Identitate sociala si stima de sine
O situatie de competitie între grupuri a fost cercetata de Muzafer Sherif în anii '50. Convingerea cercetatorului american era ca ori de câte ori grupurile sunt nevoite sa- 12412x2320m 51;i împarta resurse, deci sa intre în competitie, apare conflictul. El a provocat un astfel de conflict în cadrul unui experiment desfasurat într-o tabara de copii izolata, si a cautat solutii viabile pentru aplanarea lui. O vreme, copiii au fost lasati sa se joace si sa lege prietenii dupa pofta inimii. S-au format apoi doua grupuri separate unul de celaiat: erau cazate în cladiri diferite si desfasurau activitati diferite. Desi cele doua echipe nu aveau nici un fel de contacte, se putea observa deja o anume partinire a copiilor în favoarea propriului grup. în faza urmatoare grupurile erau puse sa concureze unul împotriva celuilalt în diverse jocuri. Cercetatorii au constatat ca ostilitatea fata de out-group (celalalt grup, grupul caruia nu-i apartine subiectul) a crescut într-atât încât comportamentele agresive erau fatise si în afara jocurilor competitive propriu-zise. Pentru a preveni violentele cu urmari grave, ei au trebuit sa puna capat întrecerilor si sa separe din nou grupurile. Sherif si colaboratorii sai au putut trage astfel concluzia ca favorizarea grupului de apartenenta si discriminarea celuilalt grup apar ca urmare a conflictului deschis între grupuri. Ei au aratat ca aceste atitudini negative fata de out-group sunt foarte rezistente la schimbare: ele nu dispar daca se aplica strategia simplului contact - dupa întreruperea întrecerilor, copiii sunt pusi, de exemplu, sa asiste împreuna la un spectacol. Aceasta persistenta ar
PSIHOLOGIE sCOLARĂ
manifesta lacune în educatie manifesta sentimente de invidie, dispret, chiar ura fata de restul fetelor" (Neculau, 1983, p. 127).
Potrivit teoriei identitatii sociale, acesti elevi vor încerca sa-si câstige o identitate sociala pozitiva, întarindu-si stima de sine. Dar este probabil ca nu vor alege nici una din cele doua strategii pe care le-am mentionat. Mai curând, ei vor prefera fie sa caute dimensiuni noi de comparatie, care sa-i avantajeze în raporturile cu elevii buni, fie sa schimbe radical criteriile de stabilire a identitatii sociale pozitive, în asa fel încât stima de sine ridicata sa derive din esecul scolar. în ultimul caz, ei vor fi înclinati sa considere ca situatia de succes scolar are multe neajunsuri (presupune o munca sustinuta, dependenta de parinti, libertate limitata), iar situatia lor prezinta multe avantaje (posibilitatea de a fuma, de a consuma alcool, de a încalca legea etc.) (Robinson, 1984).
Cunoscând faptul ca elevii cu rezultate slabe ajung sa se defineasca pe ei însisi ca adepti ai unor valori opuse celor promovate de scoala, si cunoscând subterfugiile de care se folosesc pentru a mentine o stima de sine ridicata în aceste conditii, se pot imagina strategii de a-i determina sa adere la valorile scolii, în esenta, o astfel de interventie ar presupune sa-i determinam sa adopte, în vederea câstigarii unei identitati sociale pozitive, solutia mobilitatii individuale, deci sa migreze în grupul elevilor cu rezultate bune, ridicându-si nivelul de pregatire.
|
