Modelul Brancusian in predarea psihologiei
Argument
Pentru orice profesor universitar delimitarea, alegerea si/sau elaborarea unui model explicativ al stiintei pe care o preda constituie o sursa de probleme si provocari.
Pe aceasta dimensiune, a alegerii unui model pentru predarea unor discipline psihologice si realizarea obiectivelor cognitive si formative propuse, am cautat un model explicativ, generativ pentru predarea istoriei psihologiei, psihologiei sociale, psihologiei personalitatii, psihologiei varstelor etc. Deoarece istoria constituirii, afirmarii si devenirii unei discipline stiintifice este un complex proces creativ ne-am orientat investigatia spre aria modelelor explicative ale creativitatii.
Scopul nostru a fost sa delimitam un model pentru predarea psihologiei care sa fie si un principiu pentru procesul formarii si managerierii de sine a viitorului psiholog profesionist.
In perioada 1994 - 2000, am experimentat cu
profesori si invatatori din invatamantul preuniversitar, predarea unor
discipline ca: fizica, religia, si istoria dupa modelul explicativ al
creativitatii elaborat de P. P. Neveanu si modelul euremelor elaborat de I. Moraru, iar
in invatamantul superior tehnic si economic am experimentat predarea inventicii
si a psihologiei manageriale dupa modelul I. Moraru, mode 858i89i lul american al
rezolvarii creatoare a problemelor al Scolii de
Rezultatele obtinute de colaboratorii nostri si de noi ne-au permis sa evidentiem avantajele si limitele fiecarui model mentionat anterior si sa ne orientam catre un altul sugerat de opera unui artist de geniu: Constantin Brancusi . Acesta se numeste Modelul Brancusian si este reprezentat de Coloana Infinitului .
2. Conceptele de gandire si model brancusian
Gandirea este un proces psihic definitoriu pentru om si desi caracteristicile, functiile si operatiile sale sunt aceleasi pentru toti oamenii, ele se structureaza in tipuri si stiluri diferite de gandire, care ii diferentiaza, afirma specialistii (M. Zlate, 1999 ; I. Dumitru, 2000, etc). Psihologii au delimitat mai multe moduri de gandire dupa criterii diferite. Mielu Zlate (1999), constatand pe de o parte fenomenul de polarizare a conceptiilor cu privire la aceasta capacitate specific umana si, pe de alta parte, o varietate terminologica in ceea ce priveste denumirea mecanismului gandirii, si-a propus sa realizeze «o inventariere, o clasificare si o caracterizare psihologica a unor tipuri mai generale ale gandirii independent de specificul domeniului in care ele sunt utilizate ». El propune (1999, p. 273) o clasificare a modurilor fundamentale ale gandirii dupa noua criterii :
Dupa orientare (gandire directionata si nedirectionata)
Dupa tipul operatiilor presupuse (gandire algoritmica si euristica)
Dupa finalitate (gandire reproductiva, productiva si critica)
Dupa sensul de evolutie (gandire divergenta si convergenta)
Dupa demersurile logice (gandire inductiva, deductiva si analogica)
Dupa modul de desfasurare (gandire verticala si laterala)
Dupa valoare (gandire pozitiva si negativa)
Dupa corespondenta cu realitatea (gandire vigila sau realista si onirica)
Dupa eficienta (gandire eficienta si neeficienta)
Deoarece in ultimul timp specialistii in psihologie, mai ales practicienii, utilizeaza conceptele de gandire critica, gandire creativa, gandire laterala si gandire constructiva cu semnificatia de gandire constructiva - creativa, noi am propus termenul de gandire brancusiana ca o sinteza a acestor termeni.
Intreaga creatie a sculptorului Constantin
Brancusi pune in lumina o gandire creativa emergenta, generatoare de produse de
maxima originalitate. Intre acestea, Coloana fara sfarsit (Coloana Infinitului,
Coloana Cerului sau Coloana Pomenirii Eroilor Gorjeni) exprima conceptia
autorului despre om, relatii dintre generatii, existenta, univers, creatie,
demers creator si nu in ultima instanta un model al gandirii creatorului.
Astfel, inaintea Scolii de
Propunand si utilizand conceptul de gandire brancusiana ne referim la gandirea creatoare, constructiva, emergenta, generatoare de nou, ce unifica fortele telurice cu cele cosmice.
Consideram modelul Coloanei Infinitului un model explicativ pentru procesul creator si l-am denumit Model Brancusian.
Fiecare stiinta in devenirea sa este o coloana infinita ce sprijina cerul progresului umanitatii, iar fiecare om este un element al coloanei umanitatii.
3. Modelul Brancusian in predarea unor discipline de psihologie
Coloana constituirii, afirmarii si devenrii psihologiei stiintifice (figura 1) este imaginea abstracta a evolutiei psihologiei explicite din psihologia implicita, o fateta a unui model generativ ce reda procesul constituirii psihologiei stiintifice ca proces creativ emergent. Structurarea etapelor principale cu faze divergente si de gandire creativa laterala dar si ascendenta, ce au ca fundament principalele curente afirmate in psihologie cu avantajele, contributiile si limitele lor am realizat-o avand ca ghid lucrari ale specialistilor straini si romani: V. Pavelcu (1972) 'Drama psihologiei'; I. Manzat (2000) 'Istoria Universala a Psihologiei'; P. Petroman (2002) 'Afirmarea psihologiei' etc.
In predarea psihologiei dupa modelul Brancusian ( in afara normelor de didactica specifice elaborarii si sustinerii prelegerilor ) noi avem in vedere urmatoarele principii:
a) delimitarea provocarilor - problema ce a condus la aparitia unor curente si forte in psihologie.
b) reliefarea contributiilor si limitelor curentelor sau creatiilor individuale ale psihologilor.
c) evidentierea calitatilor gandirii creative, a fondatorilor de teorii, curente si scoli , a sensibilitatii acestora la problemele de natura psihologica, a flexibilitatii in abordarea problemelor, a originalitatii manifestate in construirea si elaborarea metodelor de abordare si interpretare a problemelor sau in arhitectonica constructiei teoretice.
d) surprinderea fazelor de divergenta in afirmarea curentelor psihologice, teoriilor etc. si a momentelor de convergenta, evaluare a limitelor si problemelor - provocari generatoare de noi directii in dezvoltarea stiintei psihologice.
e)
conturarea unei genograme a aparitiei,
afirmarii si diseminarii marilor
teorii, scoli si curente, cu evidentierea contributorilor ce au perfectionat
acele constructii teoretico-practice dand nastere la noi scoli si curente
(neofreudism, neogestaltism, neobehaviorism).
f) sublinierea contributiilor cu valoare de creativitate emergenta cum au fost contributia lui W. Wundt, contributia lui Sigmund Freud, sau J. Piaget etc.
Corelat cu aceste principii, evidentiem stilul creativ, strategia sau
metoda de creativitate preferata de psihologi mai ales in cazul autorilor de
clasificari si tipologii (de ex. matricea de generare a tipurilor psihologice
Reliefam in acest fel caracteristicile efortului creator al autorului si, unde avem date, impactul operei, a produsului creativ, asupra personalitatii creatorului.
In acest mod incercam sa dam studentilor un model creativ, generator de intelegere a stiintei psihologiei si un principiu de formare si autoformare ca viitori psihologi practicieni.
In figurile 2,3,4,5, am conturat imaginea coloanelor afirmarii si evolutiei altor discipline psihologice: psihologia personalitatii, psihologia sociala, psihologia varstelor etc. Intentia noastra este de a sugera studentului vizualizarea coloanei infinite a psihologiei stiintifice in desfasurare.
Prin utilizarea modelului brancusian in predarea psihologiei, evidentiem si scopul initial pentru care a fost elaborata Coloana Infinitului - pentru pomenirea eroilor Gorjului cazuti in luptele pentru intregirea neamului. Prin transfer, coloana fara sfarsit a stiintei psihologiei reaminteste celor de azi, marii psihologi ai vremurilor trecute ce prin coloana personalitatii si operei lor sprijina ca si Coloana Infinitului a lui Brancusi cerul psihologiei contemporane. Model explicativ al existentei si creatiei, Coloana Infinitului sprijina cerul evolutiei si progresului stiintei amintindu-ne ca suntem datori cu recunostinta fata de inaintasi.
In fata Coloanei fara sfarsit un poet islandez Einar Bragi (N. Stanescu, 1976 p.28) scria: 'Intrebatu-l-am ades pe maestrul Brancusi stand in fata Coloanei fara sfarsit si aratand spre cer si niciodata n-am primit decat acelasi raspuns omenesc: «Uita-te-n sus, dar niciodata nu uita, prietene, ca insusi infinitul cel inalt obarsia isi are tot jos!"
Afirmarea Psihologiei Stiintifice (intr-un secol de existenta)
S. Groff; Viktor Frankl; G.Lilly; Ken Wilber, I. Manzat
Reprezentanti ai psihologiei transpersonale
1967 - Afirmarea psihologiei cognitive
1965 - V. Pavelcu, 'Drama Psihologiei'
Dupa 1955 - Afirmarea psihologiei umaniste - reprezentanti: A. Maslow; C.Rogers V.Pavelcu
1930 - Se afirma neobehaviorismul.
1913 - G. Watson pune bazele conceptiei behavioriste
1915 - Freud elaboreaza conceptul de metapsihologie
1908 - Primul congres de psihanaliza
1908 - 1955 - Etapa afirmarii fortelor.
1879 - W. Wundt infiinteaza primul laborator de
psihologie experimentala.
In aceasta perioada se afirma curente care au radacini in preistorie(atomismul, empirismul, asociationismul, introspectionismul, etc.)
1860 - Apare lucrarea 'Psihofizica' a lui Gustav Fechner prin care se face trecerea de la psihofiziolologie la psihofizica.
Figura 1
(elaborat M. Caluschi)
Un secol de psihologie sociala
Coloana dezvoltarii psihologiei sociale ca stiinta a afirmarii omului. Societatea sau "masina de fabricat zei" (o stiinta indispensabila)
1960 - 1976 - era pluralismului - 1989
1876 - "Cu experimentul incepe constituirea psihologiei sociale ca stiinta", afirma S. Chelcea.
Figura 2
Psihologia personalitatii
Coloana evolutiei studiului cu privire la personalitate
Propune o tripla interpretare a personalitatii:
a) situationala
b) relationala
c) grupata
Personalitatea - ansamblu de elemente aflate intr-o structura ordonata
neintamplatoare
"Personalitatea unui individ este o configuratie de trasaturi" (J. P. Guilford, 1959)
Studierea personalitatii in componentele sale
Figura 3
Figura 3
Coloana evolutiei studierii "Eului"
1980
1940 - 1980
1900 - 1940
Pana la 1900
Figura 4
Psihologia varstelor
Ciclul de regresie
Ciclul adult
Ciclul de crestere si dezvoltare
|
