METODE SI TEHNICI DE FORMARE

OBIECTIVE : La sfarsitul programului, participantii vor fi capabili sa :

sa enumere metodele de formare centrate pe

formator, respectiv pe participant

sa adapteze metodele si tehnicile de formare la

obiectivele invatarii

sa practice fiecare metoda si tehnica in parte

TIMP : 6 ore

MATERIALE Flipchart + markere

Retroproiector (optional)

COPII PENTRU PARTICIPANTI

Fisa cuprinzand descrierea fiecarei metode

Corespondenta metodelor de formare cu obiectivele

Corespondenta obiective/metode/forme de evaluare

SUMARUL ACTIVITATILOR DE FORMARE

METODE DE FORMARE

CENTRATE PE FORMATOR

q       PRELEGEREA

q       DEMONSTRATIA

q       LISTA DE CONTROL /

q       METODA PUZZLE

q       STUDIUL DE CAZ

q       SIMULAREA

CENTRATE PE GRUP:

q       BRAINSTORMING

q       LUCRU IN GRUPE MICI

q       PIRAMIDA (BULGARELE DE ZAPADA)

q       DISCUTIA IN GRUP MARE

q       DEZBATERI PRO / CONTRA

q       ACVARIUL

q       JOCUL DE ROL

BRAINSTORMING 

Scop: 

- Sa obtina o paleta larga de idei/informatii de la participanti.

- Se foloseste de experienta si nivelul de pregatire al participantilor.

Definitie:

- Toate ideile si experientele generate de participanti sunt luate in consideratie si notate, fara a fi judecate sau criticate.

- Ajuta la la focalizarea si clarificarea activitatilor;

- Promoveaza creativitatea si gasirea de solutii unor probleme.

Metodologie:

- Formatorul anunta grupul ca scopul acestui exercitiu este sa genereze cat mai multe idei pe o anmita tema.

- Pe parcursul a 10-15 min., participantii sunt rugati sa impartaseasca cu voce tare cat mai multe idei despre tema investigata, bazandu-se pe experienta personala;

- Orice idee este aceptata si incurajata, nu este analizata

- Formatorul noteaza toate ideile generate pe tabla;

- Informatia colectata este discutata si analizata de grup; se clarifica punctele de vedere care nu au fost bine intelese;

- Se stabilesc prioritatile prin consens, vot sau compromis

- Pe parcursul procesului formatorul ajuta participantii in identificarea ideilor cheie pe baza carora sa poata continua activitatea.

OBSERVATIE:

- Formatorul trebuie sa se asigure ca ideile generate pe parcursul brainstorming-ului sunt utilizate in desfasurarea ulterioara a cursului. 

- Ideile nefolosite vor da participantilor impresia de pierdere de timp.

SPARGATORUL DE GHEATA

SCOP 1. Sa-i ajute pe participanti sa se obisnuiasca cu cei din jur; sa se  simta in largul lor;

2. Incalzeste atmosfera si energizeaza participantii dupa o pauza sau un curs

3. Introduce obiective educationale specifice sau face leg 17517p151r atura cu subiectul de prezentat;

4. Defineste personalitatea grupului si da instructorului imaginea generala a grupului

5. Identifica personalitatile puternice sau mai slabe din grup;

6. Intra intr-o noua arie de continut;

7. Creste gradul de constientizare a participantilor vis a vis de nivelul propriu de cunostinte sau aptitudini

8. Da tonul cursului, creind un climat necompetitiv;

9. Construieste si mentine increderea in sine a participantilor

10. Dezvolta un nivel bazal pentru participare

11. Dezvolta increderea reciproca intre participanti

12. Armonizeaza participantii cu instructorul

COMPORTAMENTUL INSTRUCTORULUI

q       Sa stie sa asculte, mentinand contactul vizual cu participantii;

q       Sa dea cuvantul participantilor pentru a comenta, rostindu-le numele;

q       Sa se focalizeze pe necesitatile de invatare ale cusantilor;

q       sa adreseze intrebarile inapoi grupului;

q       Sa fie entuziast;

q       Sa-si aminteasca ce este important pentru cursanti sa stie

q       Sa faca afirmatii pozitive despre procesul de invatare individual sau de grup;

q       sa-l laude pe cel care a dat un raspuns corespunzator;

q       Sa evite contradictiile in public; sa evite conflictele de personalitate;

q       Sa dea directii precise de lucru;

q       sa inceapa la timp;

q       Sa evite a fi nerabdator sau indiferent;

q       Sa fie politicos si curtenitor

Spargatoarele de gheata includ jocuri , activitati neconventionale; de aceea este important sa se tina cont de contextul cultural si de cadrul in care se desfasoara cursul.

ACVARIUL

Scopul acestei metode este de a da posibilitatea cat mai multor membri ai grupului sa participe si sa discute opiniile lor fata de un subiect dat.

Este o metoda deosebit de utila pentru un numar relativ mic de participanti (maxim 20), necesitand un spatiu mai mare.

Procedura:

Scaunele se dispun in doua cercuri concentrice, unul mai mic in interior (2-3 scaune) si restul in exterior.

Pe scaunele din cercul interior se aseaza 2-3 participanti care incep o discutie referitoare la subiectul dat. Odata inceputa discutia, orice membru din cercul exterior poate veni sa participe la discutie inlocuind unul din cei 2-3 protagonisti initiali.

Aceasta inlocuire se poate face numai atingand usor cu mana umarul unei persoane din cercul central, atunci cand aceasta tace. Se pot petrece oricat de multe miscari intre participantii din cercul exterior si cel interior, inlocuirea facandu-se numai cand unul dintre participantii din cercul interior tace.

Formatorul poate participa si el la discutii in acelasi mod. Aceasta interventie poate avea loc fie la inceput, pentru a incuraja participarea, fie mai tarziu, pentru a redirectiona discutia.

Este bine de a pune o limita de timp discutiei (1/2 de sesiune, de exemplu), pentru a da prilejul apoi grupului sa discute experienta.

PIRAMIDA (bulgarele de zapada)

Exercitiul incepe cu fiecare participant in parte si sfarseste prin a implica tot grupul. Initial, participantii sunt rugati in mod individual sa rezolve o sarcina, apoi se unesc cate doi si discuta in perechi concluziile la care au ajuns, incercand sa gaseasca un consens; exercitiul se repeta prin unirea grupurilor de 2, 4, 8 participanti, de fiecare data grupurile alegandu-si cate un reprezentant (raportor) care sa prezinte mai departe concluziile comune. Este important ca exercitiul sa aiba o limita de timp; este important de asemenea ca raportorii sa prezinte fidel concluziile grupului pe care-l reprezinta si asupra carora grupul a cazut de acord, si nu propriile sale concluzii.

METODA PUZZLE

Este utila de folosit in cazul in care participantii au de stabilit impreuna o lista de control, ai caror pasi sunt dati deja de catre formator sau identificati prin braistorming de catre participanti; grupul va aranja aceste etape in succesiune logica, sau in secventa lor cronologica, intr-o anumita limita de timp. Ulterior se discuta in grup procedura si concluziile.

TEHNICI DE FORMARE: DISCUTII IN GRUPURI MICI

Descriere

Discutia in grupuri mici este o activitate care permite participantilor sa-si impartaseasca experientele, ideile sau sa rezolve probleme.

Utilizare

Permite participantilor sa-si prezinte ideile in grupul mic

Imbunatateste abilitatile de rezolvare a problemelor

Ajuta participantii sa invete unul de la celalalt

Confera participantilor o responsabilitate mai mare in procesul de invatare

Promoveaza munca in echipa

Clarifica valorile personale

Avantaje

Paricipantii dezvolta un control mai mare asupra celor ce au de invatat

Participarea este incurajata

Cursantii sunt mai putin dependenti de formator

Produce o consolidare si clarificare a temei respective

De ce trebuie sa tinem cont atunci cand decidem sa utilizam discutiile in grup mic

Sarcinile date grupului trebuie sa fie foarte clare

Grupul trebuie sa fie constient de limitele de timp ale discutiei

Participantii trebuie sa fie capabili sa se asculte unii pe ceilalti, chiar daca nu sunt de acord cu ce spun ceilalti

Discutiile de grup nu trebuie sa fie dominate de o anumita persoana

Marimea grupului trebuie sa fie intre 4-7 persoane

Intrebarile permit ghidajul discutiei

Fiecare este incurajat sa participe

TEHNICI DE FORMARE: PRELEGEREA (PREZENTAREA)

Descriere:

O prezentare este o activitate condusa de un specialist capabil sa transmita informatii, teorii sau principii. Formele de prezentare variaza de la prelegerea propriu-zisa pana la o oarecare implicare a cursantului prin intrebari si discutii.

Utilizare:

Pentru a introduce participantii intr-un subiect nou

Pentru a prezenta o vedere de ansamblu sau o sinteza

Pentru a transmite fapte, statistici

Cand ne adresam unui grup mare

Avantaje:

Acopera mult material in scurt timp

Este util pentru grupuri mari

Poate fi adaptat oricarui tip de cursant

Poate precede mai multe tehnici de formare practice

Lectorul are mai mult control decat in alte situatii

De ce trebuie sa tinem cont atunci cand decidem sa utilizam prezentarea

Permite o comunicare intr-un singur sens

Nu implica o abordare prin experienta proprie a participantului

Rolul participantului este pasiv

Lectorul trebuie sa posede reale calitati de prezentator

Nu este potrivita pentru schimbarea comportamentului sau invatarea de noi abilitati

Castigul de informatii al participantului nu este mare daca prezentarea nu este urmata de tehnici de formare practice

CONDUCEREA UNEI DISCUTII

FORMATORUL:

prezinta un subiect si se asigura ca toata lumea il intelege

se pregateste cu intrebari deschise

incearca sa creeze o atmosfera care nu permite critica, asa incat participantii sa se simte confortabil

este constient de timpul in care el vorbeste in raport cu timpul in care vorbesc participantii

este vigilent cand discutia se indeparteaza de la subiect

incurajeaza participarea

prezinta aspectele importante, daca nu sunt punctate in discutie

daca unii participanti vorbesc mai mult, instituie o regula de timp

este atent la conversatiile colaterale|: semn de plictiseala sau de frustrare

este constient de faptul ca unii participanti doresc un raspuns imediat; daca el exista, il va da; de obicei metoda se utilizeaza cand nu exista un raspuns definitiv, tocmai pentru a incuraja gandirea creativa si gasirea de solutii

finalizeaza discutia cand au fost atinse punctele cele mai importante sau cand obiectivele au fost implinite

STUDIU DE CAZ

(pentru dobandirea abilitatilor de luare de decizii)

Studiul de caz ofera participantilor la curs o imagine a realitatii, punand o problema ce se cere rezolvata. Cazul trebuie sa fie scurt, sa contina toate informatiile necesare intalnite in viata reala si sa permita participantului sa solutioneze problema care ii este propusa. Un caz este ca o scurta poveste, care dezvolta complet o stituatie.

Conditii de luat in considerare la folosirea metodei:

atentie la obiectivul exercitiului. Cazul trebuie sa se potriveasca in contextul atelierului, iar formatorul sa fie constient de rezultatul dorit

cazul sa fie atent intocmit asa incat sa contina suficienta informatie pentru rezolvarea problemei propuse

cazul nu reprezinta nimic in sine; este important pentru ca ridica o problema care pune la incercare abilitatile participantilor pe care formatorul doreste sa le testeze

studiul de caz si intrebarile pot fi scrise pe tabla sau flipchart, sau pot fi inmanate participantilor ca un material scris. Studiul de caz poate fi rezolvat individual sau in grupe mici.

dupa studiul de caz, urmeaza discutiile in grupul mare.

DEMONSTRATIA

EXERSEAZA TU INSUTI

ASIGURA-TE CA MATERIALELE SI ECHIPAMENTUL SUNT IN BUNE CONDITII

ARANJEAZA SCAUNELE PENTRU O BUNA VEDERE SI AUDITIE

NU IMPRASTIA OBIECTELE IN GRUP PENTRU A NU DISTRAGE ATENTIA

CORELEAZA DEMONSTRATIA CU SCOPUL PROPUS

ARATA SI EXPLICA PROCEDURA ETAPA CU ETAPA

EXPLICA TERMENII NOI; SCRIE-I PE TABLA

PREZINTA DEMONSTRATIA INCET, ETAPA CU ETAPA

INTREABA PARTICIPANTII DESPRE PROCEDURILE DEMONSTRATIEI, CA SA TE ASIGURI CA AU INTELES

URMARESTE LIMBAJUL NONVERBAL AL PARTICIPANTLOR; VEI STI DACA E NEVOIE SA REPETI PROCEDURILE;

FIXEAZA STANDARDELE PENTRU OMUL CARE LUCREAZA

INCURAJEAZA PARTICIPANTII SA PRACTICE

REZUMA TREPTELE SI PUNCTELE CHEIE

CERE FEED-BACK DE LA PARTICIPANTI

METODE SI MATERIALE UTILE IN PROCESUL DE FORMARE*

*K: CUNOSTINTE (KNOWLEDGE)

*A: ATITUDINI

*D: ABILITATI DE LUARE A DECIZIILOR

*M: ABILITATI MANUALE

*C: ABILITATI DE COMUNICARE

¤ preluate din "Teaching health-care workers: A Practical Guide"de Fred Abbat si Rosemary Mcmahon, Macmilian Education LTD., 1985

ALEGEREA TEHNICILOR POTRIVITE DE FORMARE

DEMONSTRATIA

Mai jos sunt enumerati pasii unei demonstratii in mod aleatoriu.

Va rugam sa adaugati fiecarui pas al demonstratiei cate un numar, in functie de ordinea crono(logica):

ARANJEAZA SCAUNELE PENTRU O BUNA VEDERE SI AUDITIE

ARATA SI EXPLICA PROCEDURA ETAPA CU ETAPA

ASIGURA-TE CA MATERIALELE SI ECHIPAMENTUL SUNT IN BUNE CONDITII

CERE FEED-BACK DE LA PARTICIPANTI

CORELEAZA DEMONSTRATIA CU SCOPUL PROPUS

EXERSEAZA TU INSUTI

EXPLICA TERMENII NOI; SCRIE-I PE TABLA

FIXEAZA STANDARDELE PENTRU OMUL CARE LUCREAZA

INCURAJEAZA PARTICIPANTII SA PRACTICE

INTREABA PARTICIPANTII DESPRE PROCEDURILE DEMONSTRATIEI, CA SA TE ASIGURI CA AU INTELES

NU IMPRASTIA OBIECTELE IN GRUP PENTRU A NU DISTRAGE ATENTIA

PREZINTA DEMONSTRATIA INCET, ETAPA CU ETAPA

REZUMA TREPTELE SI PUNCTELE CHEIE

URMARESTE LIMBAJUL NONVERBAL AL PARTICIPANTLOR; VEI STI DACA E NEVOIE SA REPETI PROCEDURILE;

SESIUNEA IV : INVATAREA PRIN EXPERIENTA -

CICLUL ÎNVATARII ADULTULUI

OBIECTIVE : La sfarsitul programului, participantii vor fi capabili sa :

descrie ciclul invatarii prin experienta

sa explice rolul formatorului in fiecare din cele 4 faze ale ciclului invatarii adultului

sa enumere metodele de formare adaptate fiecarei faze din ciclul mentionat mai sus

sa utilizeze intrebari deschise adaptate fioecarei faze

sa enumere particularitatile invatarii adultului

sa identifice propriul stil de invatare in functie de predominanta fiecareia di cele 4 faze

TIMP : 2 ore 30 min

MATERIALE Flipchart + markere

Retroproiector (optional)

COPII PENTRU PARTICIPANTI

2A. Evaluarea stilurilor de invatare (chestionar II)

2B Interpretarea testului

2C diagrama Kolb

SUMARUL ACTIVITATILOR DE FORMARE

ROLUL FORMATORULUI

Diagrama Kolb

Învatarea este transformarea experientei în cunostinte utile

Ciclul învatarii necesita ca participantul sa treaca prin cele patru faze diferite ale procesului de învatare. Învatarea efectiva necesita abilitatea de a aplica lucrurile pe care le înveti în faza 3, în care formulezi principiile bazate pe analiza din faza 2 a experientei pe care ai facut-o în faza 1.Acest lucru nu este usor pentru oricine, mai ales pentru persoanele care învata citind. Învatarea adultului necesita participarea activa, implicarea participantului în procesul de învatare.

Rolul formatorului în acest context este de a ajuta participantul sa treaca prin acest proces. Un bun formator trebuie sa aiba competenta de a face participantii sa înteleaga ce reprezinta fiecare faza, facilitand procesul de învatare.

Trecînd prin fiecare din cele patru faze se vor putea identifica pentru fiecare faza:

q       Tehnici potrivite de învatare

q       Rolurile formatorului

q       Tipuri de întrebari pe care le adreseaza formatorul participantilor.

Ce se întîmpla în faza 1: Experienta

Participantul descopera informatii noi, care necesita raspunsuri.

Activitati de folosit:

Rezolvarea problemei în grup Demonstratii

Studii de caz Jocuri

Jocuri de rol teme pt. grup

Vizite în teren  brainstorming

Rolul formatorului:

Rolul principal al formatorului în faza 1 este acela de a structura. Ea sau el trebuie sa prezinte obiectivele activitatilor, sa clarifice norme si reguli si sa fixeze limite de timp. Prezentarea informatiilor se face într-un mod accesibil pentru participanti (care vin cu experiente anterioare de învatare mai ales prin lectura). Cai eficiente de stimulare a interesului grupului include folosirea ajutoarelor vizuale si stimularea întrebarilor din partea grupului, pentru ca scurta prezentare sa fie cît mai activa.

Pentru activitatile în grupuri mici, formatorul are nevoie sa se asigure ca sarcina care trebuie efectuata este clara pentru toata lumea. De aceea, este util ca sarcina ("tema") sa fie notata pe o coala A 0, sau pe foi de lucru A 4 care se înmaneaza participantilor, la fel si întrebarile la care se va raspunde prin discutia ulterioara exercitiului din faza 1. În plus, grupurile mici functioneaza mai bine cînd membrii sai îsi asuma responsabilitati: lider de discutii / moderator, monitorul timpului, secretar si raportor / purtator de cuvînt.

Cum procesarea se va desfasura mai ales în faza urmatoare, în faza actuala, formatorul poate pune cîteva întrebari fiecarui grup mic, pentru a facilita progresiunea acestuia în ceea ce are de facut. Aceste întrebari pot sa includa de exemplu:

q       Aveti întrebari despre sarcina / despre ceea ce aveti de facut ?

q       Mai sunt si alte lucruri pe care aveti nevoie sa le stiti pentru a va face tema / sarcina / treaba bine

q       Cum merge ?

q       V-ati gîndit la.. ?

q       Ati putea fi mai specific ?

q       Ati putea spune mai mult despre.?

q       V-ati putea gîndi la alta alternativa ?

q       Sunteti gata sa va treceti munca pe o coala A 0 / flipchart ?

q       Aveti nevoie de mai mult timp pentru a termina ?

Ce se întîmpla în faza 2: Reflectarea experientei

În aceasta faza, participantii extrag informatiile dezvoltate în faza 1. Ei vor utiliza aceste informatii pentru a dezvolta chei ale învatarii temei / subiectului în faza urmatoare, dar mai întîi au nevoie sa analizeze experienta.

Activitati de folosit:

Discutii în grupuri mici

Discutie în grupul mare / forum de discutii

Prezentari facute de participanti

Raportari din partea grupurilor

Rolurile formatorului:

Rolul major în faza doua este de a ajuta participantii sa reflecteze la ce s-a întîmplat în timpul fazei 1. Acest lucru înseamna ca participantii trebuie sa se concentreze asupra semnificatiilor experientei, iar formatorul trebuie sa se asigure ca aspecte importante legate de respectiva experienta nu sunt ignorate.

Un mod eficient de a ajuta participantii sa reflecteze este adresarea întrebarilor despre ce s-a întîmplat si despre modul în care au reactionat participantii. Faza 2 este etapa în care participantii îsi împartasesc idei si reactii între ei.

Mai jos sunt cîteva exemple pentru tipurile de întrebari pe care le pune formatorul:

q       Ce s-a întîmplat ?

q       Ce ati simtit cînd.. ?

q       A simtit cineva altceva / diferit ?

q       Ce ati observat despre..?

q       Ce simti legat de aceasta experienta ?

q       Mai sunt si alte persoane care au simtit la fel ?

q       Sunteti de acord / în dezacord cu ceea ce spun ei ? Puteti argumenta ?

q       Doreste cineva sa adauge ceva ?

q       Va surprinde acest lucru ?

q       Realizati ca. ?

q       De ce nu ai (facut). ?

Notati ca formatorul foloseste întrebari deschise pentru a stimula discutiile despre experienta din faza 1.

Ce se întîmpla în faza 3: generalizarea experientei

În aceasta faza, participantii au nevoie sa interpreteze ceea ce s-a discutat în faza 2, în scopul de a determina care sunt lectiile învatate din aceste discutii (care este "morala"). Acest lucru înseamna ca participantul trebuie sa se concentreze asupra informatiiilor si sa decida ce au însemnat pentru ea / el; cu alte cuvinte, participantul extrage principiile sau lectiile ("morala") învatate din experienta (faza 1) si discutarea ei (faza 2).

Activitati de folosit:

Sinteza discutiilor din grupul mare

Prezentarile

Rolul major al formatorului:

Rolul formatorului în faza 3 este mai degraba cel conventional al educatorului ", acela de a ghida participantul. Mai mult decît în oricare alta faza, în aceasta etapa formatorul are nevoie sa fie foarte bine informat în legatura cu subiectul abordat (tema), sa stapîneasca perfect toate aspectele respectivului subiect, si sa aiba credibilitate în ochii participantilor, care sa o / îl considere o buna sursa de informatii. Aceasta nu înseamna ca formatorul trebuie sa furnizeze toate raspunsurile în timpul acestei etape, pentru ca, în fapt, participantul va internaliza mai bine noutatile învatate daca membrii grupului vor trebui sa îsi gaseasca singuri raspunsuri pentru ei însisi / ele însele.

Ca un ghid, formatorul ajuta participantul sa se focalizeze asupra implicatiilor a ceea ce s-a întîmplat în timpul experientei (fazei 1) si fazei 2, astfel ca participantul sa devina constient ca a învatat ceva nou. Sunt doua modalitati de baza pentru abordarea acestui aspect: formatorul face un sumar pentru participant / grup (printr-o scurta prezentare sau citirea concluziilor) sau poate recurge la întrebarile potrivite, care ajuta / abiliteaza participantii sa ajunga la propriile concluzii (asa cum se întîmpla de exemplu în exercitiile pentru realizarea consensului). Ultimul mod de abordare necesita din partea formatorului abilitati solide de facilitare, precum si cunoasterea perfecta a subiectului.

Cîteva întrebari utile pe care le-ar putea adresa formatorul sunt:

q       Ce ai învatat din aceasta ?

q       Ce semnificatii au toate acestea pentru tine ?

q       Cum se potrivesc între ele lucrurile despre care vorbim ?

q       Ati sesizat nuante noi în legatura cu. ?

q       Ce aspecte majore au aparut ? ce se desprinde de aici ?

q       Este aici vreo lectie de retinut ?

q       Cu ce se asociaza aceasta ? Are legatura cu .?

Ce se întîmpla în faza 4: Aplicarea

Pentru ca participantul sa simta ca sesiunea a avut niste semnificatii, ea sau el trebuie sa raporteze ceea ce a învatat / noile cunostinte la propriile situatii de viata. În timpul fazei 4, participantul face conexiuni între situatiile create în atelierul de formare si situatiile din lumea reala. Legatura poate fi întarita prin practicarea a ceea ce s-a învatat nou si prin planul individual de practicare a noilor abilitati si cunostinte, care va fi pus în aplicare dupa încheierea atelierului.

Activitati de folosit:

Practicarea abilitatilor noi (în timpul atelierului)

Simularea

Planificarea actiunii (în scopul fixarii noilor abilitati)

Lista de control

Activitati în teren

Discutii

Rolul formatorului:

Rolul major este acela de antrenor al participantului. Participantul încearca sa aplice noutatile, iar formatorul aproba, întareste, corecteaza, dar mai ales încurajeaza participantul sa îsi amelioreze abilitatile noi. Întrebarea cheie a acestei faze este: "Cum as putea sa fac acest lucru diferit data viitoare ?" (pentru a fi si mai bine)

Întrebarile pe care formatorul le poate pune includ si:

q       Ce ti-a placut cel mai mult în legatura cu asta?

q       Ce ti-a fost cel mai dificil ?

q       Cum vei putea aplica acest lucru acasa, dupa atelier ?

q       Te poti imagina facînd acest lucru peste doua saptamîni ?

q       Ce crezi ca vei exersa cel mai mult dupa atelier ?

q       Ce crezi ca îti va fi cel mai dificil cînd vei folosi noile abilitati ?

q       Cum o vei face diferit comparativ cu ceea ce ai facut pîna acum ?

q       Cum s-ar putea ca acest exercitiu sa fie si mai semnificativ pentru tine ? (ca aceasta practica sa aiba si mai mult sens)

q       Exersînd noile abilitati dupa încheierea atelierului, anticipati vreo rezistenta ?

q       Sunt arii în care simtiti ca aveti nevoie de mai multa practica ?

q       Care sunt întrebarile pe care ai dori sa le mai pui ?

q       Cum ai putea sa faci acest lucru mai bine ?

MODUL I: EDUCATIA ADULTULUI

MODUL I: EDUCATIA ADULTULUI

SESIUNEA V : CLIMATUL INVATARII

OBIECTIVE : La sfarsitul programului, participantii vor fi capabili sa :

sa enumere conditiile necesare unui climat favorabil invatarii

sa rezolve probleme care pot bloca formarea unui climat al

invatarii favorabil

ACTIVITATI : A. discutii in grup mare / brainstorming privind

componentele climatului invatarii

B. exercitii de rezolvarea problemelor in cazul afectarii

formarii unui climat favorabil

C. joc de rol cu participanti/situatii problema (optional)

MATERIALE Flipchart + markere

Retroproiector (optional)

Lista de control in ceea ce priveste climatul invatarii

COPII PENTRU PARTICIPANTI

Lista de control in ceea ce priveste climatul invatarii

Formulare cu exercitii tip problema

DEMONSTRATIA (pagina separata)

Mai jos sunt enumerati pasii unei demonstratii in mod aleatoriu.

Va rugam sa adaugati fiecarui pas al demonstratiei cate un numar, in functie de ordinea crono(logica):

ARANJEAZA SCAUNELE PENTRU O BUNA VEDERE SI AUDITIE

ARATA SI EXPLICA PROCEDURA ETAPA CU ETAPA

ASIGURA-TE CA MATERIALELE SI ECHIPAMENTUL SUNT IN BUNE CONDITII

CERE FEED-BACK DE LA PARTICIPANTI

CORELEAZA DEMONSTRATIA CU SCOPUL PROPUS

EXERSEAZA TU INSUTI

EXPLICA TERMENII NOI; SCRIE-I PE TABLA

FIXEAZA STANDARDELE PENTRU OMUL CARE LUCREAZA

INCURAJEAZA PARTICIPANTII SA PRACTICE

INTREABA PARTICIPANTII DESPRE PROCEDURILE DEMONSTRATIEI, CA SA TE ASIGURI CA AU INTELES

NU IMPRASTIA OBIECTELE IN GRUP PENTRU A NU DISTRAGE ATENTIA

PREZINTA DEMONSTRATIA INCET, ETAPA CU ETAPA

REZUMA TREPTELE SI PUNCTELE CHEIE

URMARESTE LIMBAJUL NONVERBAL AL PARTICIPANTLOR; VEI STI DACA E NEVOIE SA REPETI PROCEDURILE;