INDICI CHIROGNOMICI IN CUNOASTEREA CARACTERULUI

INDICI CHIROGNOMICI ĪN CUNOAsTEREA CARACTERULUI

"Putem spune ca mina poate procura notiuni suficiente pentru cunoasterea caracterului cuieva".

N. VASCHIDE

IV. 1. Consideratii generale

Chirognomia - aria de a cunoaste caracterul dupa aspectul exterior al māinii - a fost introdusa īn cercul cercetarii stiintifice de catre d.Arpentigny, care īn urma unor numeroase observatii a stabilit 7 tipuri de māini : elementara, practica, artistica, utila, filozofica, psihica si mixta. Cercetarile Iul d'Arpentigny au fost continuate de Ad. Desbaroles. Literatura cu privire la cunoasterea caracterului dupa īnfatisarea māinii este bogata. O con­tributie importanta la dezvoltarea chirogonomiei a adus-o psihologul romān N. Vaschide care a publicat o lucrare de peste 400 pagini intitulata "Essai sur la psychologie de la main".

Exista doi termeni care circula īn vorbirea curenta : "Chiromantie" si "Chirognomie", dar fiecare are un īn­teles diferit. Chiromantia pretinde ca ar fi arta de a pre­zice soarta sau viitorul cuiva, pe baza liniilor māinii, iar chirognomia este disciplina consacrata cunoasterii ca­racterului dupa structura, forma si marimea māinii..

īn lucrarea "Art de reconnaītre Ies tendances de I'in-telligence d'apres.les formes de la main", d'Arpentigny īmparte māinile īn 7 grupe pornind de la īndeletnicirile si felul de viata comun din anumite zone ale Terrei ce au determinat, de-a lungul evolutiei milenare, psiholo­gii caracteriale cu structuri corporale si forme ale māi­nii caracteristice.

Mīna elementara este īntīlnita la populatiile care au fost constrīnse sa presteze munci fizice istovitoare, Ifie datorita mediului natural, fie starii socialo de sclavie. £le au degete groase si lipsite de suplete, degetul mare.

Fig. 52 - Mīna elementara.

dezbinat, adesea īntors īn sus, palma de o amploare, duritate si grosime excesive. Māinile elementare indica o gīndire, greoaie si lenesa, imaginatie īnceata,-, insuficienta profunzime.

IV. 3. Mīna practica

Mīna practica, spatulata, este īntīlnita la majorita­tea oamenilor din sud, dominati de instincte, ce pretu­iesc abundenta si eleganta īn confort. Sunt īncrezatori īn ei īnsisi, īnzestrati cu o inteligenta supla, dominati de aspectele practice ale vietii, activi, īntreprinzatori, mai mult spirituali decīt tandri. Ea se cunoaste dupa, cea de a treia falanga a degetelor, care are forma unei lopate. mai mult sau mai putin lunga. D'Arpentigny afirma ca aceasta mīna este frecventa la englezi si populatiile din regiunile de munte, care au un spirit spatulat, īnclinat

spre pretuirea aspectelor reale legate de interese ime­diate, traduse īn viata practica. Englezul, spune D'Ar-pe,ntigny, este ca apa, care se īntinde mai mult decīt se lateste. Francezul e ca focul, se īnalta mai mult decīt se īntinde.

Fig. 53 - Mīna practica.

Mīna artistica, cu de­getele conice, prezinta 3 variante : a) cu palma de o marime potrivita, pusul (degetul mare) mic - priveste frumo­sul īn forma ; b) mīna larga, groasa si scurta" cu pusul mare, denota spirit de grandoare, pretuirea bogatiei cu

succese datorate sansei ;

Fig. 54 - Mīna artistica.

c) palma mare si foarte cerile senzuale. īn gene-inchisa - atras de pla-ral vorbind, mīna artistica este subordonata instinctului fara ca ratiunea sa fie pentru ea altceva decīt frumuse­tea ideilor si lucrurilor. Forma va domina fondul. Indi­vidul cu mīna artistica va prefera ceea ce place. El nu concepe adevarul decīt cu frumusete de destinde­re, noutate, libertate. Tot­odata īnflacarat si timid, umil si ingīmfat, va avea mai mult impetuozitate si elan decīt forta si autori­tate. Neabil īn comporta­ment si īnca si mai putin capabil de a se su-

pune, atractia va prezenta pentru el un ghid mult mai sigur decīt datoria. īn sfīrsit, el se va caracteriza mai mult prin Bogatia sentimentelor decīt a ideilor, prin culoare decīt linie. Este deficitar īn ceea ce priveste per­severenta, spiritul de prevedere, de ordine si decenta.

O palma relativ mare, degete netede, pusul moale, cu falange conice, semnifica dominarea- placerilor, frīna morala slaba, spirit incapabil de a se elibera de supre­matia simturilor. Ea īmbratiseaza cu usurinta credinta deoarece o scuteste de retinere fara sa o īmpiedice de la simtire.

ĪV. 5, Mīna utila

Mīna utila are o dimensiune mijlocie, mai mult mare decīt nica, degete noduroa­se cu falangele ex­terioare patrate, adi­ca cu cīte doua laturi ■^e se prelungesc para­lel. Nu trebuie sa luam īn seama curba in care se termina a-proape toate degete­le. Pusul cu radaci­na dezvoltata, palma

de marime mijlocie -,_^

si scobita indica spirit de organizare, tendinta de clasi­ficare si simetrie.

Oamenii cu māini utile nu se disting īn viata sociala, prin actiuni deosebite. De obicei neaga ceea ce nu simt si ceea ce nu īnteleg personal. īn literatura sunt circum­specti si prevazatori. Prefera autorii si operele recunos­cute ca valoare, īntīmpinīnd cu neīncredere pe cele noi nerecunoscute. Sub linfluenta saraciei de idei si a gīn-dirii mediocre, ei tin mai mult la adevar decīt la vero­simil. Defectele cele mai caracteristice : despotismul a-gasant izvorīt din dragostea de ordine si disciplina, ipo­crizie nascuta dintr-un amor propriu exagerat, pedan-

tism nascut din respect personal, flatare si lingusire generate de tendinta de a se ridica deasupra altora. Bu­curiile si le programeaza īn cadrul regimului de viata. Nu au foame, sete, decīt la ore regulate, permise. Ascul­tator, supus, cu judecata dreapta, dar cu spiritul mai pu­tin luminat si rafinat.

IV. 6. Mīna filozofica

Mīna filozofica are palma relativ mare, elastica si cu noduri la degete. Falanga exterioara, jumatate patra­ta,, jumatate conica, ce semnifica dragoste si nevoie de adevar absolut, formeaza, din cauza celui de al doilea

nod, un fel de spatula ovoida care anunta īnclinati* spre utili­tate. Pusul este for­mat din doua falan­ge de lungimi aproa­pe egale, ceea ce semnifica mai multa logica decīt spirit de decizie. Nodurile a-nunta deductie : fa-

langele semiconice

Fig. 56 - Mīna filozofica. - intuitie si īmpreu-

na cu degetul mare exprima spiritul metafizic caracterizat prin capacitatea de a patrunde īn lumea interioara si exterioara, unde cauta, mai putin frumusetea īn forma, si mai mult adevarul īn esenta.

Cei ce au mīna filozofica, se disting prin nevoia de a se analiza, de a-si controla simturile, explica geneza idei­lor, originea lucrurilor. Ideile, opiniile nu sunt copiate, ci formate din meditatii proprii, bazate pe experiente personale. Ratiunea constituie pentru ei un ghid mult mai sigur decīt instinctul. īnzestrati cu spirit critic si autocritic, convinsi ca īndoiala este sadita īn natura u-mana, asa cum moartea e continuta de viata. Procedīnd

prin analiza, tind spre sinteza. Se preocupa de detalii si ansambluri, de om si de oameni, de Atom si Univers. Ordinea pe care īn lumea materiala unii o vad īn sime­trie, ei o vad īn finalitate. Ignorānd scrupulele, supersti­tiile desarte, uzeaza de toate placerile cu moderatie. īn stabilirea adevarului ei fac apel la ratiune, la examina­re, probe, experimentari. īsi permit libertatea de gīndi-re si initiativa. Sunt partizanii liberului arbitru. Spiritul filozofic se perfectioneaza cu vīrsta si numai īn a doua jumatate a vietii ajung la o adevarata optima. Aceste māini. se īntīlnesc la toate clasele sociale, desi īn con-ditiile lipsei de educatie, multe māini ramīn neevoluate.

IV. 7. Mīna psihica

.Fig. 57 - Mīna psihica.

Mīna mixta - numita astfel cīnd liniile indicatoare apartin la doua tipuri-diferite ; elementara si artistica,

Mīna psihica este dintre toate cea mai" frumoasa si cea mai rara. Ea este mica si fina. Palma de marime mijlocie, degete fara noduri sau cu foarte slabe nodu-latii, falangele extrem de lungi si subtiri, degetul mare elegant si mic. Ea este īntīlnita la toate clasele, desi per­soanele ce poseda aceas­ta mīna adesea risca sa ramīna neīntelese si chiar dispretuite pentru aptitudinile lor minime pentru munca manuala. Ele nu tin la forma, de­cīt īn domeniul artei. Pretuiesc virtutea mai mult decīt stiinta ; sunt atasate pentru operatiile de gīndire, pentru idea­litate, iubesc adevarul īn. dragoste si sublim.

Fig. 58 - Mīna mixta.

filozofica si utila. Oa­menii cu.mīna mixta prezinta trasaturi de* personalitate mai va­riate /Ca rezultat al īnsumarii -unora sau altora din īnsusirile celor doua tipuri. Pentru a face carac­terizarea unei persoa­ne cu mīna mixta ne orientam deci dupa semnificatia elemen­telor celorlalte māini din care rezulta.

IV. 9. Cunoasterea caracterului dupa aspectul exterior aī māinii

Mīna MARE, proeminenta, disproportionata fata de degete este indiciul dezechilibrului si violentei. Mīna mare, spune N. Vaschi.de este analitica, iar mīna mica - sintetica. Unii cercetatori au afirmat ca o mīna prea lun­ga sau prea scurta reveleaza perturbatii ale unor glande. Mīna ĪNGUSTA indica pozitivism, lipsa de imaginatie, īngustime de idei, iar cea LATA - energie, idei foarte largi. Mīna MIJLOCIE semnifica echilibru mintal, inte­ligenta, sanatate.

Mīna DURĂ si GROSOLANA semnifica capacitate de efort fizic, sensibilitate slaba, uneori caracter violent, iar cea foarte moale īnseamna lene, voluptate, vointa slaba, adesea sanatate subreda.

Mīna GRASA' si DURA exprima pdtere de vointa, combativitate, iar mīna GRASA si MOALE - lene, do­minarea Instinctelor.

Palma fara LINII exprima lipsa de sensibilitate, sīnge rece. Cu māinile largi, acest semn denota indiferenta.

Palma foarte BRĀZDATA de LINII - indica nervo­zitate, sensibilitate extrema, spirit agasant, ce se pertur­ba chiar si pentru lucruri putin importante.

Palma cu LINII si FORME ORDONATE, echilibrate denota inteligenta. La omul idiot, din contra, mīna va fi plina de forrae neregulate si linii numeroase.

ĪV. 10. Cunoasterea caracterului dupa aspectul degetelor

Degetele LUNGI anunta nevoia de detalii, īntālnita la cercetatori; rafinament, minutiozitate, iar uneori meschi­narie. Degetele SCURTE semnifica spirit organizatoric - administrativ : - FOARTE LUNGI semnifica detaliu dus la extrem, susceptibilitate.

Degete NETEDE (Fig. 52/a) apartin oamenilor īnzes­trati cu o judecata prompta, care reactioneaza dupa prima impresie si. trec imediat la actiune.

a b c de

Fig. 59 - Degete netede-(a), cu noduri (b), ascutite (c), . patrate (d), spatulate (e).

Degetele cu NODURI (Fig. 52/b) apartin unor oameni chibzuiti, calculati. Nodul plasat la prima falanga' indica aptitudine filozofica. Degete ASCUŢITE (Fig 52/c), a-

nunta sentimente poetice, imaginatie, entuziasm, placere pentru ordine, exactitate.

Degete PĂTRATE (Fig 52/d) indica persoana pasio­nata pentru ordine, metoda, pentru ca totul sa fie facut repede, minutios.

Degetul SPATULAT (Fig. 52/e) indica atasament pen­tru activitati morale, independenta,, placere pen­tru sporturi .aptitudini pentru inventii. Adesea sunt ob­sedati de idei negre.

IV. 11. Cunoasterea caracterului dupa liniile palmei

Pentru a nu īncalca granitele chirognomiei, vom de­scrie liniile palmei, care indica trasaturi de caracter si vom evita analiza semnelor care se refera la prezicerea viitorului persoanei, preocupare ce intra īn sfera chiro-mantiei.

LINIA VIEŢII (Fig. 53 a) lunga īnseam­na vitalitate, viata lunga ; adīnca == vi­ata sanatoasa ; rosie stacojie = tempera­ment coleric ; lunga si subtire = tempe­rament melancolic.

LINIA INIMII īn­
ceputa cu mici ra-
^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ muri anunta caracte-
Fig. 60 - Liniile māinii : vietii (a), inimii rul agreabil, cu tra-
'(q) mintii (c). saturi sinuoase īn

lant = inconstanta capricii īn viata afectiva ; fragmentata = inconstanta īn sentimente; colorata rosu viu indica dragoste aprinsa, iar coloratia pala este semnul retinerii īn dragoste.

LINIA MINŢII (Fig. 53/c), profunda si neteda = vo­inta ferma ; īndreptata spre proeminenta numita Muntele Martie (Fig. 54/6) = vointa deosebit de ferma ; lunga = spirit visator ; dirijata spre Muntele Lunei (Fig. 54/7) = predominarea afectivitatii ; scurta = ezitare ; lunga si orizontala = egoism.