Imagistica mentala
Notiunea de imagine mintala nu se refera la imaginea perceptiva si nici la urma lasata in memoria senzoriala. Ea vizeaza doar acele productii imagistice cu care opereaza sistemul cognitiv in absenta actiunii stimulilor vizuali. In aceasta categorie intra: reveriile, imaginile onirice sau cele formate pornind de la mesaje verbale.
La baza lor se afla in primul analiza descendenta. Imaginile nu sunt entitati particulare autoname stocate in memoria de lunga durata, ci sunt produse in momentul in care o anumita sarcina solicita prezenta lor.
Imaginea mintala este o reprezentare cognitiva care contine informatii despre forma configuratia spatiala a unei multimi de obiecte in absenta actiunii stimulilor asupra receptorillor specifici.
Caracteristici:
1.Reprezentarea relatii 131i88b lor topologice este principala caracteristica care vizeaza capacitatea imaginilor mintale de a reprezenta relatii topologice dintre elemente. Mai usor se reprezinta figurile care alcatuiesc aceeasi configuratie ca cea initiala si care au denumirea lingvistica. Daca imaginea mintala repreazinta relatiile topologice, timpul de reactie este mai scurt.
2.Absenta sintaxei - spre deosebirile de reprezentarile lingvistice care se pot combina numai pe baza unor reguli sintactice (gramatica limbii respective) sau unei consistente logice, imaginile mintale se pot combina oricum. Este evidenta in imaginile onirice, poate fi principalul motiv al utilizarii imagisticii in reveri, in visul nocturn, in situatiile de maxima creativitate. Productiile onirice sunt dominate de prezenta imaginilor.
Conform teoriei lui Freud inconstientul are preferinta de a se exprima intr-un cod nesupus constrangerilor rigide ale unei sintaxe riguroase, cum este cea care guverneaza limbajul natural sau inferenta logica. Daca inconstientul adesea cenzurat tinde sa se exprime printr-o reprezentare constienta, este de presupus ca aceasta reprezentare va una in care o suprecenzura indusa de o anumita sintaxa eludata, de aceea ne exprimam mai mult in imagini, decat in propozitii.
Ideile originale fiind rezultatul unui travaliu inconstient in multe cazuri se expriama prin imagistica si abia dupa aparitia ei mecanismele lgice intra in fuctiune, conform principiului consistentei logice si a confruntarii cu realitatea.
Paralelismul dintre discursivitatea reprezentarii logico-lingvistice si imagistica mintala nu este perfect, deoarece imaginile sunt convertite in expresii matematice, alteori in procese logice.
3.Neutralitatea fata de valoarea de adevar. Iamginile mintale nu au valuare de adevar. Acesta nu este un atribut specific judecatilor. O imagine nu afirma si nu neaga nimic, deci nu poate avea valuare de adevar. Daca insa procesam imaginea si obtinem judecati despre obiectele din imagini (forma, dimensiune, culoare) putem spune despre aceste judecati ca sunt false sau adevarate. Daca imaginile nu au valuare de adevar, atunci ele nu sunt cunostinte (declarative) si nu se pot constitui intr-un set de asertiuni de care se folosesc cunostintele pentru a avea valuarea de adevar. Simpla posesie a unei imagini mintale nu inseamna inca cunostinta. Aceasta fiind rezultatul analizei imaginilor mintale.
Memoria imagistica
In aflarea raspunsurilor la intrebarea daca informatia este stocata sau nu in memorie sub forma de imagini, psihologii cognitivisti s-au impartit in 2 tabere:
a.sustinatorii imagisticii,dupa care imaginea mintala nu este doar un produs prezent in introspectie, ci o modalitate de stocare a informatiei in memoria de lunga durata
b.adversarii imagisticii, dupa care memoria nu contine imagini, acestea fiind temporare in functie de natura sarcinii pe baza de cunostinte.
Pentru clasificare - argumente :
a.analiza descendenta - analogul imginii mintale este imaginea vizuala care reprezinta si in forma obiectelor si reltiile spatiale. Diferenta = imaginea mintala se produce in absenta stimulului.
In memorie raman doar acele elemente din imagine care pot fi categorizate, o imine careia nu ii putem desprinde semnificatia este convertita ulterior in imagine mintala in chip foarte lacunar (tablourile abstractioniste).
COGNITIVA 26.11.2003
curs 7
b. Similitudinea imagine vizuala-imagine mintala
Este al doilea argument care porneste de la premisa : daca imaginea mintala este rezultatul filtrarii imaginii reale prin baza de cunostinte, cat este de abstracta (ex. Un nevazator congenital poate avea imagini mintale).
Experimentele facute pe loturi de subiecti vazatori si orbi congenitali, au demonstrat ca ambele tineau cont de reprezentarea spatiala a realtiilor dintre elementele unei configuratii sau scene, de aceea se spune ca imaginea mintala este echivalenta cu imaginea spatiala.
Imaginile mintale sunt mai abstracte, decat cele vizuale, nefiind legate de o singura modalitate perceptiva. Caracterul lor abstract reiese si din utilizarea in reprezentare a unor atribute nonperceptive, cum este cazul inteligentei. Acelasi efect s-a obtinut si prin compararea atributelor fizice.
Concluzie: procesele imagistice si imagistica mintala sunt implicate in compararea proprietatilor abstracte, dar nu au un caracter vizual. Ele sunt un analog abstract al imaginii fizice.
Experimentele asupra relatiei imagini vizuale-imagini mintale au 2 aspecte :
a.interferenta dintre sarcini icare apartine aceleiasi modalitati senzoriale este mai mare decat cea a sarcinilor din modalitati senzoriale diferite.
b.o parte din procesarile imagistice sunt realizate de aceleasi mecanisme, care sunt implicate in formarea imaginii vizuale.
Ex. Pacientii cu leziuni pe lobul parietal stang au deficit vizual selectiv.
Concluziile experimentelor conduc la ipoteza: ca in imaginea mintala sunt prezente atat caracteristici spatiale, cat si vizuale, utilizarea unora fiind determinata de specificul sarcinilor.
Realtia: memorie de lucru - memorie de lunga durata - imagini mintale
c. Al treilea argument se refera la durata imaginii in memorie.
Memoria imagistica este prodicioasa chiar in cazul scurgerii unui interval mai mare de timp, deoarece se pare ca exista un cod dual conform caruia memoria imagistica se asociaza cu un cod verbal si tinand seama de procesarile descendente apar in final trei coduri: imagistic, lingvistic, semantic (imaginile sunt stocate cu acuratete in memorie, deoarece in construirea lor sunt implicate prelucrari semantice si li se asociaza etichete lingvistice.)
Experintele au dovedit ca in memoria de lucru ( acea parte a memoriei activata in vederea rezolvarii unei sarcini) nu pot fi retinute decat maximum cinci elemente ale ueni imagini complexe. Durata pastrarii in memoria de lucru a integralitatii imaginii pare sa fie in fuctie de rapiditatea deteriorarii si refacerii segmentelor acestora.
Procesarea imaginilor mintale are urmatoarele operatii:
1.generarea reprezentarilor imagistice
-imaginile mintale sunt generate de baza de cunostinte;
-acestea activeaza categoriile ce sunt implicate in recunoastere;
-partile mai usor de recunoscut sunt cele carora le corespund categoriile cele mai acticate din baza de cunostinte;
-constructia imaginilor este limitata si este de durata, iar incapacitatea de a genera reprezentari imagistice din parti componente are valuare diagnostica.
2.transformarea imaginilor:
-rotirea - imaginile mintale pot fi rotite in plan sau spatiu tridimensional, analo cu rotirea efectiva in realitatea fizica; este monitorizata de cunostintele implicite (tacite) pe care le avem despre rotirea fizica si faptul ca acestea la stimuli bidimensionali este mai scurta, decat la cei tridimensionali.
-expoandarea (marirea) si constictia (micsorarea) - imaginile mintale pot fi marite sau micsorate; timpul este mai mare la o expandare ampla ca urmare a constrangerilor pe care cunostintele noastre le impun transformarilor imagistice.
-impaturirea - asupra imaginii bidimensionale din care trebuie caonstruita imaginea unui obiect tridemimensional; cu cat numarul de indoiri asupra imagin este mai mare, cu atat timpul de raspuns creste.
-scanarea imaginilor minatale - o reprezentare imagistica poate fi inspectata (scanata), durata si comlexitatea sarcinii hartilor mintale crescand odata cu marirea distantei dintre obiecte analog cu mediul fizic. Aceasta nu inseamna ca noi avem in minte un spatiu analog cu cel fizic, ci cunostinte despre acest spatiu.
Aplicatiile acestor harti mintale - in urbanistica si marketing, in profilaxia sociala
|
