Motivatia

Motivatia

o         intreg ansamblu de "entitati" psihice care reflecta oscilatiile, disonantele si deficitele care apar in cadrul diferitelor componente ale sistemului

personalitatii, determinand subiectul sa actioneze in directia inlaturarii lor si restabilirii echilibrului

o         lege generala de organizare a comportamentului

o         ansamblul factorilor dinamici care determina conduita unui individ

o         apare ca o cauzalitate externa transpusa in plan intern

o         furnizeaza energia functionarii si mentinerii intre anumiti parametric a proceselor si capacitatilor psihice

o         intretine legatura cu "sensul conduit si activitatii" omului, destinul sau personal, lumea trairilor, a sperantelor intime

o         nu ne instrumenteaza cu o cale concreta, anume, pentru a dobandii ceea ce avem nevoie sau ne dorim

o         intensitatea creste proportional cu durata amanarii, satisfacerii starii de necessitate

o         are ca suport material un mecanism fiziologic, complex, ce cuprinde 2 componente. componenta:

·          organica - excitatia produsa de starea interna de necesitate a organismului

·          subcorticala - electivitatea [*electiv = bazat pe alegeri]

- specifica centrilor hipotalamici

·          corticala - procesele fiziologice provocate de actiunea stimulilor externi asupra analizatorilor

o         aceste componente = aparatul starii de motivatie ->

o         -> expresia conlucrarii dintre o anumita trebuinta, imaginea despre obiectul trebuintei, atitudinea fata de trebuinta, modul de abordare actionala a obiectului trebuintei de catre subiect

o         C. Balaceanu Stolnici - a elaborat un model al trebuintei:

·          reprezinta - supunerea proceselor informationale peste cele energetic

·          trebuinta fiind astfel vazuta ca -> act de semnalizare a modificarilor perturbatoare, ce intervin in sistemul organic sau de personalitate

o         legea motivatiei:

·          in analiza si explicarea comportamentului mediat psihic [perceptie, gandire, memorie], raspunsul la intrebarea "de ce?" nu poate fi

aflat decat dezvaluind motivul intern care a generat actul sau reactia data

o         problemele "punerii sub lupa" a motivatiei:

·          fenomenele motivationale nu pot fi observate direct = identificarea si denumirea lor e foarte dificila

·          diversitatea, mobilitatea, inlantuirea riguroasa sau doar aparenta a motivelor intre ele, trecerea de la unele la altele = complica si

mai mult observarea si masurarea lor

·          diferentele [motivationale] mari intre indivizi, face ca la stimularile identice/asemanatoare sa raspunda diferit

·          diversitatea in ceea ce priveste modalitatile de satisfacere a motivatiei

o        starea de motivatie [necesitate] conditioneaza - orientarea si atitudinea actionala a omului in raport cu obiectele si femomenele lumii

externe sau cu sine insusi

o        functional, motivul apare:

·          ca mobil intern

·          reprezentat in forma unui ansamblu de semnale despre o stare de necessitate

·          "ne obliga" sa actionam

·          ne directioneaza actiunea spre un anumit obiectiv

·          atingerea obiectului = diminuarea sau satifacerea deplina a starii de necessitate

o         motivul -> 2 nivele, momentul:

·          constientizarii maxime, clare - este analizat, interpretat

- implica deliberare si responsabilitate

·          ramane neconstientizat - declanseaza actiunea automat, impulsive, nemediata psihic

- reactiile pot fi aberante, impulsive, instinctive

o         S. Freud - ia in considerare structura libidoului ca fiind data, ca o forta intelectuala, personalitatii neramanandu-i decat sa se lase condusa

- la randul ei, forta instinctuala este reglata, reprimata doar de norme sociale ->

- -> mediul social, normele, valorile sociale -> ne-mai-poroducand astfel nevoi noi, ci doar conditionaneaza satisfacerea nevoilor de

structurile instinctuale

o         C. Mamali il contrazice pe S. Freud - "capacitatea mediului social de a produce noi si noi trebuinte este foarte mare"

o         astfel, H. A. Murray, face distinctia intre nevoile:

·          primare sau viscerale

·          secundare sau psihogenice

o         motivatia:

·          innascuta - legata doar de procesele de dezvoltare, maturizare, homeostazie biologica

- exprima nevoia bazala a organismului

- ex. satisfacerea trebuintelor alimentare si fiziologice

- nu difera de la un individ la altul

- mai tarziu, tot automat, dupa parcurgerea stadiilor corespunzatoare de dezv./maturizare, apar trebuintele erotico-sexuale

·          dobandita - specifica omului

- supusa evolutiei si schimbarii

- unica la fiecare persoana

o         exista trebuinte [H. Murray], de:

·          supunere pasiva la fortele externe - de a accepta blamare, injurii, critica

- de a cauta si a se complace in durere, pedeapsa, boala, necaz

·          realizare - invingerea unor obstacole

- obtinerea unor performante superioare

- a se intrece pe sine insusi

- a manipula si organiza obiecte fizice, finite umane, idei

·          afliliere - implica placerea de a se apropia si coopera cu semeni

- a fi pe placul cuiva, a-i castiga afectiunea

·          agresiune - nevoia de a se razbuna pentru insulta

- a se opune cu forta la orice opozitie din partea altora

·          autonomie - a fi liber

- ignora activitatea prescrisa unei autoritati dominatoare

- sfideaza conventiile

·          contracarare - inlatura o umilire prin incetarea actiunii

[sau] - a sterge o dezonorare prin actiune

- cautarea de obstacole pe care sa le invinga

- a-si pastra respectful de sine si mandria la un nivel inalt

·          aparare - ascunderea sau justificarea greselilor, esecurilor sau umilirilor

·          deferenta - a admira, sprijini, pretui, elogia, onora, ceda influentei unui superior

·          dominare - dirijarea conduitei altora prin sugestie, seducer, persuasiune [=convingere], comanda

·          a inlatura - raul, durerea, injuria, boala, o situatie primejdioasa

·          evitare - a situatilor neplacute

- implica restrangerea actiunii din cauza fricii de esec

·          existenta sociala - acorda simpatie, satisface nevoile altora

- ajuta copii neajutorati, fiintele slabe, invinse, umilite, singure, descurajate, bolnave

·          joc - cautarea de relaxare placuta, glume, veselie

·          ordine - organizare, curatenie, randuiala

·          rejectie - separare, descotorosire de un obiect sau o fiinta

·          senzualitate - cautarea si satisfacerea placerilor senzuale

·          sex - cultivarea relatilor erotice, a avea contact sexual

·          intelegere - interesul de a cunoaste, intreba, specula, analiza, formula

o         la baza conduitei omului, se afla:

·          trebuinta - starea interna de necesitate a omului

- generata de un deficit la nivelul organismului sau a sistemului de personalitate

- = excitabilitate crescuta fata de anumiti stimuli

- ea este la randul ei un stimul intern

- la baza ei se gasesc mecanisme neurosemantice - ce intra in functiune ori de cate ori apar perturbari ale echilibrului

- semnaleaza privatiunea / excesul prin stari de neliniste, tensiuni, necesitati interne cu efecte +/- asupra comportamentului

- o trebuinta nu apare ca motiv decat daca cea anterior ei a fost satisfacuta

- o trebuinta data, satisfacuta, se retrage facand loc alteia

·          reglarea si autoreglarea - "lupta" sistemului pentru a mentine propria existenta

- impotriva efectelor influentelor perturbatoare din interior sau din afara

- evitarea sau depasirea obstacolelor care apar

- mecanismul are 2 verigi - cand una este maximal activa, cealalta este relative blocata, inhibata si invers

- nici una din ele nu poate fi in acelasi timp activata sau inhibata

- nici una din ele nu poate ramane indefinit intr-una din cele 2 ipostaze

·          tendinta - stimul intern

- orientarea si directionarea conduitei unei personae, spre o anumita tinta, sub impulsul dat de trebuinta

- 2 tendinte > clar conturate si constientizate

> neclar conturate si slab constientizate

- tendintele pot fi > centrifuge cu privire la

> centripete atingerea tintei

·          atractia - inclinatia afectiva pozitiva fata de un obiect, o idée, o norma sau fata de o alta persoana

·          interesul - element motivational achizitionat, nu innascut

- da comportamentului orientarea spre un anumit scop

- dicteaza modul in care interesele raporteaza oamenii la "obiectele sociale" - apropiere sau respingere

- asta nu = ca orice comportament reflecta un interes -> ex. setea nu = interes pentru apa, ci trebuinta de a bea apa

- se poate vorbi de interes doar atunci cand exista o colaborare intelectuala, o raportare intelectuala si o raportare la

valorile sociale, facandu-se astfel distinctia intre instinct, pulsiuni si trebuinte primare

- are persistenta relative indelungata

- unele interese sunt mai puternice ca altele, in functie de prioritatile stabilite de individ, dar si de mobilul care le determina

- genereaza la nivelul comportamentului mecanisme de acceptare/respingere

- orienteaza actiunea umana

- se ordoneaza in structure ierarhizate, hipercomplexe, pe tot parcursul vietii

- sunt relativ stabile si continuu dinamice

·          aspiratia - element motivational

- mobilizarea persoanei spre un obiectiv sau stimul, care nu actioneaza in prezent

- este anticipat in plan mental

- suport al unei activitati sau conduit viitoare

·          idealul - componenta a functiei proiective si anticipative a constiintei

- se materializeaza intr-un sistem de valori

- spre cineva care tinde, aspira

- da sens vietii, devine element calauzitor

o        omul nu traieste sub imperiul unei singure trebuinte, ci intre diverse atractii [A] si respingeri [R] - apar conflicte gen: A-R; R-A; A-A; R-R

o         trebuintele sunt:

·            pozitive - apropiere sau insusire a obiectului si practicarea actiunii

·            negative - evitare a obiectului sau actului, inlaturarea sau distrugerea lui

o        trebuintele mai pot fi si:

·            substantiale - referire la consum [ex. alimente] sau la utilizare

·            functionale - implica reproducerea unei functiuni, a unei activitati ce face parte din programul subiectului

- ex. miscare, exercitiu, productie, receptarea operei de arta, lectura, activitate creatoare, etc.

- aceste trebuinte sunt cele care deschid accesul catre zona superioara a existentei socioculturale

o         legile functionale/reguli ale conduitei. legea:

·          trebuintei - orice trebuinta tinde sa provoace reactii care sunt proprii pentru a o satisface

·          extensiunii vietii mintale dezvoltarea vietii mintale e proportionala cu distanta existenta intre trebuinte si mijloacele de a le

satisface

·          constientizarii individul devine constient de un proces, relatie sau obiect, cu atat mai tarziu cu cat conduita sa a implicat, mai

devreme si timp mai indelungat, folosirea automata, inconstienta, a unui proces, o relatie sau obiect

·          anticipatiei orice trebuinta, care prin natura ei risca sa nu se poata satisface imediat, apare cu anticipatie

·          interesului orice conduita e dictata de un interes

·          interesului momentan in fiecare moment, un organism actioneaza, urmand linia interesului sau major

·          reproducere a asemanatorului - orice trebuinta tinde sa repete conduita ce i-a reusit inainte, intr-o imprejurare similara

·          tatonarii situatia e una noua, repetitia asemanatorului este ineficienta, se declanseaza reactii de cautare, incercare, tatonare

·          compensatiei - echilibrul tulburat nu poate fii restabilit printr-o reactie opusa

·          autonomiei functionale capacitatile de reactie ale organismul sunt ajustate la trebuintele sale

·          celui mai mic efort in satisfacerea trebuintei tinde sa urmeze linia celei mai mici rezistente

·          substituirii scopul nu poate fi atins printr-un anumit comportament sau tehnica, astfel o alta tehnica i se substituie, cu acelasi scop

o         in situatii care i se par omului similare cu cele deja traite, exista tendinta de a reproduce reactiile ce au dat rezultate pozitive

o         uneori situatia doar pare identica cu altele anterioare, ca urmare, solutia se dovedeste gresita

o         piramida trebuintelor a lui Maslow, motive [5]

·          de concordata [8]

·          estetice [7]

·          cognitive [6]

·          de autorealizare [5]

·          ale eului [4]

·          sociale  [3]

·          de securitate [2]

·          fiziologice [1]

o         tipuri de motive dupa importanta si semnificatia reglatorie. motive:

·          homeostazice - mentinerea echilibrului fiziologic si/sau psihologic

- exista anumite valori limita, care nu au voie sa varieze in mod liber, devenind astfel periculoase

- ex. temperatura, glicemia, raportul dintre polul + si polul - al afectivitatii

- se activeaza automat si se pot finaliza si la nivel involuntar, inconstient

·          de crestere si dezvoltare - biologica si psihologica

·          pozitive [antientropice] - satisfacerea lor are efect regulator asupra echilibrului si functionarii personalitatii

- inlaturand sau diminuand oscilatiile si starile perturbatoare

·          negative [entropice] - satisfacerile de moment duc la efecte perturbatoare, secundare, care accumulate in timp, duc la dezechilibre

- creaza dependente puternice

- ex. alcool, tutun, droguri, acumulare excesiva de bunuri materiale, etc.

- al 2'lea sens ar fi cel de evitare, respingere, opunere active in raport cu anumite situatii sau valente

·          extrinseci - motivul activitati se afla in exterior

·          intrinseci - motivul activitati se afla in interior

- aceasta este superioara celei extrinsic motivate

o         reactia la frustrare:

·          neastampar si tensiune

·          agresivitate

·          apatie

·          evaziunea in imaginar

·          stereotip [repetarea aceluiasi comportament]

·          regresie [recurgerea la comportamente de un nivel ontogenetic inferior]