MIC DICŢIONAR DE PSIHOLOGIE SOCIALĂ
Agresivitate - forma de comportament ofensiv al individului care se consuma în plan actional sau verbal, constituind reactia la o opozitie reala sau numai imaginara din partea celorlalti.
Alter Ego - relatie de puternica similitudine si întrepatrundere psihologica a unei persoane cu o alta, astfel încât acesta din urma tinde sa aiba în trairea celei dintâi locul unui "al doilea eu". Este rezultatul unui îndelungat proces de comunicare interpersonala si coactiune în diverse situatii sociale, de ordin formal sau informal.
Ancheta
psiho-sociala - metoda fundamentala a psihologiei sociale, consta în culegerea de date prin intermediul tehnicii operationale de tipul "întrebare - raspuns". Recoltarea informatiilor decurge metodic, fie prin tehnica chestionarului, fie prin tehnica interviului.
Utilitate: descriptiva si ameliorativa.
Ancheta pe baza de chestionar
Etape:
a). pregatitoare - documentare prealabila asupra problemelor anchetei (determinarea esantionului de populatie, etc.)
b). redactarea si aplicarea chestionarului (alegerea tipului de întrebari, a formei, dimensiunilor, preciziei si ordinii de introducere a întrebarilor în chestionar, etc.)
c). prelucrarea si interpretarea rezultatelor, finalizata printr-un raport scris, cuprinzând concluziile anchetei.
Ancheta pe baza de interviu
Se utilizeaza un ghid de interviu, ce prezinta subiectilor o succesiune de teme de discutie. Anchetatorul interactioneaza direct cu subiectul într-un context de întrevedere si întretinere nemijlocita pe o tema dinainte fixata.
Atitudinile - variabila psihologica latenta, stabila, structurata în timp în cadrul relatiilor dintre persoana si ambianta sa. A. se situeaza la intersectia mai multor categorii de fenomene pshice (cognitive, afective, volitionale) fiind expresia organizarii lor selective într-o structura care permite explicarea pe o perioada de timp mai mare a modului de functionare a proceselor psihice si anticiparea conduitei probabile a unei persoane. Nu se confunda cu comportamentul, între cele doua nu exista o 21421l114v relatie directa, liniara.
Proprietati: directia (pozitiva sau negativa) si intensitatea.
Atractie - înclinare afectiva pozitiva a unei persoane fata de o alta persoana, exprimata (operational) în numarul de alegeri (preferinte) emise sau primita de cineva în interiorul grupului din care face parte.
Atribuire - proces prin care subiectul proiecteaza asupra obiectului perceptiei sale sociale (constituit din persoane, actiuni, situatii psihosociale) anumite caracteristici si stari proprii, care-i permit în acest fel o structurare mai buna si o organizare subiectiva a obiectelor sociale percepute. Astfel, în perceperea persoanei celuilalt, multitudinea de mesaje primite se codifica în functie de subiectul care percepe, dar sunt atribuite de catre acesta motivatiei, sentimentelor, credintelor celuilalt.
Conformism - concept ce exprima o trasatura de personalitate reprobabila adesea din punct de vedere etic, constând în evitarea afirmarii unor idei, opinii si atitudini proprii în raport cu o stare de fapt, o problema, un eveniment oarecare. Din punct de vedere psihosocial, c. înseamna conduita de acceptare, subsumare si urmare de catre individ a prescriptiilor si normelor de grup, subsumarea la norma fiind motivata extern sau intern.
Constiinta de
sine a grupului - constiinta a intereselor, scopurilor si valorilor comune ale membrilor grupului, dependenta de respectarea normelor de grup, de afirmarea coeziunii si solidaritatii în raport cu alte grupuri sociale.
Devianta - forma de comportament caracterizata printr-o distantare semnificativa de la normele sociale stabilite pentru sistemul social respectiv.
Discriminare - tratament diferentiat favorabil sau nefavorabil al indivizilor care au aceleasi calitati, dar apartin anumitor grupuri sociale, etnice sau religioase.
Disonanta
cognitiva - discordanta în cunoastere, datorita unor informatii contradictorii privitoare la acelasi obiect, situatie sau eveniment si care este traita de subiect tensional, ca stare de dezechilibru cognitiv, de neliniste psihica. De asemenea, d.c. se mai poate manifesta ca un dezacord între atitudine si realitate. D.c. creeaza tendinta si nevoia subiectului de a reduce starea tensionala si de a realiza echilibrul cognitiv necesar, fie prin obtinerea unor noi informatii congruente cu cunoasterea initiala, fie prin schimbarea atitudinii subiectului fata de obiectul, situatia, evenimentul dat. În consecinta, schimbarea atitudinilor se poate provoca prin crearea unei d.c. la început, iar apoi prin suplimentarea de informatii în directia echilibrului cognitiv dorit.
Efectul
autocinetic - fenomen obtinut prin proiectarea unui punct luminos intens într-o încapere complet întunecata, creându-se iluzia miscarii acestuia. E.a. a fost utilizat într-o serie de experimente pentru a studia influenta grupului asupra indivizilor.
Efectul
bumerang - în cazul în care individul sesizeaza intentia de influentare socialmente indezirabila sau a nerespectarii principiilor de propaganda, se declanseaza mecanisme de aparare a subiectilor si colectivitatilor împotriva emitatorului. Aceasta se va manifesta în formarea si consolidarea unor opinii si atitudini contrare celor pentru care s-a facut propaganda.
Efectul
halo - tendinta de iradiere a perceperii trasaturilor si proceselor psihice ale altei persoane, chiar daca datele obiective nu releva nici o corelatie între ele. Tipic pentru e.h. este tendinta de atribuire a mai multor caracteristici favorabile persoanei care sub anumite aspecte a fost evaluata pozitiv, si de atribuire a unor caracteristici negative persoanelor nefavorabil evaluate.
Efectul
Steinzor - se manifesta numai în grupurile în care conducatorul are un stil de conducere democratica si consta în tendinta de transmitere în discutiile de grup în jurul mesei rotunde, a unei cantitati mai mari de informatii catre partenerul de vis-ŕ-vis.
Experimentul
psihosocial - metoda de cunoastere a factorilor care influenteaza comportamentele sociale individuale si de grup ale persoanelor.
Porneste întotdeauna de la o ipoteza si presupune un program de operatii rationale si materiale. Se caracterizeaza prin provocarea fenomenelor de interactiune a persoanelor, în situatii sociale anume create si dirijate de cercetator, dupa un program de cercetare dinainte stabilit.
Se selecteaza variabile independente (ex. dispunerea în spatiu a subiectilor în procesul comunicarii, etc.), procedând la varierea lor, cu masurarea, de fiecare data, a variabilei dependente (ex. modificarea randamentului activitatii indivizilor în cursul experimentului, etc.).
Rezultatele obtinute în grupul experimental sunt comparate cu rezultatele unui grup de control.
Forme:experimentul de laborator, experimentul de teren.
Eul social - desemneaza în constiinta subiectului imaginea pe care o au ceilalti asupra sa.
Grup − pluralitate de persoane asociate într-un anume fel între ele prin legaturi integrative de tip normativ, comunicativ, afectiv, functional.
Grup mic - tip de grup social caracterizat prin:
- existenta unui anumit numar de membri (între 2 si 30 - 40);
- existenta unui scop sau obiectiv comun catre care sunt orientate eforturile tuturor membrilor;
- existenta unei retele de statusuri si roluri îmbinate într-un anume fel si aflate în interactiune;
- existenta unui sistem de norme si valori recunoscute si acceptate de membri si care le ghideaza conduita;
- caracterul nemijlocit al relatiilor interpersonale dintre membri.
Influenta - 1. actiune asimetrica, cu predominanta unilaterala, pe care o pot exercita asupra indivizilor obiectele, fenomenele din mediul înconjurator, dar mai ales alti indivizi si grupuri umane;
2. (în sens larg) orice actiune sau conditie antecedenta ale carei efecte pot fi regasite ulterior în comportamentul individului.
Lider - persoana care ocupa o pozitie (status) si rol de conducere în cadrul grupului. Poate fi formal (desemnat de norme, derivând din valoarea sociala a functiei) sau informal ("câstigat" în interactiunile dintre membri).
Perceptia colectiva - mod comun generalizat de a reflecta fenomene similare.
Perceptia celuilalt - a-l clasifica în anumite categorii cultural semnificative si în acelasi timp a fi constient de statutul si rolul sau.
Perceptia de sine - perceptie a propriei personalitati, cu referire la ceilalti si la relatiile proprii cu grupul.
Prejudecata - mod de gândire marcat de factori emotionali, care se produce înainte si în afara cunoasterii obiective a realitatii date.
− Orice afirmatie, orice generalizare neverificata si neverificabila cu privire la relatiile umane, la manifestarile comportamentale ale indivizilor, la calitatile personale sau de grup ale oamenilor.
Relatii
interpersonale - uniune psihica, constienta, directa, bazata pe feed-back complex si care presupune minim doua persoane.
Retele de
comunicare - modalitati functionale structurate si relativ stabile de comanda, transmisie si circulatie a informatiilor în diferite organizatii sociale.
Rol social - exprima un comportament efectiv cât si o prescriptie normativa, fiind un ansamblu de comportamente pe care altii le asteapta legitim din partea individului. O persoana îndeplineste seturi de roluri, fiecare subsumate unor statusuri variate. Daca rolurile nu sunt convergente, ele pot da nastere unor conflicte de rol.
Stereotipie − Imagine simplificatoare, uniform fixata si apriorica oricarei judecati profunde si obiective asupra grupului sau a unor procese sociale. Se diferentiaza de prejudecati prin faptul ca se detaseaza de factorii emotionali, mentinându-se la nivelul unor generalizari, nefondate însa, din sfera cognitiva.
Comportamentul este activitatea observabila ce apare in interactiunea cu mediul.
Conduitele sunt deci "reactii" complecse, integrate, organizate ierarhic, in functie de caracteristicile ansamblului de stimuli.
Metoda (din grecescul methodos -drum, cale de urmat ) desemneaza o serie de demersuri sau reguli pe care le adoptam in vederea atingeri unui scop.
Experimentul presupune provocarea unui experiment psihic, in conditii bine determinate, cu scopul verificarii unei ipoteze, a unei relatii cauzale.
Chestionarul este o metoda sau o tehnica folosita adesea in cercetari descriptive sau in diagnosticul psihologic. Prin intermediul lui, un grup selectat de persoane (numit esantion) isi exprima opiniile, atitudinile sau parerile despre comportamentele din anumite circumstante.
Testele sunt situatii standardizate in care raspunsurile oamenilor sunt masurate folosind etaloane specifice populatiei din care fac parte.
Senzatiile definesc captarea si transformarea energiei in mediu in energie nervoasa, recunoscuta ca atare de sistemul nostru nervos.
Perceptia se refera la interpretarea acestei informatii, la modul in care noi ii acordam un inteles.
Pragul absolut este cea mai mica intensitate a unui stimul care îl face sa fie perceput.
Strans legata de notiunea de prag absolut este si acea de seanibilitate, care numeste capacitatea unei persoane de a sesiza un stimul la o valoare a pragului cat mai mica. Ea este intr-o relatie invers proportionala cu valoarea pragului absolut.
Zgomotul se refera la intensitatea stimulilor din mediu care nu fac obiectul perceptiei noastre in acel moment.
Pragul diferential este cantitatea minima cu care trebuie sa se modifice intensitatea unui stimul pentru ca noi sa percepem o schimbare.
Cresterea sau scaderea sensibilitatii ca urmare a actiunii repetate a stimulilor sau a modificarii conditiilor de mediu poarta denumirea de adaptare senzoriala.
Constanta perceptuala se refera la perceperea obiectelor ca avand forma si marime constante indiferent de unghiul din care sunt privite.
Atentia se refera la concentrarea si focalizarea efortului mintal, focalizare care este insa selectiva, dirijabila si distibutiva.
Atentiei selective - procesul prin care selectam din mediu un singur element, in timp ce le ignoram pe celelalte.
La fel ca in cazul atentiei selective, cand in formatiile din mediu ajungeau toate in memoria de scurta durata si abia aici erau atenuate inainte de a fi trimise catre mamoria de lunga durata, atentia distributiva presupune capacitatea de a acorda prioritate alternativ, rapid, cand unei sarcini, cand celeilalte.
Desi mai exista si alti factori ce pot in fluenta performanta in sarcinile simultane, ca o regula generala trebuie sa stim ca doua sarcini diferite, simple, exersate indelung pot fi executate foarte bine simultan, in timp ce doua sarcini similare, complecse si noi vor fi efectuate incomplet sau gresit.
Memoria este procesul psihic care asigura intiparirea, stocarea si reactualizarea experientei anterioare.
Gandirea : manipularea reprezentarilor mentale ale informatiilor.
Conceptele sunt condensari informationale, generalizari despre obiecte, fiinte si fenomene ce au caracteristici similare.
Noi realizam generalizari pornind de la similaritatile existente intre instantele intre instantele (sau exemplarele) diferitelor obiecte si ignorand diferentele.
O problema apare atunci cand o persoana isi propune sa atinga un scop sau sa reactioneze intr-o situatie si nu are pentru aceasta un raspuns dinainte pregatit.
Euristica se refera la regulile mentale care pot conduce la o solutie.
Euristica reprezentativitatii este tendinta de a presupune ca, daca ceva seamana cu un membru al unei anumite categorii,acel ceva face parte din categoria respectiva, indiferent de datele statistice aflate la indemana.
Euristica reprezentativitatii este tendinta de a presupune ca, daca ceva seamana cu un membru al unei anumite categorii, acel ceva face din categoria respectiva, indiferent de datele statistice aflate la indemana.
Euristica disponibilitatii este tendinta de a presupune ca un eveniment sau ca un eveniment sau un lucru este cu atat mai frecvent cu ca il putem evoca mai usor din memorie.
Motivatia reprezinta ansamblul factorilor care declanseaza activitatea individului, o orienteaza catre anumite scopuri si o sustine energetic.
Trebuinta este expresia psihica a necesitatilor inascute sau dabandite ale omului.
Nivelul de aspiratie este definit drep standardul pe care o persoana se asteapta si spera sa-l atinga intr-o sarcina data.
Procesele afective sunt stari sau trairi subiective care reflecta relatiile omului cu lumea inconjuratoare, masura in care necesitatile luim interne sunt sau nu satisfacute.Ansamblul proceselor afective (emotii, dispozitii, sentimente, pasiuni) constituie activitatea.
Emotiile sunt trairi afective de scurta durata, de intensitate variabila, care exprima reactiile noastre la situatiile, evenimentele cu care ne confruntam.
Psihologul american Gordon Allport defineste personalitatea drept organizarea dinamica in individ a acelor sisteme psiho-fizice care ii determina gandirea si comportamentul. In Dictionarul de psihologie (1995) al lui Norbert Sillamy, personalitatea este definita ca elementul stabil al conduitei unei persoane, ceea ce o caracterizeaza si o diferentiaza de alta persoana.
Temperamentul este dimensiunea dinamico-energetica a personalitatii care se exprima cel mai pregnant in conduita.
Aptitudinile reprezinta insusirile psihice si fizice relativ stabile care-i permit omului sa efectueze cu succes anumite activitati.
O combinare specifica a aptitudinilor care asigura posibilitatea realizarii creatoare si originale a unei activitati constituie talentul.
Teoria genetica
Redarea mintala se refera la un nivel intelectual situat semnificativ sub medie siinsotit de deficiente in comportamentele de adaptare la mediu.
Supradotarea intelectuala desemneaza un nivel intelectual semnificativ mai mare decat cel medie al populatiei.
Ereditatea este insusirea fundamentala a materiei vii de a transmite, de la o generatie la alta, mesajele de specificitate, sub forma codului genetic.
Mediul este constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza, direct sau indirect, in procesul deveniri sale.
Educatia se defineste ca fiind activitatea specializata, specific umana, care mijloceste si sustine, in mod constient, dezvoltarea.
In general, psihologii definesc stima de sine ca fiind rezultatul estimarii primei valori. Ea se manifesta ca satisfactie sau insatisfactie pe care omul o asociaza imaginii de sine, constient sau nu.
Conceptul de sine reprezinta totalitatea perceptiilor si cunostintelor pe care oamenii le au despre calitatile si caracteristicile lor.
Componenta evaluativa a eului, care se refera la auto-evaluarile pozitive sau negative sau negative ale persoanei, se numeste stima de sine.
Termenul de auto-prezentare se refera la strategiile pe care le foloseste individul pentru a modela impresiile celorlalti despre el.
Socializarea este procesul prin care persoana invata modul de viata al societatii la care traiste si isi dezvolta capacitatile de a functiona ca un individ si ca membru al unor grupuri.
Identitatea psihosociala este rezultatul intersectiei socialului (reprezentat de grupuri, institutii, colectivitati) cu individualul, reunind reprezentarea de sinesi de altii.
Auto-dezvaluirea este procesul prin care individul comunica altora informatii mai mult sau mai putin intime despre el.
Psihologi definesc atitudinea astfel: o organizare relativ durabila de credinte, sentimente si tendinte comportamentale fata de persoane, grupuri, obiecte si evenimente semnificative din punct de vedere social.
Comportamentul de ajutorare rprezinta osubcategorie in cadrul comportamentului prosocial. El poate fi definit ca un act intentionat efectuat in folosul altei persoane.
Empatia corespunde capacitatii de a sesiza trairile altuia, de a ne identifica emotional si cognitiv cu o alta persoana.
Situatiile de urgenta sunt situatii relati neobisnuite, care împiedica un pericol pentru o persoana. Ele nu pot fi prevazute, sunt foarte diferite si impun actiuni imediate, cântarirea pe îndelete a alternativelor nefiind posibila.
Instinctul este un model predeterminat de raspunsuri la stimulii din mediu, raspunsuri ce sunt controlate genetic.
Fustrarea a fost definita ca fiind orice eveniment ce inerfereaza cu atingerea scopului.
Normele sunt conventii care regleaza viata sociala si care previn conflictele. Ele au un caracter imperativ, iar nerespectarea lor atrage sanctiuni.
Leon Festinger a definit coeziunea ca rezultatul tuturor fortelor care ii determina pe indivizi sa ramana in grup.
Conformismul este o schimbare in comportament sau in atitudini catre pozitia grupului (a majoritarii membrilor grupului), ca rezultat al presiunii implicite a grupului.
Deviata poate fi definita ca o violare a normelor aflate intr-un grup dat.
Perceptia extrasenzoriala este definita de parapsihologii ca fiind abilitatea de a primi informatii despre lume prin alte canale decat simturile normale.
Clarviziunea desemneaza o forma de perceptie extrasenzoriala care se refera la abilitatea de a obtine cunostinte despre evenimente care nu sunt detectabile prin intermediul simturilopr uzuale. Precognita consta in abilitatea de a prevedea sau prezice evenimentele viitoare.
Ulterior, psihologii au largit acest consept, definind perceptia subliminala drept perceptia stimulilor pe care nu-i detectam in mod constient intr-o anumita ocazie, desi in alte situatii am fi avut posibilitatea constientizarii lor.
|
