei fac parte: caracterul totalitar sau democratic al societatii, cu implicatii majore asupra solidaritatii familiale si socializarii descendentilor, nivelul de dezvoltare economica al societatii, cu rasunet asupra functiei economice si celei reproductive, legislatia si politicile sociale, cu impact asupra functiei sexuale si celei reproductive, nivelul de instructie si de educatie, cu rol in realizarea functiei de socializare si reproducere.

Factorii interni sunt in interiorul familiei si pot provoca disfunctii ale familiei. Dintre ei fac parte: dimensiunea familiei, cu implicatii in realizarea socializarii si a solidaritatii, structura familiei, cu impact asupra functiei economice si reproductive, diviziunea rolurilor si autoritatii, cu repercursiuni asupra functiei de solidaritate.

Acesti factori, interni sau externi, desi influenteaza cu precadere o functie sau alta, au de fapt impact asupra intregii functionalitati a familiei, pentru ca perturbarile intr-o functie antreneaza perturbari in toate celelalte.

Functia economica. Societatea umana s-a confruntat de la inceput cu problema raritatii: bunurile disponibile sunt mai rare decat nevoile colectivitatii. Cresterea productivitatii muncii a extins enorm capacitatea colectivitatilor de a produce bunurile necesare. Veniturile menite sa asigure satisfacerea nevoilor de baza sunt conditia care face posibila existenta familiei, motiv pentru care functia economica este considerata a detine locul central in randul celor patru functii. Functia economica se deruleaza in conditiile existentei unei proprietati comune (care presupune un titlu de proprietate asupra locuintei comune, densitatea de locuire, starea locuintei, mobilier, modul de utilizare a spatiului locuibil), a unui buget de venituri familial care presupune raportul dintre veniturile si cheltuielile totale ale familiei, modurile de obtinere a veniturilor, numarul si calitatea persoanelor aflate in incapacitate de munca, structura cheltuielilor; bugetul de venituri si cheltuieli reprezinta indicatorul cel mai potrivit pentru a masura nivelul de trai al familiei. Echilibrul bugetar variaza in functie de crizele economice, de anotimpuri, de varsta membrilor familiei, de practicile alimentare, existand o relatie direct proportionala intre nivelul de saracie al unei familii si volumul cheltuielilor necesare asigurarii subzistentei fizice.

Functia de socializare. Socializarea este un proces de transmitere-asimilare a atitudinilor, valorilor, conceptiilor sau modelelor de comportare specifice intr-un grup, in vederea formarii, adaptarii si integrarii sociale a unei persoane, are rolul de a oferi copilului sansa formarii sale sociale, a dobandirii unui echilibru emotional, sansa integrarii in viata sociala. Parintii exercita influente educationale asupra copiilor lor in mod direct sau indirect (copiii imita parintii si traiesc intr-un mod psihosocial specific).

Functia de socializare se realizeaza prin intermediul a patru subfunctii: integral-informativa, psiho-morala, social-integrativa, cultural-informativa. Subfunctia integral-informativa se realizeaza in special in perioada de inceput a ontogenezei, copiii primesc in cadrul familiei o ampla informatie in legatura cu utilizarea diferitelor obiecte, unelte, isi fac o serie de deprinderi, priceperi, aptitudini, influentele exercitate de parinti determinand in mare masura modalitatile de comunicare si posibilitatile intelectuale si afective. Subfunctia psiho-morala este indeplinita in functie de modelele de conduita oferite de parinti, pe care copiii le preiau prin imitatie si invatare, precum si de climatul educativ in care se exercita influentele educationale. Subfunctia social-integrativa se realizeaza in directa dependenta de achizitiile din grupul familial de apartenenta, modelele educationale influentand modul d abordare interpersonal, modul de raportare la diferite norme si valori sociale, modul de implicare in viata si activitatea grupala. Subfunctia cultural-informativa consta in formarea si cultivarea apetitului cultural-spiritual, a atitudinilor si sentimentelor estetice, a spiritului critic in receptarea unor produse artistice, in dezvoltarea unor capacitati creatoare, in cultivarea atitudinilor si simtamintelor religioase.

Functia de socializare a fost si ea afectata de mutatiile lumii contemporane, procesul instructiv-educativ a fost inlocuit in mare asura de sistemul scolar, parintii nu mai dispun de timpul necesar sa stea impreuna cu copiii, astfel ca acestia sunt dusi de la varste mici in institutii specializate, de multe ori parintii neavand constiinta necesitatii actiunilor educative, ceea ce a facut sa se contureze trei tipuri de familii: inalt educogene (care sprijina educatia copiilor si realizeaza o legatura stransa cu scoala), satisfacator educogene (care asigura copiilor conditii de educatie familiala dar nu organizeaza si contrpleaza sistemetic activitatea in aceasta directie), familii slab educogene (caracterizate prin lipsa educatiei si a controlului parental).

O greseala frecventa este aceea a considerarii copilului o fiinta pasiva, socializabila dupa voia fiecaruia, ignorandu-se faptul ca el este un subiect care gandeste si actioneaza, care intervine constant si direct in procesul preopriei sale dezvoltari, ignorandu-se faptul ca socializarea se manifesta pe tot parcursul vietii individului.

Functia de solidaritate este o functie complexa ce antreneaza toate momentele vietii familiale si pe totti membrii acesteia. Manifestarea solidaritatii incepe inca din familiile de origine ale partenerilor prin modul in care ei au fost pregatiti, educati, solidaritatea familiala se construieste, se perfectioneaza in procesul derularii vietii de familie prin ajustari, concesii, avand trei niveluri de realizare: nivelul relatiei conjugale, nivelul relatiei parentale, nivelul relatiei fraternale.

Relatia conjugala se contureaza si se consolideaza in decursul interactiunii si cunoasterii mutuale, la realizarea ei contribuind o serie de factori: cei anteriori mariajului (durata vietii in concubinaj, aprobarea casatoriei de catre parinti, homogamie etnica si religioasa, concordanta varstelor si a nivelului de instructie) si cei posteriori mariajului (acceptarea modelului egalitar, satisfactia fata de viata sexuala, concordanta privind existenta si numarul copiilor, complementaritate in planul aspiratiilor).

Relatia parentala vizeaza modul de relationare cu copiii, strategiile educationale utilizate precum si metodele si mijloacele folosite in ccresterea si educarea copiilor.

Relatia fraternala implica ansamblul relatiilor interpersonale dintre copiii ce apartin aceleiasi familii, contribuind in procesul devenirii personalitatii, in procesul de formare a structurilor atitudinal-relationale necesare pentru adaptare si integrare in relatiilem extrafamiliale.

Functia afectiv-sexuala si de reproducere cuprinde doua componente: sexualitatea si procreerea, functii ce se gasesc raport invers proportional. In ultima vreme se constata o crestere a importantei acordate performantelor sexuale, ceea ce face ca indivizii sa adopte o serie de comportamente situate la extreme (dorinta de a poseda/inhibitia sau teama de a nu fi la nivelul asteptarilor in actul sexual), acest lucru a facut ca sa existe o maximalizare a sexualitatii si o minimalizare a fertilitatii. Disfunctiile sexuale ale cuplului se pot repercuta negativ asupra existentei lui, apar datorita mai multor factori (varsta si vechimea cuplului, istoria cuplului, existenta copiilor, starea de sanatate, nivelul economic, cutumele grupului social). La nivelul cuplului conjugal feritlitatea poate fi influentata de varsta sotiei, de durata casatoriei, de starea de sanatate a cuplului, de dorinta cuplului de a a vea copii, de nivelul de instructie al partenerilor, de angajarea profesionala a sotiilor, de utilizarea de contraceptive.

Terapii

Terapiile de familie constituie modele viabile de asistare si facilitare a echilibrului sistemului familial aflat in impas, sunt instrumente moderne de actiune, preventive si curative, in slujba familiilor disfunctionale (Iolanda Mitrofan, Diana Vasile - 2001). Exista mai multe tipuri de terapii de familie: terapii de tip comunicational, terapia multipla, terapia de tip experiential, terapia structurala, terapia transgenerationala, terapia strategica, terapia sistemica, terapia narativa, terapia integrativa.

Terapia de familie comunicationala s-a dezvoltat in stransa legatura cu orientarea sistemica si informationala initiata de N. Wiener, se aplica atat la diada cat si la grupul familial, accentuand schimbarea in mediul familial prin comunicarea diferita a unora cu altii, reflectata in modificari comportamentale. Scopurile terapiei comunicarii de familie sunt: promovarea individualitatii membrilor familiei, optimizarea relatiilor interpersonale. Abordarile se fac din punctul de vedere al tratarii familiei ca un grup de indivizi si din cel al tratarii familiei ca pe un sistem, ca pe o unitate. Se urmareste dezvoltarea capacitatii familiilor de a invata sa faca fata simptomelor prin manifestarea unei cooperari sporite, prin independenta personala, prin cresterea libertatii si deschiderii interactiunilor, prin cresterea gradului de securitate al fiecarui membru de familie, prin cresterea flexibilitatii rolurilor de familie. Procesul terapeutic se realizeaza in special prin ajutatrea membrilor familiei sa vorbeasca deschis, spijinirea celor care par reticenti, criticarea procesului interactiunii lor, prezentarea fiecarui membru in parte intr-o lumina noua, care le permite celorlalti sa se raporteze la el in noi moduri (Iolanda Mitrofan, Diana Vasile - 2001).

Terapia multipla de familie presupune participarea la procesul terpeutic a mai multor familii impreuna in scopul de modelarea comportamentului de spiijin si rezolvarea de probleme in familiile cu dificultati printr-o experienta de comunicare in care familiile isi impartasesc problemele, isi ofera modele si sugestii si se sustin mutual intr-o maniera coterapeutica. Terapia se deruleaza asupra unui grup terapeutic de 5-6 familii, in conditii specifice de ambient si folosind un echipament adecvat (camera video, bloc de schite, scaune etc.). Procesul terapeutic are 3 faze: derobotizarea, rezistenta la tratament, invatarea prin analogie care faciliteza progresia terapeutica in multiple planuri simultan (indivizi, relatii intrafamiliale, relatii interfamiliale, relatii terapeut-familie). Terapia multipla de familie are efecte ce se reflecta prin potentarea capacitatii familiilor de a "supravietui" prin invatarea unui mod mai eficient de a percepe si manui pericolele, prin cresterea stabilitatii familiei prin reechilibrare, prin cresterea increderii familiilor in propriile lor capacitati de autorezolvare a problemelor si de depasire a situatiilor de criza.

Terapia de familie de tip experiential se bazeaza pe considerentul ca exprimarea sentimentelor si senzatiilor este calea extinderii experientei si sensul implinirii personale familiale. Scopul declarat al terapiei experientiale este cresterea integritatii personale, o mai mare libertate de optiune, mai putina dependenta si o mai mare extindere a experientei (Whitaker, Warkentin si Felder, 1961). Exista doua orientari metodologice: tendinta dominanta de concentrare asupra indivizilor si experientei lor traite in familie si orientarea dominanta asupra sistemului familial, mai mult decat asupra indivizilor. Se folosesc doua categorii de tehnici: structurate si nestructurate, numeroase si solicitante la adresa terapeutului, acestea au ca scop, in cadrul procesului terapeutic, provocarea unei constientizari emotionale intense si a unei expresivitati crescute, care ofera familiilor in dificultate sansa unei revitalizari a relatiilor, a unei interactiuni autentice si a unei comunicari deblocate.

Terapia structurala de familie are ca scop rezolvarea problemlor aparute in familie si schimbarea structurii sistemice de baza a acesteia. Se stabilesc subsistemele familiei (subsitemul adultilor, parental, subsitemul fratriilor), se stabilesc granitele acestor subsiteme, se face diagnoza familiala in functie de care se incepe procesul terapeutic cu tehnicile de interventie adecvate.

Terapia transgenerationala de familie se refera la familiile extinse, se centreaza mai mult pe originile si natura comportamentelor interpersonale si a structurilor intrapsihice care s-au nascut din relationari din trecut si care se transmit din generatie in generatie, influentand relationarile prezente. Procesul terapeutic are cinci functii principale: sa defineasca si sa claarifice relatia dintre soti, sa pastreze eul in afara triunghiului sistemului emotional al familiei, sa invete functionarea sistemului emotional utilizand principiile modelului, sa demonstreze diferentierea prin conducerea eului in cursul terapiei, sa rezolve separarile. Tehnicile terapeutice utilizeaza genogramele si au rolul de a declansa insight-uri, de a determina eliberarea de simptome, de a duce la o mai buna adaptare si integrare familiala si sociala.

Terapia strategica de familie reprezinta o orientare fundamentala care s-a desprins din trunchiul mai larg al orientarii comunicationale, alaturi de modelul structural si de cel sistemic. Se pleaca de la ideea ca orice familie reprezinta un sistem bine organizat si structurat ce reflecta pattern-uri comportamnetale caracteristice cu un grad inalt de predicitbilitate, ca orice familie dispune de o organizare pe verticala. Scopul este de a modifica problema pe care o prezinta familia, alterand dinamica relationala asociata cu comportamentul simptomatic. Procesul terapeutic are cinci stadii de baza (stabilirea relatiei terapeutice, clarificarea problemei prezente, interactiunea, stabilirea scopurilor de viitor si dezvoltarea unui plan), iar tehnicile terapeutice constau in instructiuni care initiaza sau mentin schimbarea.

Terapia sistemica de familie are ca idee de baza aceea de sistem inteleasa de conceptualizarea teoriei generale a sistemelor asupra comportamentelor umane si mai ales asupra familiei. Terapia are in vedere sistemul familial si sistemul terapeut-familie si are ca scop pe acela de a ajuta familia sa descopere, sa intrerupa si, eventual, sa schimbe regulile dinamicii relationale pe care se bazeaza disfunctia familiei. Procesul terapeutic foloseste trei principii: formularea ipotezelor, neutralitatea si circularitatea. Tehnicile folosite sunt intrebarile circulare, utilizarea conotatiei pozitive, prescrierea simptomului, mesajele diferite din echipa terapeutica, ritualurile si ceremoniile. Procesul terapeutic are patru etape: presedinta, sedinta propriu-zisa, postsedinta, interventia finala si procesarea feed-back-ului din partea familiei.

Terapia narativa de familie are la baza concepte ce urmaresc ca pacientii sa se elibereze de principiile generale despre oameni si cauta sa ii intareasca si sa le insufle putere si energie pentru a-si dezvolta si crea propriile lor conceptii despre ei insisi. Interventia terapiei narative are sapte pasi: colaborarea cu persoana sau familia pentru a ajunge la o definitie mutual acceptata pentru problema, externalizarea si personificarea problemei, atribuindu-i acesteia intentii si tactici opresive, investigarea modului in care problema a intrerupt, a dominat sau a descurajat persoana si familia, descoperirea momentelor in care clientii nu au fost dominati sau descurajati de problema ori vietile lor nu au fost intrerupte de problema, gasirea evidentelor istorice pentru sustinerea noii conceptii a persoanei despre sine ca persoana suficient de competenta pentru a se opune, a se apara sau a scapa de sub dominatia problemei, formularea unor speculatii la posibilul viitor, tinand cont de noua conceptie pozitiva despre sine a persoanei, gasirea sau crearea unei audiente pentru perceperea noii identitati si povesti despre sine a persoanei.

Terapia de familie integrativa este unul dintre modelele combinatoriii ale terapiei de familie, reprezinta integrarea mai multor componente ce fac parte din diferite modele terapeutice de familie printre ideile traditionale despre dezvoltarea personalitatii individuale intr-un model consistent. In terapia integrativa, familia este vazuta ca o retea de relatii specifice de interactiune si interdependenta, familia este conceputa ca fiind influentata considerabil de aspectele ereditatii ei unice si de mediul ei specific. Scopurile acestei terapii sunt remedierea dificultatilor specifice immediate si construirea unui proces satisfacator de rezolvare a problemelor. Interventia terapeutica are trei aspecte importante: stabilirea unor obiective pe termen scurt si mediu, prezentarea si discutarea fisei de evaluare si introducerea tehnicilor terapeutice. Tehnicile terapiei integrative de familie sunt alese in functie de contextul in care se afla familia, acestea pot fi: prezentarea si discutarea fisei de evaluare, folosirea tehnicilor de confruntare, stabilirea regulilor generale sau specifice etc.

I.2 Trasaturi psihosociale ale familiei romanesti

Familia romaneasca a evoluat istoric ca o matrice psihosociala cu marcata stabilitate, bazata pe principiul sincroniei si complementaritatii rolurilor masculine si feminine. Sistemul familial a transgresat de la o structura extinsa, multigenerationala, cu dominanta autoritate de tip patern catre o structura familiala relativ restransa, de tip nuclear, dar avand ca specific pastrarea unor legaturi semnificative cu familiile de origine, ceea ce I-a conferit un dinamism interpersonal si intergenerational deosebit (I. Mitrofan, N. Mitrofan, 1994).

In contextul actual familia romaneasca parcurge doua procese majore ce se intrepatrund: adancirea modernizarii si liberalizarii comportamentelor si valorilor familiale si adaptarea la tranzitia la economia de piata, acest din urma proces putand grabi sau distorsiona primul proces enuntat, dimensiunea familiei s-a redus datorita modificarii functiilor acesteia, in special a decaderii functiei de productie. Modelul de productie familiala a fost puternic marginalizat in urma proceselor de urbanizare, industrializare, de desfiintare a proprietatii taranesti si artizanale. Copiii incep sa nu mai aiba importanta ca forta de munca, in schimb capata o valoare in sine. Tot mai multe familii tind sa fie centrate pe copil, ca exponent al ambitiilor de transcendere a propriului statut, catre un statut social si cultural superior. Valorizarea copilului a fost accentuata de contextul socialismului real-existent, cand familiile nu dispuneau de alt mijloc de investitie (proprietatea si mijloacele economice fiind in posesia statului). Decaderea functiei de productie a dus si la slabirea controlului legaturilor de rudenie asupra individului. Noua generatie paraseste caminul parental - de care nu o mai leaga forta relatiilor economice - pentru a-si crea propria viata. De cele mai multe ori, in aceasta perioada (primele decenii postbelice), ruperea de caminul si de autoritatea parentala a insemnat si parasirea comunitatii rurale natale si migratia catre orase. O alta trasatura a familiei romanesti este statutul specific al femeii - egalitatea in drepturi cu barbatul este recunoscuta juridic, iar decalajul intre nivelurile de scolaritate si participare la forta de munca ale celor doua sexe nu este mare. Desi rata de ocupare a populatiei feminine in tara noastra este comparabila cu situatia pe plan european distributia rolurilor, responsabilitatilor, autoritatilor in menaj este departe de a fi echitabila, de a oglindi astfel aportul comparabil la bugetul familiei si independenta economica a femeii. Cu toate ca legislatia favorizeaza egalitatea femeii cu barbatul pe plan social, pe plan familial, situatia este influentata de modelul traditional. Un rol important la mentinerea acestei stari il au veniturile reduse si insuficienta serviciilor menajere si familiale.

Perioadele de criza (economica, sociala, a valorilor, institutionala, normativa etc.) sunt insotite de manifestari ale patologiei sociale: alcoolism, toxicomanie, violenta, abandonul copiilor si al familiei, criminalitate, prostitutie, sinucideri. Aceste fenomene au profunde implicatii asupra vietii de familie. Ele sunt insotite si de reaparitia 'bolilor saraciei': T.B.C. si alte boli infectioase, bolile venerice. Astfel, in Romania s-au inregistrat cresteri substantiale la o serie de boli ca: trichineloza (126,7%), SIDA (67,3%), rujeola (56,5%), sifilis (29,4%), tuberculoza (13,9%).

I.3 Impactul psihosocial al tuberculozei asupra bolnavului si a familiei sale

Notiuni generale despre tuberculoza

Tuberculoza a atins o amploare deosebit de mare in ultimii ani, conform OMS, Romania se clasa in anul 2001 pe locul 23 in lume, dupa Kazakstan si Kyrgystan, iar in 2002 incidenta ei a atins un nivel de 142,2%000. Statisticile din anul 2003 arata ca zilnic in Romania se imbolnavesc 70 de persoane si mor 7 din cauza tuberculozei. Studiile la nivel national arata o variatie a incidentei globale la nivel regional, astfel in Oltenia, Muntenia si Dobrogea incidenta este de 153,0%000, in Moldova de 141,2%000, iar in Transilvania de 104,1%000 (vezi figurile 7 si 8, Anexe).

In 1993 OMS declara tuberculoza o urgenta internationala, ca o problema de sanatate in continua crestere, de importanta internationala, programele de control al TB existente esuand sa realizeze detectia precoce si tratamentul eficient al bolnavilor infectati. In plus, saracia, cresterea populatiei si emigrarea masiva au facut sa creasca numarul cazurilor de TBC si mai ales a celor de TBC in contextul HIV. S-a impus reevaluarea masurilor de control al TBC si implementarea unor programe eficiente, adaptate la realitatile fiecarei tari, urmand anumite linii generale. Drept urmare s-a instituit DOTS (strategia bazata pe tratament sub directa observare).

Strategia DOTS, la recomandarea OMS, a fost adoptata de Romania in anul 1998, implementarea fost facuta treptat, incepand cu un judet, apoi extinzandu-se, "in pata de ulei", pana la 54% din populatie in 2002.Cand aceasta strategie este corect implementata se pot obtine rezultate ca: rata de succes a tratamentului poate atinge 95% chiar si in cele mai sarace tari, previne aparitia unor noi infectii prin vindecarea pacientilor contagiosi, previne dezvoltarea tuberculozei rezistente la medicamente prin urmarea unui tratament corect, se reduce numarul total de cazuri si riscul anual de infectie tuberculoasa, se poate reduce mortalitatea prin tuberculoza, se pot preveni decese si invaliditati la persoane din grupe de varsta cele mai productive, se pot reduce costurile de spitalizare si tratament.

Tuberculoza este o boala infecto-contagioasa produsa de bacilul Koch, cu localizare predominent pulmonara, dar si extrapulmonara (pleura, ganglioni, bronhii, rinichi, oase, meninge, aparat genital etc.).

Principala sursa de infectie tuberculoasa este o persoana bolnava de tuberculoza, de regula cu localizare pulmonara, care elimina bacili tuberculosi, calea aerogena fiind modalitatea cea mai importanta de patrundere a bacililor in organism, cu totul exceptional infectia tuberculoasa realizandu-se prin alte cai.

Tuberculoza primara este o consecinta a infectiei tuberculoase la persoanele care n-au mai fost infectate niciodata.

Tuberculoza secundara reprezinta forma de tuberculoza caracteristica varstei adulte si apare fie prin evolutia imediata a unui proces de primoinfectie, fie dupa vindecarea complexului primar, avand drept caracteristica predominanta formelor cavitare si evolutia cronica in pusee.

Tuberculoza extrapulmonara are localizari multiple si poate apare concomitent cu cea pulmonara, caz in care primeaza diagnosticul de tuberculoza pulmonara.

In trimestrul al treilea al anului 2004, la Ambulatorul de Specialitate al Sectorului 5 au figurat in evidenta 291 de bolnavi de TB, dintre care 239 cu localizari pulmonare, 5 cu localizari ganglionare, 30 cu pleurezii TB si 17 cu alte localizari (osos, genital, renal, abces mamar, meningeal, traheobronsic, pleuropericardite TB).

Dintre acestia 101 sunt femei, 190 sunt barbati, cu varste cuprinse intre 3 si peste 80 de ani, repartizarea lor in diferite zone ale Sectorului 5 coincide cu zonele in care populatia este foarte saraca, conditiile de locuit sunt mizere: lipsa apei curente, lipsa de caldura pe timpul iernii din cauza neplatii cheltuielilor de intretinere, mormane de gunoaie datorita neplatei cheltuielilor catre serviciul de salubrizare (vezi figura 3, anexe).

Conditii psihosociale favorizante ale aparitiei si agravarii bolii

Nivelul economic scazut, precar, ce duce la o alimentatie insuficienta si inadecvata calitativ, lipsa educatiei, in special a informatiilor despre igiena, alte adictii (alcool, droguri), boli invalidante sau care scad dramatic imunitatea organismului (diabet zaharat, ulcer gastro-duodenal, neoplasm, SIDA etc.), bolile psihice, conditiile de locuit (multe persoane intr-un spatiu restrans) cu lipsa facilitatilor elementare (apa curenta, canalizare, gaze sau mijloace de incalzire adecvate in special pe timpul perioadelor friguroase etc.), perioade traumatice psihologic (decesul unui membru de familie, divort, accident etc.), toate pot favoriza, declansa si agrava boala de tuberculoza.

Tratamentul medicamentos

Se face cu medicamente care se numesc tuberculostatice se impart in doua categorii: esentiale sau majore sau de linia I, care sunt eficace, ieftine, accesibile si in general bine tolerate (izoniazida, rifampicina, pirazinamida, streptomicina, etambutol) si cele de rezerva, minore sau de linia a doua, care sunt scumpe, greu accesibile, mai putin eficace, greu de tolerat si sunt indicate in special pentru cazurile de TBC cu chimiorezistenta (aminoglicozidele: kanamicina, amikacina, capreomicina; fuorochinolonele: ciprofloxacina, ofloxacina; cicloserina, PAS).

Toate tuberculostaticele se dozeaza in functie de varsta, de greutate corporala si de starea generala a pacientului (insuficienta renala, sarcina, alaptare, boala cronica de ficat etc.), schema de tratament fiind stabilita numai de catre medicul specialist pneumoftiziolog.

Dificultati ce pot apare in derularea tratamentului direct observat sunt: pacientii sunt descurajati din cauza efectelor adverse ale tuberculostaticelor, situatie in care medicul ia masurile de rigoare (oprirea tratamentului cu drogul responsabil si inlocuirea lui, administrarea drogului seara la culcare, administrarea de medicamente care sa atenueze efectele adverse), pacientii abandoneaza tratamentul fie din cauza starii materiale foarte precare (nu au bani de transport, de medicamente necesare pentru atenuarea efectelor adverse ale tuberculostaticelor, pentru traiul zilnic si sunt nevoiti sa munceasca in special la negru, neavand asigurari sociale, au nivel scazut de informatie, comunicarea cu ei este foarte dificila, sunt consumatori cronici de etanol, consumatori de droguri etc.), pacientul nu poate fi izolat acasa, caz in care se trimite spre internare in sanatorii de profil, pacientul nu se poate deplasa la dispensar din cauze diverse (boli care determina o stare generala proasta, fracturi, diabet zaharat, HIV/SIDA in stare avansata, varsta inaintata etc.), caz in care administrarea sub directa observare se face fie la domiciliu de catre asistenta de cabinet, fie de catre asistentii sociali, fie tratamentul se desfasoara sub observarea medicului de familie, fie se gaseste o solutie de internare a pacientului in unitati sanitare de profil.

Aspecte psihologice ale bolii TBC

Impactul bolii asupra persoanei se face la diferite nivele si in diferite modalitati. Considerand persoana ca un sistem structurat, sustinut de o individualitate biologica, se vor deosebi influentele care se petrec in elementele structurii anatomice de reactiile persoanei ca ansamblu psiho-fizic, cu eventualele ei riposte si compensari. Boala creste egocentrismul, egoismul si iritabilitatea, scade libertatea (initiativa, mobilitatea fizica si spirituala, energia, rezoistenta), face sa regreseze, disociaza si, uneori, degradeaza personalitatea slabindu-i ratiunea si vointa, sporind sugestibilitatea si intensificand viata afectiva care devine mai rudimentara. Boala altereaza temperamentul si caracterul, interfereaza diferitele aptitudini, schimba, momentan sau durabil, ierarhia valorilor. Pe plan psihosocial boala duce la un complex de inferioritate, la insingurare, organismul se inchide spre sine si cauta conditiile ce-i permit sa reduca contactul cu un mediu prea eterogen.

Pe plan afectiv intalnim interesarea sensibilitatii la durere si la suferinta, interferarea reactiilor emotionale, temperarea sau sublimarea pasiunilor, bolnavul traieste aspecte de teama, anxietate, angoasa, disperare.

In cazul imbolnavirii cu TBC, bolnavul se confrunta cu mai multe situatii care-i influenteaza comportamentul: debutul psihologiei de bolnav (spitalizarea, desprinderea de mediul familiei, incertitudinea vindecarii, insingurare, adaptare la multe persoane necunoscute etc.), rolul echilibrator al incurajarii medicale (acolo unde exista), preocuparea bolnavului fata de boala, lupta ascunsa intre speranta si descurajare.

Predispozitia terenului ftiziogen care colaboreaza cu bacilil Koch este alcatuit, din punct de vedere psihologic, din extravertiti si ambiverti (tipuri care suporta mai acut evenimentele psihosociale); temperamentele "excesive" duc la TBC zgomotoase, cu reactii alergice intense, caracterul echilibrat, atitudinile pozitive fiind o garantie a succesului terapeutic.

Sindromul de inadaptare care apare este o reactie psihica normala, cu treceri rare in psihopatologie. S-a afirmat ca TBC pulmonara nu face decat sa accentueze unele trasaturi de personalitate premorbida, cum ar fi instabilitatea, labilitatea afectiva, reactii hiperdimensionate (A. Athanasiu, 1983).

CAPITOLUL II

METODOLOGIA CERCETARII

II.1 Metodologia cercetarii

Obiectivele cercetarii

Datorita amplorii mari pe care a luat-o epidemia de TBC si luand in consideratie faptul ca este favorizata de conditiile sociale in care traiesc subiectii, a faptului ca majoritatea bolnavilor sunt la varsta tanara, am crezut necesar studiul impactului bolii asupra cuplului, a familiei, a modului cum sunt influentate functiile familiei pe durata bolii pacientului de TBC.

Ipoteza de lucru

Daca cel putin un membru al unei familii se imbolnaveste de TBC, atunci functiile familiei sunt perturbate: functia economica este influentata de scaderea veniturilor, functia de solidaritate este influentata de conditia de bolnav de TBC (incapacitate de munca temporara, simptomatologie etc.), functia de socializare este influentata prin schimbari temporare a rolurilor parentale (mama munceste mai mult sau este bolnava, tatal trebuie sa suplineasca din indatoririle mamei, tatal petrece mai mult timp cu copiii), functia afectiv-sexuala este influentata negativ (subiectul bolnav de TBC este sfatuit sa evite eforturile fizice, situatiile conflictuale determina sentimente negative intre parteneri).

Lotul de subiecti

Am ales 100 de subiecti bolnavi de TBC, casatoriti sau traind in concubinaj, cu cel putin un copil, cu varste cuprinse intre 20 si 45 de ani. Am ales acest lot de subiecti deoarece sunt in perioada de maxima activitate a vietii, marea majoritate sunt activi din punct de vedere al muncii si pot constitui un lot reprezentativ pentru ipoteza de lucru.

Metode de cercetare

Am utilizat ca metoda de lucru ancheta pe baza de interviu, cu interviu unic, direct, grila de interviu avand intrebari inchise.

Interviul reprezinta una din cele mai utilizate metode de cercetare aplicata in stiintele socioumane, este o tehnica de obtinere prin intrebari si raspunsuri a informatiilor verbale de la indivizi si grupari umane in vederea verificarii ipotezelor, este o forma de dialog in care interrelationarea are un scop important si special de a surprinde cunoasterea unei anumite persoane, a optiunilor sale, a experientei personale cu privire la ceva, dar si a modului de a interpreta situatii, probleme la cel solicitat in interviu (Ion Cauc, Beatrice Manu, Daniela Parlea, Laura Goran, 2001).

Pentru stabilirea relatiilor dintre variabile, verificarea si testarea ipotezelor am folosit ancheta pe baza de interviu in care interviul este face-to-face, are intrebari inchise, formulate in asa fel incat sa fie la nivelul de intelegere adecvat particularitatilor educationale ale subiectilor din lotul de cercetare, s-a desfasurat intr-o singura convorbire intre anchetator si persoana cuprinsa in esantion, fiind un interviu personal si de cercetare.

Desfasurarea interviului a avut loc in cadrul unei unitati sanitare, m-am prezentat persoanelor intervievate, am prezentat si explicat obiectul si scopul cercetarii, cerand acordul participarii persoanei la interviu, am asigurat subiectii de confidentialitatea raspunsurilor si de pastrarea anomimatului, dupa care am pus intrebarile, am inregistrat raspunsurile. Dupa centralizarea datelor obtinute, am facut analiza si interpretarea lor.

Prezentarea, analiza si interpretarea datelor

In urma interviului subiectilor din esantion au rezultat urmatoarele date:

Categorii de varsta ale subiectilor si ale partenerilor lor.

Tabel nr. 1 Repartitia pe grupe de varsta a subiectilor investigati

Figura nr. 1 - Repartitia pe grupe de varsta a subiectilor investigati

Subiectii au varste cuprinse intre 20 si 45 de ani, repartitia pe sexe si grupe de varste coincide cu datele statistice epidemiologice furnizate de Progamul National de Control al Tuberulozei, barbatii afladu-se in proportia cea mai mare la varsta in care trebuie sa munceasca sa-si sustina familia, iar femeile sunt in perioada de maxima feritilate cand pot avea si creste copii.

Tabel nr.2 - Repartitia in functie de nivelul de scolarizare a subiectilor investigati

Figura nr.2 - Repartitia in functie de nivelul de scolarizare a subiectilor investigati

Tabel nr.3 - Repartitia in functie de nivelul de scolarizare a partenerilor subiectilor investigati

Figura nr.3 - Repartitia in functie de nivelul de scolarizare a partenerilor subiectilor investigati

Se observa ca cei mai multi dintre subiecti au nivel scazut de scolarizare, 8% sunt analfabeti, 33% au nivel minim de scolarizare, 20 % au scoala profesionala, deci o calificare, 31% au zece clase, 9% au liceul si 1% postliceala. Partenerii subiectilor se incadreaza in limite asemanatoare de nivel educational: 16% sunt analfabeti, 60% au nivel minim de scolarizare, 7 % au scoala profesionala, 5% au zece clase, 12% au liceul. Datorita nivelului de instruire, accesul la slujbe bine platite este extrem de limitat afectand functia economica a familiei.

Tabel nr. 4 - Situatia domiciliara a subiectilor investigati

Figura nr. 4 - Situatia domiciliara a subiectilor investigati

Se constata ca o parte semnificativa a subiectilor (59%) nu au locuinta proprie, fie sunt nevoiti sa locuiasca impreuna cu parintii, fie platesc chirie, situatie ce se poate reflecta asupra functiei economice si de solidaritate a familiilor lor.

Tabel nr. 5 - Numarul de copii al subiectilor

Figura nr. 5 - Numarul de copii al subiectilor

89% dintre subiecti au intre 1 si 3 copii, iar 11% au mai mult de 4 copii, impactul scaderii veniturilor in aceste familii are un rasunet negativ asupra functiei de socializare, timpul si energia alocata educarii copiiilor va trebui sa fie canalizate catre obtinerea de venituri suplimentare.

Tabel nr. 6 - Situatia ocupationala a subiectilor investigati si a partenerilor lor

Figura nr. 6 - Situatia ocupationala a subiectilor investigati si a partenerilor lor

35% din familiile subiectilor au un singur membru cu slujba, limitarea veniturilor adusa de imbolnavirea de tuberculoza afectand grav functia economica a familiei, cu repercursiuni si asupra celorlalte functii.

Tabel nr. 7 - Situatia starii de sanatate a partenerilor subiectilor investigati

REZULTATE GRILA DE INTERVIU

Tabel nr. 8 - Centralizarea datelor obtinute in urma raspunsurilor subiectilor la grila de interviu

In urma studierii rezultatelor obtinute dupa aplicarea grilei de interviu se constata ca 94% dintre familiile subiectilor sunt afectate de scaderea veniturilor familiale, iar 54% dintre subiecti nu au siguranta mentinerii locului de munca dupa terminarea tratamentului de tuberculoza, ceea ce influenteaza negativ functia economica a familiei, ceea ce duce la situatii conflictuale mai dese, deteriorari ale stimei de sine (nu poate sa-si intretina familia, este o povara in plus pentru familie), insuficienta veniturilor familiale poate duce la internarea subiectului in sanatorii de specialitate pe toata durata tratamentului cu influente negative asupra cuplului (instrainare, expunerea subiectului la stresul internarii).

In 66% din familiile subiectilor functia de socializare se imbunatateste datorita timpului suplimentar petrecut cu copiii, ceea ce le permite o implicare mai mare in procesul educativ , in 34% din familiile subiectilor functia de socializare este influentata negativ, parintele bolnav neputandu-se implica mai mult in procesul educativ si, datorita caracterisitcilor bolii, celalalt parinte isi reduce timpul alocat educatiei copiilor pentru a suplini sarcinile partenerului. In 55% dintre familiile subiectilor copiii sunt implicati in treburile gospodaresti, fie din considerente educative, fie din necesitate.

In 73% din familiile subiectilor functia de solidaritate este influentata negativ dupa declansarea bolii, in 28% dintre ele a crescut conflictualitatea, 84% dintre subiecti se implica suplimentar in rezolvarea sarcinilor de familie pentru a usura activitatea partenerului si a-i permite acestuia sa suplineasca veniturile familiei, 96% nu-si sustin partenerul in decizia de schimbare a locului de munca datorita perspectivei pierderii surselor de venituri, 74% din subiecti iau deciziile impreuna cu partenerul. Influenta imbolnavirii cu TBC asupra functiei de solidaritate se concretizeaza prin deteriorarea comunicarii, apar certuri legate de situatia economica a familiei, relatia conjugala isi modifica interactiunile obisnuite datorita reactiilor psihologice ale subiectului declansate de boala, relatia parentala sufera modificari (parintele bolnav nu-si mai indeplineste sarcinile cand boala evolueaza cu complicatii sau spre cronicizare, sau parintele bolnav se implica mult mai mult daca boala evolueaza bine).

In 68% din familiile subiectilor este afectata functia afectiv sexuala si reproductiva fie prin scaderea frecventei raporturilor sexuale (87% din subiectii intervievati) datorita oboselii fizice a partenerului bolnav sau a partenerului care trebuie sa munceasa suplimentar, fie din cauza situatiilor conflictuale generate din deteriorarea celorlalte functii (economica, de solidaritate), fie din cauza interdictiei sarcinii la femeile bolnave de TBC, nivelul educatiei sexuale a subiectilor fiind scazut (lipsa informatiilor despre planingul familial, despre mijloacele contraceptive). 55% dintre subiectii intervievati experimenteaza o crestere a apetitului sexual fie din cauza administrarii de izoniazida (creste apetitul sexual), fie din cauza imbunatatirii relatiilor afective dintre parteneri (32% din subiectii intervievati).

Concluzii si recomandari pentru solutionarea problemei si pentru cercetarile viitoare

Dupa schimbarea regimului comunist, valori si informatii de export au determinat modificari si in sens pozitiv si in sens negativ in viata sociala romaneasca. A crescut divortialitatea, a crescut saracia, a crescut alarmant numarul de imbolnaviri de tuberculoza, iar complexitatea, numarul mare de probleme psihosociale ale bolnavilor si ale familiilor lor necesita solutii pentru a preveni acutizarea unor fenomene dramatice din viata acestei categorii de populatie afectata de bacilul Koch. Aceasta boala influenteaza negativ functiile familiei, punand in pericol existenta acesteia sau, in cazuri mai fericite, avand un impact cu efecte pe termen lung, atat economice, cat si psihologice (pauperizare, scaderea imaginii de sine, dificultati de reintegrare in grupul de prieteni, de colegi de serviciu, tendinte la comiterea de fapte infractionele pentru a depasi situatia de criza financiara etc.).

Pe langa masurile sociale imperative pentru imbunatatirea nivelului de trai al acestui segment de populatie, studii de psihologie, sociologie si psihosociologie se impun pentru a explora dimensiunile impactului imbolnavirii de tuberculoza atat la nivelul pacientului, a impactului atitudinii grupului de apartenenta asupra bolnavului tuberculos si asupra familiei sale, instruirea cadrelor medicale care trebuie sa-si insuseasca abilitati de comunicare, campanii de popularizare a masurilor de prevenire a imbolnavirii cu TBC, educatie in masa a populatiei cu privire la igiena de viata.

BIBLIOGRAFIE

Athanasiu, Andrei - Elemente de psihologie medicala - Editura medicala - 1983

Bonciu, Stefan - Psihologia influenttei sociale - Editura Polirom

Clinical Tuberculosis, John Crofton, Norman Horne, Fred Miller - IUALTD, MACMILLIAN, TALC, 1999

Cauc, Ion, Manu, Beatrice, Parlea, Daniela si Goran, Laura - Metodologia cercetarii sociologice - Editura Fundatiei Romania de maine - 2001

Chelcea, Septimiu - Cum sa redactam o lucrare de licenta, o teza de doctorat, un articol stiintific in domeniul stiintelor socioumane - Editura Comunicare.ro - 2005

Clocotici, Valentin si Stan, Aurel - Statistica aplicata in psihologie - Editura Polirom - 2001

Cucu, Ioan - Psihologie medicala - Editura Litera - 1980

Dafinoiu, Ion - Personalitatea - Metode calitative de abordare - Observatia si interviul - Editura Polirom - 2004

Enachescu, Constantin - Tratat de psihosexologie - Editura Polirom - 2003

Enachescu, Constantin - Tratat de igiena mintala - Editura Polirom - 2003

Ghebrea, Georgeta - Elemente de sociologia familiei - resurse internet, 2000

Golu, Mihai- Fundamentele psihologiei - Editura Fundatiei Romania de maine - 2000

Golu, Pantelimon - Fundamentele psihologiei sociale - Editura EX PONTO - 2000

Havarneanu, Cornel - Cunoasterea psihologica a persoanei - Editura Polirom - 2004

Implementarea Strategiei DOTS de Control al Tuberculozei in Romania, Indrumar pentru Asistentii Medicali - Editura MS, Bucuresti, 2004

Ionescu, G., Bejat, M. si Pavelcu, V. (cordonatori) - Psihologie clinica - Editura Academiei RSR, Bucuresti, 1985

Minulescu, Mihaela - Teorie si practica in psihodiagnoza - Editura Fundatiei Romania de maine - 2003

Minulescu, Mihaela - Psihodiagnoza moderna Chestionarele de personalitate - Editura Fundatiei Romania de maine - 2003

Mitrofan Iolanda si Ciuperca, Cristian - Incursiune in psihosociologia si psihosexologia familiei - Editura Press Mihaela, Bucuresti - 1998

Mitrofan, Iolanda si Vasile, Diana - Terapii de familie - Editura SPER - 2001

Neculau, Adrian si Ferreol, Gilles - Minoritari, marginali, exclusi - Editura Polirom - 2003

Programul National de Control al Tuberculozei 2001-2005- Editura MS, Bucuresti, 2001

Pneumologia, revista a Societatii Romane de Pneumologie - Volum 53, Nr. 1, 2004

Stanciluescu, Elisabeta - Sociologia educatiei familiale - Editura Polirom - 2004

Tudose, Florin - Psihopatologie si psihiatrie pentru psihologi -Editura INFO Medica - 2002

Tudose, Florin - Orizonturile psihologiei medicale - Editura INFO Medica - 2002

GLOSAR

BRONHOSCOPIE = examinare vizuala a bronhiilor cu ajutorul bronhoscopului.

CHIMIOPROFILAXIE = profilaxia bolilor infectioase cu substante chimioterapice (cu actiune toxica numai fata de organismele parazitare).

CHIMIOREZISTENTA = rezistenta germenilor microbieni la chimioterapice.

CHIMIOTERAPIE = tratament cu chimioterapice.

EPIDEMIOLOGIE = ramura a medicinii si a igienei care studiaza cauzele si natura epidemiilor, precum si masurile menite a le preveni si combate.

FTIZIOLOGIE = ramura a medicinii care se ocupa cu studiul tuberculozei pulmonare.

IMUNODEPRESIE = organismul este in situatia de a nu se putea apara impotriva agresiunilor microbiene.

MICOBACTERII TUBERCULOASE (micobacterium tuberculosis)= bacili Koch.

MRF = microradiofotografie, o radiografie pulmonara de dimensiuni mici (7,5x7,5cm).

PNEUMOLOGIE = ramura a medicinii care se ocupa cu patologia pulmonara.

PNEUMOTORAX = patrunderea aerului in cavitatea pleurala datorata fie perforarii cutiei toracice, fie a plamanului, fie facuta in scop terapeutic sau determinata de alte boli pulmonare.

ANEXE

A. DATE GENERALE DESPRE SUBIECTII

Varsta:_________

Sex: M  F

Ocupatie:__________________

Studii:_____ _______ ______ ______

Partener(a): Da Nu

Varsta______

Ocupatie___________________

Studii_____ _______ ______ _______

stare sanatate_______________

Copii: Nu  Da cati_______________

Domiciliul:

proprietate personala

cu chirie

locuieste cu parintii (socrii, alte rude)

fara domiciliu

B. GRILA DE INTERVIU

Cine din familie castiga cel mai mult inainte de a va imbolnavi?

dumneavoastra

partenerul(a)

ambii castigau la fel

Cine din familie castiga mai mult dupa ce v-ati imbolnavit?

 dumneavoastra

 partenerul(a)

 ambii castiga la fel

Dupa ce v-ati imbolnavit, veniturile familiei dumneavoastra :

au scazut

au ramas aceleasi

au crescut

Dupa ce va veti vindeca:

veti relua activitatea la vechiul loc de munca

nu sunteti in concediu medical, lucrati inca

veti ramane somer

va schimbati locul de munca

La dvs. in familie deciziile:

se iau impreuna cu partenerul

le luati dumneavoastra

le ia partenerul(a)

Dupa ce v-ati imbolnavit, in familia dvs. :

au aparut situatii conflictuale

a crescut numarul conflictelor

cateodata conflictele degenereaza in violenta

bataia este singura metoda eficienta de a impune ordine

atmosfera este mai calda si mai linistita ca inainte de boala

De cand v-ati imbolnavit:

ati preluat o parte din treburile casnice/ administrative

nu faceti nimic altceva decat sa va odihniti, sunteti bolnav(a) si oricum partenerul(a) este obligat(a) sa va ingrijeasca

profitati de timpul liber si urmati un curs (reorientare profesionala, limbi straine, computer etc.)

va implicati mai mult in cresterea si educatia copiilor

Partenera(ul) are probleme la serviciu:

o (il) sfatuiti sa urmeze alta cariera/meserie si o (il) sustineti in acest sens

e problema ei (lui), face prea mult caz pentru nimicuri

in nici un caz nu trebuie sa piarda slujba, mai bine rabda si merge inainte, avem nevoie de bani

Cand aveti o problema cu partenerul(a):

discutati cu partenerul(a) pentru ca trebuie sa existe o solutie

aveti ultimul cuvant, doar sunteti stalpul casei

lasati sa treaca timpul, ca oricum se rezolva de la sine

De cand v-ati imbolnavit:

ati amanat aparitia unui copil in familia dvs.

va doriti sa aveti cat mai curand un copil

nu aveati de gand sa aveti (alti) copii

De cand v-ati imbolnavit relatiile cu partenera(ul):

sunt mult mai satisfacatoare

sunt la fel ca inainte

e frustrant cand incercam sa ne apropiem

De cand v-ati imbolnavit:

faceti mai des dragoste cu partenera(ul)

mai rar

deloc

Medicamentele de tuberculoza:

va cresc apetitul sexual

va scad apetitul sexual

nu s-a modificat nimic in acest sens

De cand v-ati imbolnavit de TBC:

va supravegheati mai des copiii la lectii

mergeti impreuna cu familia la muze, expozitii, spectacole

cumparati carti de cultura generala, acum aveti timp sa mergeti prin librarii

nimic din toate acestea, cartea multa nu e buna si oricum intelectualii sunt prost platiti

15. De cand sunteti in concediu medical pentru TBC:

aveti mai mult timp liber sa va invatati copiii sa faca treburi casnice (reparat diverse, gatit, spalat rufe etc.)

observati ca modul de a se imbraca al copiilor nu corespunde cu varsta si corectati aceasta situatie

aveti discutii mai dese cu copiii referitor la viata sexuala, consumul de droguri, alcool, rezolvarea problemelor dificile din viata

discutati cu partenera(ul) mai des despre planuri de viitor

nimic din toate acestea, copiii sunt problema partenerei(ului), e de ajuns ca-i intretin

Copiii dvs.:

au grija de fratii mai mici sau de alti copii mai mici ai rudelor, cunoscutilor

sunt implicati in treburi casnice (ei duc gunoiul, cumpara paine, sterg praful in casa etc.)

nu fac nici o treaba in casa, ei trebuie sa invete

copiii trebuie sa se joace si sa se distreze, nu sa munceasca, au timp de munca atunci cand vor creste

fac treburi casnice dupa lectii si au timp si de joaca

Copiii dvs.trebuie sa stie:

ca trebuie sa se supuna dorintelor parintilor, altfel sunt pedepsiti

ca pot conta pe dragostea si spijinul dvs. pentru a-si rezolva problemele

capul face, capul trage, cine l-a pus sa nu asculte ce i se spune

cei mici trebuie protejati, cei mari se pot descurca si singuri

Copiii dvs.:

ofera locul in autobuz persoanelor mai in varsta

nu ofera locul in autobuz persoanelor mai in varsta, cine-i pune sa plece de acasa daca nu-s n stare sa stea in picioare

se simt in largul lor oriunde mergeti in vizita

sunt mai timizi, mai retrasi, le trebuie mai mult timp sa se acomodeze cu persoane noi

plang in magazin daca nu le cumparati jucaria dorita

test 1-4 - functia economica

test 5-9 - functia de solidaritate

test 10 - 13 functia afectiv-sexuala si de reproducere

test 14 - 18 functia de socializare

Figura nr. 7 - Repartitia teritoriala a cazurilor de TBC la adulti la nivelul Romaniei

Figura nr. 8 - Repartitia teritoriala a cazurilor de TBC la copii la nivelul Romaniei

Figura nr.9 - Repartitia densitatii cazurilor de TB pe strazi, aflate in evidenta Ambulatorului de Specialitate al Sectorului 5.

Legenda:

intre 1 si 3 bolnavi TB

intre 4 si 5 bolnavi TB

intre 6 si 9 bolnavi TB

Figura nr. 10 - Amfiteatrul si o parte din Pavilionul I al Institutului de Pneumologie "Marius Nasta"- Bucuresti.