Imaginatia
o proces distinct de prelucrare si utilizare a informatiei
o mecanismul prin care sunt prelucrate, reconstruite si transformate datele experientei, in vederea reflectarii necunoscutului, viitorului,
posibilului sau dezirabilului prin imagini sau proiecte
o actiunea subiectului de organizare a unei lumi ajustate la nevoile si aspiratile sale
o vine in continuarea reprezentarii, uneori bazandu-se si pe memorie
o relatie circulara intre gandire si imaginatie; amandoua se ajuta una pe alta
o punctul de plecare pentru actul imaginativ sunt imaginile perceptive [datele experientei anterioare] ->
o -> imaginile perceptive sunt congruente imaginilor secundare, care au fost considerate "perceptii interne"
o are radacini adanci in natura finite umane; in "instictul libertatii"
o intelesuri. imaginatia:
practica - capacitatea de a rezolva probleme intr-o maniera originala, diferita de a celorlalti
asociata limbajului - originalitatea mijloacelor folosite de emitator pentru a ajunge la receptor, in vederea efectului scanat
creatoare - "combina imagini in tablouri sau succesiuni, care imita faptele naturii, dar nu reprezinta nimic real sau existent"
o atribute pentru identificarea imaginatiei:
generarea de imagini noi - fie pornind de la faptele naturii [ca experienta anterioara]
- fie ex nihilo [crearea prin mecanisme generative proprii a unor imagini "pure", fara legatura cu realul
operare cu imagini in limitele imageriei secundare si ale imaginarului - realizand combinari, amplificari, multiplicari, reordonari, etc.
o relatia dintre inconstient si imaginatie este acceptata in psi. moderna, comparativ cu cea traditionala
o C. G. Jung - interpreteaza toate produsele imaginatiei ca simboluri ale unor dorinte sau trebuinte cenzurate sau metamorfozate
o conceptul = structura tare a intelectului | imaginea = structura slaba a intelectului
o imaginatia face apta o persoana in confruntarea cu incercarile diverse ale vietii cotidiene
o compensator si prospectiv suplineste golurile in cunoastere, actiune sau traire
o procedee
schimbarea proportiilor - diminuare
sa amplificare - ex. "Guliver in
amalgamarea - combinarea de elemente si trasaturi esentiale luate de la lucruri diferite
schimbarea raporturilor cauzale - ex. un pieptan aruncat de Fat-Frumos duce la aparitia unei paduri
substitutia - inlocuirea elementelor cu altele
schematizarea - redarea printr-o schema
tipizarea - redarea unei trasaturi generale printr-un prototip individual - ex. avaritia intruchipata de Hagi Tudose
o formele imaginatiei:
visele - in fazele somnului paradoxal [perioade scurte, 5min]
- evidentiaza imaginarul inconstient
- articuleaza si combina secvente care au caracter aparent ilogic, aleator
- S. Freud - functie simbolica, exprima indirect, deghizat, pulsiuni si dorinte neimplinite
- ele devin principala cale de acces in sferele abisale ale vietii psihice
- la granita dintre activismul slab si somnul profund => vise cu continut fantasmagoric, cu structura amalgamate
> subiectul are implicare pasiva = este obiectul unor actiuni straine
> nu pot fi relatate dupa trezire
- in interiorul segmentului de activism mai intens, pana aproape de pragul trezirii => vise cu continut mai realist
> structura mai coerenta, bine inchegata
> preponderant activ = emana actiuni, este
participant direct
> pot fi relatate la trezire
- incadrarea viselor in imaginatie > continutul vizeaza fenomene/evenimente ireale, ce nu se gasesc/nu pot exista in realitate
> chiar daca continutul lor ar avea sursa in experienta anterioara, modul de combinare a
secventelor si ipostazele sunt absolute inedite, nefiind niciodata simple reproduceri a
ceea ce s-a intamplat
- modul de operare > 1. - imagini sintetice - condensare de trasaturi similare
- sinteza imaginilor nu are sursa numai in faptele obiective ale similitudinii, ci si in amalgame de afecte,
in aleatorul dinamicii emotionale
- ajungem la o constructie inedita, bizara, centrata in jurul unei teme care este subdivizata in episoade
mai mult sau mai putin conturate
> 2. - deplasarea - disociere intre imagine si incarcatura afectiva, fapt care face posibil transferul de energie de la o
imagine la alta
- visul devine o forma de ironizare a propriei persoane sau a altora
- subiectul din starea de veghe si cel din timpul visului se continua unul pe celalalt, se completeaza
reciproc in interiorul psihicului
> 3. - dramatizarea sau figuralizarea - traducerea gandurilor in imagini
- coordonarea lor intr-o succesiune asemanatoare unei piese de teatru
- continutul indreptandu-se spre viitor prin tensiuni ce anima asteptarile
- visul constituie un compromis intre tendinte divergente si un operator de
punere in ordine a trairilor, astfel incat evenimentele anterioare, actioneaza
asupra celor ce urmeaza
- rezulta fabulatia, drama
- dorintele, temerile, simpatiile, antipatiile, admiratia, dispretul, ura, dragostea
- se intalnesc, se prelungesc dramatic, independent de vointa subiectului,
producand asupra sa un efect de uimire
> 4. - elaborarea - prezenta atat in timpul visului cat si dupa trezire
- reamintindu-si visul, involuntar, tinde sa-i dea o coerena, unitate, sa fie logic
procesele hipnoide - provocate de droguri sau de suprimarea stimulilor externi
- iau nastere halucinatile - semnificatia lor fiind legata de dinamismul motivational si afectiv
reveria - apare pe fondul unui activism psihofiziologic mai inalt -> duce la instalarea starii de veghe
- inlocuirea ritmului lent delta cu ritmul mai rapid si de amplitudine mai mica alfa
- productie imagistica libera, fara interventia controlului voluntar, fara existenta unui scop anume
- numita si "visarea cu ochii deschisi"
- unii o numesc fuga de realitate, lasitate cauzata de imposibilitatea atingerii unor scopuri, deghizarea unor dorinte si aspiratii
- cand cresc limetele de timp, se poate ajunge la autism, rupere de realitate, insingurare
- este folosita si ca terapie
imaginatia - reproductiva > transformarea elementelor experientei anterioare
> imaginile din acese transformari au pregnanta si calitati deosebite comparativ, de ex, cu simplele amintiri
> are functia de reconstructie, ajunge la un real pe care subiectul nu l-a mai cunoscut sau perceput inainte
> trairea generata de un tablou, de citirea unui roman si trecerea acestora prin "filmul mental" duce la
imbogatirea experientei afective
> se realizeaza spontan, are reglaj voluntar si concentrare maxima
- creatoare > specific umana
> reprezentare si anticipare a noului
> latura creativa capata semnificatie utilitara atat pentru om cat si pentru societate
> coordonata constient, dar mai pot interveni elemente pulsionale si afective inconstiente
- artistica > literara, muzicala, plastic
- stiintifica > conceperea strategiilor si proiectelor de cercetare, elaborarea modelelor explicative
- arhitectural-constructiva > crearea unor forme si stiluri noi de constructii
- manageriala > elaborarea unor moduri ingenioase si eficiente de conducere si administrare
- tehnica > 2 forme - inovatia-descoperire ~ modificarea unor elemente cunoscute, existente
~ recombinarea lor intr-o noua schema/structura
~ se obtine un produs cu aspect si proprietati noi, negasibile la obiectul initial
~ organizare noua a schemelor mentale, descoperirea unor caracteristici
existente, dar ascunse, inaccesibile
- inventia ~ gasirea + realizarea a ceva la care nimeni nu s-a mai gandit pana atunci
~ termenul denota atat procesul mental de elaborare cat si produsul final obtinut
~ 2 tipuri > primara -> izvoraste din inconstient
-> valabila pentru toti oamenii
-> se observa si la varstele cele mai mici
-> ex. copilul se joaca, viseza, isi manifesta spontan impulsurile
-> la adult => sensibilitatea cu care percepe o opera de arta
> secundara -> are punctul de plecare in constiinta
-> caracteristic oamenilor practici, bine organizati, care-si stapanesc
impulsurile, se preocupa de realizarea sarcinilor ce le revin
o intuitia
descoperiri bruste, ale unor solutii, fara constiinta modului lor de descoperire
s-a introdus deoarece in actele creative nu sunt suficiente mecanismele logice
4 tipuri. intuitia - subiectiva > perceperea propriilor stari psihologice inconstiente
- obiectiva > cunoasterea obiectelor externe pe baza perceptiei subliminale - genereaza idei + sentimente subliminale
- abstracta > surprinderea unei legaturi abstracte ce este precedata de tatonari
- concreta > solutia sugerata de elemente perceptive ce se ciocnesc intamplator cu o directie a gandirii,vag conturata
o stadiile imaginatiei creative. faza:
pregatitoare - cautarea si precizarea unui obiectiv si alegerea mijloacelor adecvate sarcinii in cauza
- conditionarile acestui stadiu se refera la activismul subiectului si la deschiderea fata de noi experiente
- se acumuleaza info., mijloace, structuri, solutii partiale, in zona trairilor subiectului, zona numita "spatiu problematic"
incubatiei - etapa de asteptare a ideii, solutiei
- se centreaza pe gandirea si imaginatia inconstienta
- traseaza continuitatea dintre constient si inconstient si numai aparent se instituie ca revelatie discontinua, instantanee
iluminarea - intuitie cognitiva
- se produce spontan
- momentul crucial al procesului de creatie, in orice domeniu
- nu apare pe teren gol
- sunt necesare momente si actiuni intense de munca, gandire, proiectare, anticipare
- inspiratia se regaseste pe tot parcursul procesului creator = exista serii de iluminari successive
- tine de fantezie si intuitie, mai putin de procesele logice, rationale
- intuitiile se disting prin rapiditate si caracter economicos
- posibilitatea de a formula si aplica solutii corecte in rezolvarea unei problem
- chiar si in cazurile in care informatiile de care dispune subiectul sunt incomplete, reduse, insuficiente sau ambigue
- ideile sunt fugitive, nu apar pe un focar de maxima constienta
- cu greu pot fi inregistrate de memorie, subiectul trebuie sa stea efectiv "la panda"
- dupa iluminare si fixare, apare: evaluarea, corectia, asocierea, integrarea in contextul dat
- definitivarea este rezultatul unei concentrari constiente
verificarea sau elaborarea - ultima faza a imaginatiei si a activitatii creatoare afective
|
