METODE DE COMPARATIE PARAMETRICE PENTRU 2 ESANTIOANE
METODE DE COMPARATIE PENTRU 2 ESANTIOANE INDEPENDENTE
Tinem cont de volumul esantionului.
a) N 30
= 
S2
= 
df = N1+N2-2
Exprimam pe S (S – dispersia colectivitatii)
= 
= 
S2 = 
b) n > 30
= 
Numai pentru N > 30:
valorile critice la care se face raportarea lui z sunt cele ale distributiei normale.
1,96 la pragul de 0,05
2,58 la pragul de 0,01
Probleme
1. Esantioane independente N > 30
Intr-o cercetare, rezultatele obtinute pe cele 2 grupe au fost:
m1 = 7,7 m2 = 6,7
N1 = 33 N2 = 34
s12 = 3,15 s22 = 3,5
T N > 30 criteriul z
z = 
z = 2,33
Numai pentru N > 30: valorile critice la care se face raportarea sunt cele ale distributiei normale.
|
z |
0,05 |
0,01 |
|
|
1,96 |
2,58 |
z calc. = 2,33
Interpretare
Intrucat valoarea lui z calculat este mai mare decat valoarea critica la pragul de 0,05, sansele ipotezei nule sunt mai mici de 5%, ceea ce ne permite sa respingem ipoteza nula si sa dam credit ipotezei specifice.
2. Esantioane independente N <30
Un psiholog doreste sa vada daca exista diferente in ceea ce priveste dezvoltarea intre copiii subponderali la nastere si copiii cu greutate normala.
In acest sens, evalueaza un grup de 56 de copii cu ajutorul unei scale de dezvoltare, la varsta de 24 de luni.
Rezultatele obtinute pe aceasta scala sunt redate sub forma de punctaj.
|
Pentru grupul experimental |
Pentru grupul martor |
|
96 |
114 |
|
127 |
88 |
|
127 |
102 |
|
137 |
127 |
|
114 |
104 |
|
119 |
104 |
|
109 |
91 |
|
109 |
96 |
|
143 |
104 |
|
109 |
106 |
|
116 |
91 |
|
114 |
102 |
|
143 |
104 |
|
109 |
100 |
|
117 |
114 |
|
127 |
109 |
|
112 |
109 |
|
112 |
119 |
|
98 |
91 |
|
137 |
81 |
|
112 |
114 |
|
109 |
119 |
|
119 |
102 |
|
106 |
111 |
|
109 |
80 |
|
N = 25 |
119 |
|
|
119 |
|
|
123 |
|
|
119 |
|
|
114 |
|
|
132 N = 31 |
Grup 1 Grup 2
media m = 117,2 m = 106,71
abaterea standard s = 12,682 s = 12,954
varianta s2 = 160,833 s2 = 167,806
N = 25 N = 31
Daca unul dintre grupuri este <30 si celalat >30, atunci calculam ca si pentru N<30:
cazul a)
Identificarea variabilelor
VI: A - greutatea copilului
a1 - subponderali
a2 - greutate normala
VD: X - dezvoltarea (operationalizata prin scoruri)
Design experimental: de baza
|
A |
a1 |
a2 |
|
VD |
|
|
Tip de esantion - esantioane independente
Formularea ipotezelor
Ipoteza specifica Hs
Exista diferente semnificative in privinta dezvoltarii intre copiii nascuti subponderali si cei nascuti cu greutate normala.
Ipoteza nula (atribuita hazardului)H0:
Diferentele aparute in dezvoltarea copiilor cu greutate normala la nastere si a copiilor nascuti subponderali se datoreaza hazardului (intamplarii)
m = 117,2 m = 106,71
s = 12,682 s = 12,954
s2 = 160,833 s2 = 167,806
N = 25 N = 31
S2 =
S2 = 
S2 = 164,707
=
= 
= 3,04
Calculam numarul gradelor de libertate
df = N1 + N2 -2
df = 25 + 31 - 2 = 54
|
|
0,05 |
|
|
2,007 |
t calc. = 3,04
Interpretare
Intrucat valoarea calculata a lui t de 3,04 este mai mare decat valoarea critica la pragul de 0,05 egala cu 2,007, sansele ipotezei nule sunt mai mici de 5%, ceea ce ne permite sa respingem ipoteza nula si sa dam credit ipotezei specifice.
|
