INDICI CHIROGNOMICI IN CUNOASTEREA CARACTERULUI

INDICI CHIROGNOMICI ÎN CUNOAsTEREA CARACTERULUI

"Putem spune ca mina poate procura notiuni suficiente pentru cunoasterea caracterului cuieva".

N. VASCHIDE

IV. 1. Consideratii generale

Chirognomia - aria de a cunoaste caracterul dupa aspectul exterior al mâinii - a fost introdusa în cercul cercetarii stiintifice de catre d.Arpentigny, care în urma unor numeroase observatii a stabilit 7 tipuri de mâini : elementara, practica, artistica, utila, filozofica, psihica si mixta. Cercetarile Iul d'Arpentigny au fost continuate de Ad. Desbaroles. Literatura cu privire la cunoasterea caracterului dupa înfatisarea mâinii este bogata. O con­tributie importanta la dezvoltarea chirogonomiei a adus-o psihologul român N. Vaschide care a publicat o lucrare de peste 400 pagini intitulata "Essai sur la psychologie de la main".

Exista doi termeni care circula în vorbirea curenta : "Chiromantie" si "Chirognomie", dar fiecare are un în­teles diferit. Chiromantia pretinde ca ar fi arta de a pre­zice soarta sau viitorul cuiva, pe baza liniilor mâinii, iar chirognomia este disciplina consacrata cunoasterii ca­racterului dupa structura, forma si marimea mâinii..

în lucrarea "Art de reconnaître Ies tendances de I'in-telligence d'apres.les formes de la main", d'Arpentigny împarte mâinile în 7 grupe pornind de la îndeletnicirile si felul de viata comun din anumite zone ale Terrei ce au determinat, de-a lungul evolutiei milenare, psiholo­gii caracteriale cu structuri corporale si forme ale mâi­nii caracteristice.

Mîna elementara este întîlnita la populatiile care au fost constrînse sa presteze munci fizice istovitoare, Ifie datorita mediului natural, fie starii socialo de sclavie. £le au degete groase si lipsite de suplete, degetul mare.

Fig. 52 - Mîna elementara.

dezbinat, adesea întors în sus, palma de o amploare, duritate si grosime excesive. Mâinile elementare indica o gîndire, greoaie si lenesa, imaginatie înceata,-, insuficienta profunzime.

IV. 3. Mîna practica

Mîna practica, spatulata, este întîlnita la majorita­tea oamenilor din sud, dominati de instincte, ce pretu­iesc abundenta si eleganta în confort. Sunt încrezatori în ei însisi, înzestrati cu o inteligenta supla, dominati de aspectele practice ale vietii, activi, întreprinzatori, mai mult spirituali decît tandri. Ea se cunoaste dupa, cea de a treia falanga a degetelor, care are forma unei lopate. mai mult sau mai putin lunga. D'Arpentigny afirma ca aceasta mîna este frecventa la englezi si populatiile din regiunile de munte, care au un spirit spatulat, înclinat

spre pretuirea aspectelor reale legate de interese ime­diate, traduse în viata practica. Englezul, spune D'Ar-pe,ntigny, este ca apa, care se întinde mai mult decît se lateste. Francezul e ca focul, se înalta mai mult decît se întinde.

Fig. 53 - Mîna practica.

Mîna artistica, cu de­getele conice, prezinta 3 variante : a) cu palma de o marime potrivita, pusul (degetul mare) mic - priveste frumo­sul în forma ; b) mîna larga, groasa si scurta" cu pusul mare, denota spirit de grandoare, pretuirea bogatiei cu

succese datorate sansei ;

Fig. 54 - Mîna artistica.

c) palma mare si foarte cerile senzuale. în gene-inchisa - atras de pla-ral vorbind, mîna artistica este subordonata instinctului fara ca ratiunea sa fie pentru ea altceva decît frumuse­tea ideilor si lucrurilor. Forma va domina fondul. Indi­vidul cu mîna artistica va prefera ceea ce place. El nu concepe adevarul decît cu frumusete de destinde­re, noutate, libertate. Tot­odata înflacarat si timid, umil si ingîmfat, va avea mai mult impetuozitate si elan decît forta si autori­tate. Neabil în comporta­ment si înca si mai putin capabil de a se su-

pune, atractia va prezenta pentru el un ghid mult mai sigur decît datoria. în sfîrsit, el se va caracteriza mai mult prin Bogatia sentimentelor decît a ideilor, prin culoare decît linie. Este deficitar în ceea ce priveste per­severenta, spiritul de prevedere, de ordine si decenta.

O palma relativ mare, degete netede, pusul moale, cu falange conice, semnifica dominarea- placerilor, frîna morala slaba, spirit incapabil de a se elibera de supre­matia simturilor. Ea îmbratiseaza cu usurinta credinta deoarece o scuteste de retinere fara sa o împiedice de la simtire.

ÎV. 5, Mîna utila

Mîna utila are o dimensiune mijlocie, mai mult mare decît nica, degete noduroa­se cu falangele ex­terioare patrate, adi­ca cu cîte doua laturi ■^e se prelungesc para­lel. Nu trebuie sa luam în seama curba in care se termina a-proape toate degete­le. Pusul cu radaci­na dezvoltata, palma

de marime mijlocie -,_^

si scobita indica spirit de organizare, tendinta de clasi­ficare si simetrie.

Oamenii cu mâini utile nu se disting în viata sociala, prin actiuni deosebite. De obicei neaga ceea ce nu simt si ceea ce nu înteleg personal. în literatura sunt circum­specti si prevazatori. Prefera autorii si operele recunos­cute ca valoare, întîmpinînd cu neîncredere pe cele noi nerecunoscute. Sub linfluenta saraciei de idei si a gîn-dirii mediocre, ei tin mai mult la adevar decît la vero­simil. Defectele cele mai caracteristice : despotismul a-gasant izvorît din dragostea de ordine si disciplina, ipo­crizie nascuta dintr-un amor propriu exagerat, pedan-

tism nascut din respect personal, flatare si lingusire generate de tendinta de a se ridica deasupra altora. Bu­curiile si le programeaza în cadrul regimului de viata. Nu au foame, sete, decît la ore regulate, permise. Ascul­tator, supus, cu judecata dreapta, dar cu spiritul mai pu­tin luminat si rafinat.

IV. 6. Mîna filozofica

Mîna filozofica are palma relativ mare, elastica si cu noduri la degete. Falanga exterioara, jumatate patra­ta,, jumatate conica, ce semnifica dragoste si nevoie de adevar absolut, formeaza, din cauza celui de al doilea

nod, un fel de spatula ovoida care anunta înclinati* spre utili­tate. Pusul este for­mat din doua falan­ge de lungimi aproa­pe egale, ceea ce semnifica mai multa logica decît spirit de decizie. Nodurile a-nunta deductie : fa-

langele semiconice

Fig. 56 - Mîna filozofica. - intuitie si împreu-

na cu degetul mare exprima spiritul metafizic caracterizat prin capacitatea de a patrunde în lumea interioara si exterioara, unde cauta, mai putin frumusetea în forma, si mai mult adevarul în esenta.

Cei ce au mîna filozofica, se disting prin nevoia de a se analiza, de a-si controla simturile, explica geneza idei­lor, originea lucrurilor. Ideile, opiniile nu sunt copiate, ci formate din meditatii proprii, bazate pe experiente personale. Ratiunea constituie pentru ei un ghid mult mai sigur decît instinctul. înzestrati cu spirit critic si autocritic, convinsi ca îndoiala este sadita în natura u-mana, asa cum moartea e continuta de viata. Procedînd

prin analiza, tind spre sinteza. Se preocupa de detalii si ansambluri, de om si de oameni, de Atom si Univers. Ordinea pe care în lumea materiala unii o vad în sime­trie, ei o vad în finalitate. Ignorând scrupulele, supersti­tiile desarte, uzeaza de toate placerile cu moderatie. în stabilirea adevarului ei fac apel la ratiune, la examina­re, probe, experimentari. îsi permit libertatea de gîndi-re si initiativa. Sunt partizanii liberului arbitru. Spiritul filozofic se perfectioneaza cu vîrsta si numai în a doua jumatate a vietii ajung la o adevarata optima. Aceste mâini. se întîlnesc la toate clasele sociale, desi în con-ditiile lipsei de educatie, multe mâini ramîn neevoluate.

IV. 7. Mîna psihica

.Fig. 57 - Mîna psihica.

Mîna mixta - numita astfel cînd liniile indicatoare apartin la doua tipuri-diferite ; elementara si artistica,

Mîna psihica este dintre toate cea mai" frumoasa si cea mai rara. Ea este mica si fina. Palma de marime mijlocie, degete fara noduri sau cu foarte slabe nodu-latii, falangele extrem de lungi si subtiri, degetul mare elegant si mic. Ea este întîlnita la toate clasele, desi per­soanele ce poseda aceas­ta mîna adesea risca sa ramîna neîntelese si chiar dispretuite pentru aptitudinile lor minime pentru munca manuala. Ele nu tin la forma, de­cît în domeniul artei. Pretuiesc virtutea mai mult decît stiinta ; sunt atasate pentru operatiile de gîndire, pentru idea­litate, iubesc adevarul în. dragoste si sublim.

Fig. 58 - Mîna mixta.

filozofica si utila. Oa­menii cu.mîna mixta prezinta trasaturi de* personalitate mai va­riate /Ca rezultat al însumarii -unora sau altora din însusirile celor doua tipuri. Pentru a face carac­terizarea unei persoa­ne cu mîna mixta ne orientam deci dupa semnificatia elemen­telor celorlalte mâini din care rezulta.

IV. 9. Cunoasterea caracterului dupa aspectul exterior aî mâinii

Mîna MARE, proeminenta, disproportionata fata de degete este indiciul dezechilibrului si violentei. Mîna mare, spune N. Vaschi.de este analitica, iar mîna mica - sintetica. Unii cercetatori au afirmat ca o mîna prea lun­ga sau prea scurta reveleaza perturbatii ale unor glande. Mîna ÎNGUSTA indica pozitivism, lipsa de imaginatie, îngustime de idei, iar cea LATA - energie, idei foarte largi. Mîna MIJLOCIE semnifica echilibru mintal, inte­ligenta, sanatate.

Mîna DURĂ si GROSOLANA semnifica capacitate de efort fizic, sensibilitate slaba, uneori caracter violent, iar cea foarte moale înseamna lene, voluptate, vointa slaba, adesea sanatate subreda.

Mîna GRASA' si DURA exprima pdtere de vointa, combativitate, iar mîna GRASA si MOALE - lene, do­minarea Instinctelor.

Palma fara LINII exprima lipsa de sensibilitate, sînge rece. Cu mâinile largi, acest semn denota indiferenta.

Palma foarte BRÂZDATA de LINII - indica nervo­zitate, sensibilitate extrema, spirit agasant, ce se pertur­ba chiar si pentru lucruri putin importante.

Palma cu LINII si FORME ORDONATE, echilibrate denota inteligenta. La omul idiot, din contra, mîna va fi plina de forrae neregulate si linii numeroase.

ÎV. 10. Cunoasterea caracterului dupa aspectul degetelor

Degetele LUNGI anunta nevoia de detalii, întâlnita la cercetatori; rafinament, minutiozitate, iar uneori meschi­narie. Degetele SCURTE semnifica spirit organizatoric - administrativ : - FOARTE LUNGI semnifica detaliu dus la extrem, susceptibilitate.

Degete NETEDE (Fig. 52/a) apartin oamenilor înzes­trati cu o judecata prompta, care reactioneaza dupa prima impresie si. trec imediat la actiune.

a b c de

Fig. 59 - Degete netede-(a), cu noduri (b), ascutite (c), . patrate (d), spatulate (e).

Degetele cu NODURI (Fig. 52/b) apartin unor oameni chibzuiti, calculati. Nodul plasat la prima falanga' indica aptitudine filozofica. Degete ASCUŢITE (Fig 52/c), a-

nunta sentimente poetice, imaginatie, entuziasm, placere pentru ordine, exactitate.

Degete PĂTRATE (Fig 52/d) indica persoana pasio­nata pentru ordine, metoda, pentru ca totul sa fie facut repede, minutios.

Degetul SPATULAT (Fig. 52/e) indica atasament pen­tru activitati morale, independenta,, placere pen­tru sporturi .aptitudini pentru inventii. Adesea sunt ob­sedati de idei negre.

IV. 11. Cunoasterea caracterului dupa liniile palmei

Pentru a nu încalca granitele chirognomiei, vom de­scrie liniile palmei, care indica trasaturi de caracter si vom evita analiza semnelor care se refera la prezicerea viitorului persoanei, preocupare ce intra în sfera chiro-mantiei.

LINIA VIEŢII (Fig. 53 a) lunga înseam­na vitalitate, viata lunga ; adînca == vi­ata sanatoasa ; rosie stacojie = tempera­ment coleric ; lunga si subtire = tempe­rament melancolic.

LINIA INIMII în­
ceputa cu mici ra-
^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ muri anunta caracte-
Fig. 60 - Liniile mâinii : vietii (a), inimii rul agreabil, cu tra-
'(q) mintii (c). saturi sinuoase în

lant = inconstanta capricii în viata afectiva ; fragmentata = inconstanta în sentimente; colorata rosu viu indica dragoste aprinsa, iar coloratia pala este semnul retinerii în dragoste.

LINIA MINŢII (Fig. 53/c), profunda si neteda = vo­inta ferma ; îndreptata spre proeminenta numita Muntele Martie (Fig. 54/6) = vointa deosebit de ferma ; lunga = spirit visator ; dirijata spre Muntele Lunei (Fig. 54/7) = predominarea afectivitatii ; scurta = ezitare ; lunga si orizontala = egoism.