Memoria si rolul ei in invatare
1.Definirea si caracterizarea generala
Memoria este procesul psihic cognitiv superior (logic sau intellectual )care defineste dimnsiunea temporalaa organizarii noastre psihice, process realizat sub forma intiparirii pastrarii si reactualizarii informatiilor.
Memoria are un rol fundamental in viata psihica ea reflectand trecutul ca trecut oferind posibilitatea reutilizarii intregii experiente trecute si prezente si contribuind la asigurarea continuitatii intre ceea ce a 20120e415u fost si ceea ce va fi . memoria impinge cunoasterea mai departe, deoarece fara memorie omul art rai intr-un continuu prezent orice stimul care ar actiona asupra sa i s-ar parea in permanenta nou, nu ar avea posibilitatea valorificarii rezultatelor cunoasterii sale anterioare, acestea trebuind reluata de fiecare data de la inceput . Fara memorie toate marile comportamente si activitati inteligente ale omului (cunoasterea invatareamunca, creatia etc) nu ar fi posibile.
2. Caracteristicile psihologie ale memoriei
Memoria este un proces de reflectare activa, subiectiva mijlocita si inteligenta a experientei anterioare.
a) caracterul activ al memoriei se refera la faptul ca memoria transforma materialul de memorat apeland la organizare si reorganizare continue ale datelor memorate intr-o forma mai mult sau mai putin diferita de forma lor initiala.
b) caracterul selectiv se refera la faptul ca nu intiparim , pastram si reactulaizam absolut orice, ci doar acele informatii care corespund propriilor noastre scopuri trebuinte interese trairi afective dorinte, etc.
c) Caracterul mijlocit se refera la faptul ca pentru a facilita intiparirea pastrarea si reactualizarea informatiilor, memoria apeleaza la o serie de mijlocitare reprezentate de anumite procedee din scheme memotehnice . de exemplu in activitatea de invatare pt a ne usura memorarea pastrarea si amintirea informatiilor lovim de procedee memotehnice cum ar fi :alcatuirea schemei, extragerea de idei principale, de cuvinte cheie , sublinierea de cuvinte , comparatii clasificari.
d) Caracterul inteligent se refera la faptul ca memoria apeleaza la intelegerea datelor memorate si pastrate , la gandire, inteligenta.
3. Procesele sau mecanismele mnezice.
Are 3 procese mnezice :
Intiparirea
Pastrarea
Reactualizarea
Intiparirea (memorarea) - sau fixarea reprezinta primul proces pe care memoria il pune in functiune de-a carei eficienta depend celelalte procese mnezice, dar si eficienta invatarii in general. Memorarea este un process activ si selective care depinde de o serie de factori care pot influenta pozitiv sau negativ. Sunt 3 categorii de factori de care depinde eficienta memorarii:
a) factori legati de particularitatile materialului de memorat
b) factori legati de partea in care are loc invatatura.
c) Factori..subiectivi.
a) sunt :
volumul materialului (cu cat acesta este mai crescut cu atat memoria este mai dificila)
gradul de sistematizare al materialului (cu cat acesta este mai mare sistematizat cu atat memorarea este mai usoara)
gradul de familiaritate
gradul de omogenitate(cu cat un material este mai omogen adica el cuprinde informatii mai asemanatoare cu atat memorarea este mai dificila)
locul ocupat de informatii in structura unui material, adica la inceputul, la mijlocul sau la sf unui material (informatiile plasate in partea de inceput si in cea de sfarsit tind sa fie memorate mai usor decat cele din partea de mijloc.
natura materialului imagist concret sau verbal-abstract (copii memoreaza mai usor imaginile imagiste-concrete)
modul de prezentare al informatiilor :simultan sau serial (prezentarea seriala a informatiilor usureaza memorarea lor)
rolul indeplinit de m,aterialul de memorat in ansamblul activitatii desfasurat de subiect :daca materialul serveste direct atingerii scopului final al activiatii sau daca are rol de mijloc in atingerea scopului (informatiile care servesc direct atingerii scopului final al activitatii desfasurate se vor memora mai usor si mai bine decat cele care au rol de mijloc.)
b) sunt :
factori de temperatura, umiditate, zgomot, climat afectiv, socio-afectiv, etc. in functie de aceste particularitati poate fi stimulativ sau poate fi inhibitor sau neutru (aceste caracteristici ale mediului variaza interindividual).
c) sunt :
starea sa de odihna sau de oboseala, de sanatate sau de boala, scopurile propuse in invatarea :, motivatia, interesele aptitudinile, dispozitiile afective, nivelurile de aspiratie.
Pastrarea (stocarea, conservarea) este cel de-al 2-lea proces mnezic care face posibila retinerea pt un timp a celor memorate. La fel ca memorarea , pastrarea este tot un proces activ si selectiv deoarece cat timp informatiile sunt stoceate ele sunt permanent trensformate si reorganizate , incluse in noi legaturi chiar daca subiectul nu este constient. Eficienta pastrarii depinde de urmatorii factori :
Felul in care s-a realizat anterior memorarea pe baza de idei principale, pe unitati de continut sau textual.
Cercetarile au aratat ca dupa 6 luni se pastreaza circa 60% din continutul uni material care a fost memorat anterior pe baza de idei prinicpale circa 30% dintr-un material memorat pe unitati de continut si cca 20% dintr-un mmaterial memorat textual - de evitat invatarea cuvant cu cuvant.
Gradul de reorganizare al materialului memorat :materialele bine organizate tind sa se pastreze mai mult si mai bine decat cele nesintetizate.
In functie de durata pastrarii exista 2 niveluri ale memoriei :
-memoria de scurta durata (msc)
- memoria de lunga durata (MDL)
MSD face posibila pastrarea informatiilor un timp de pana la 8-10 min.
MLD face posibila pastrarea informatiilor un timp mai mare de 10 min de ordinul ore,zile, luni, anis au toata viata.
Reactualizarea (reactivarea reamintire) - presupune scoaterea la suprafata a informatiilor memorate si pastrate cu scopul utilizarii lor. Se realizeaza sub 2 forme:
- Prin recunoastere sau prin reproducere
Recunoasterea este mai simpla pt ca are loc in prezenta stimului bazandu-se pe perceptie.
Reproducerea este mult mia complexa pt ca are locv in absenta stimulului si solicita implicarea mai multor procese psihice complexe, gandirea, limbajul, atentia, vointa. Ambele au grade diferite de precizie sis e realizeaza involuntare sau voluntare.
4. Formele memoriei - clasificare
a) dupa prezenta sua bsenta intentiei, scopului si a efortului voluntar poate fi :
- involuntara
- voluntara
Memoria involuntara - se caracterizeaza prin faptul ca procesele mnezice se produc fara intentie fara efort si in absenta unui scop, eficienta ei depinde de urmatorii factori :
Interesele ,trebuintele, dorintele, atitudinile, aptitudinile subiectului : informatii care corespund intereselor, etc. subiectului tind sa fie memorate , pastrate si reactualizate mai usor si mai bine.
Gardul de implicare al subiectuluiin activitatea desfasurata : cu cat subiectul se implica mai mult in activitate d einvatare, apeland la organizari, transformari,sistematizari ale materialului de memorat cu atat informatiile vor fi memorate, pastrate si reactulaizate involuntar mai usor.
Memoria voluntara este subordonata intentiei, scopului si controlului deliberat presupunand depunerea unui efort neuropsihic special.
Cercetarile arata ca prin stabilirea de scopuri in activitatea de invatare, eficienta invatarii creste considerabil. Dar in activitatile d einvatare nu trebuie sa ne rezumam doar la stabilirea unui scop general , ci sa ne stabilim scopuri specifice referitoare la durata, utilitatea, ordinul,exactitatea etc.
Spre deosebire de memoria involuntara care intervine in activitati noi, atratctive de scurta durata, etc, memoria voluntara este necesara mai ales in activitati complexe , dificile, monotone, de lunga durata. Este indispensabila invatarii eficiente.
b)dupa implicarea sau neimplicarea intelegerii :
- mecanica
- logica
Memoria mecanica - presupune simpla invatare a unui material in absenta intelegerii lui. Se bazeaza pe stabilirea de asociatii de contiguitate intre informatii. Este lipsita de durabilitate si de eficienta conducand la o invatare formala prin care este retinuita doar forma verbala textuala a materialului nu in continutul logic al acestuia. Este predominanta la copii, iar la adult se dovedeste uneori necesara mai ales atunci cand materialul de memorat nu are semnificatii logice.
Memorarea logica - presupune intelegerea informatiilor memorate solicitand implicarea gandirii. Este mult mai productive si mai eficienta (de 20 ori) decat memorarea mecanica conducand la invatarea autentica prin care sunt retinute atat seminificatiile logice cat si forma sa verbala. De semenea este mult mai durabila si mai economicoasa dpdv al nivelului de repetitie necesare. In plus volumul unui material memorat logic creste pentru ca de el se ancoreaza noi informatii.
d) dupa predominanta unui anumit analizator :
vizuala
auditiva
chinestezica
Uitarea = fenomen strans legat de memorie, firesc prin care poate fi simultan atat un fenomen pozitiv (at cand sunt inlaturate informatiile necesare , inactuale, de detalii nesemnificative prevenindu-se astfel suprareincarcarea SPU) cat si negativ (atunci cand sunt sterse informatiile importante, seminificative, necesare).
Uitarea are cause diferite (psihologice,fiziologice) si ritmuri diferite la varste diferite. Cel mai efficient mod de combatere a uitarii este repetitia. Pentru a fi cu adevarat eficienta repetitia trebuie sa indeplinim 3 cerinte :
a) sa realizam un numar optim de repetitii deoarece in cazul unui numar insuficient de repetitii (subinvatare) sau excesiv de repetitii (suprainvatare) apare uitarea. Se recomanda ca numarul de repetitii destinate consolidarii informatiilor sa fie cel mult jumatate din numarul initial al repetitiei destinate fixarii.
b) Sssa repetam cu pauze. Numarul si durata pauzelor depinde de volumul si de complexitatea materialului. De exemplu in cazul unui material cu volum mic si usor putem renunta la pauze sau daca le realizam numarul lor este mic, iar durata sa fie de ordinul minutelor. In cazul unui material cu volum mare si dificil creste numarul pauzelor realizate, iar durata poate fi de ordinul min sau orelor sau zilelor (cel mult 1-2 zile)
c) Sa apelam la anumite formule de repetitie
la repetitia logicxa nin locul celei mecanice
la repetitia activa (bazata pe prelucarea materialului, pe reproducerea lui pe cat posibil cu cuvinte proprii) in locul celei pasive(bazata doar pe simpla recitire a materialului)
la repetitia comasata sau la repetitia fractionata in functie de volumul materialului si de gradul de dificultate al lui. De exemplu : in cazul unui material cu volum mic si usor se recomanda folosirea doar a repetitiei. In caz invers se recomanda ambele forme dar in ordinea fractionata si comasata.
|
