Nivelul anxietatii si reactiile emotionale legate de sarcina de invatare

Nivelul anxietatii si reactiile emotionale legate de sarcina de invatare

Obiectivul cercetarii este investigarea relatiei dintre nivelul de anxietate si reactiile emotionale legate de sarcina de invatare(achievement related reactions), in context educational.

Intrebarile cercetarii:

Care este importanta factorilor emotionali in obtinerea succesului scolar?

Exista vreo legatura intre nivelul de anxietate al elevului si tipul de reactie fata de sarcina de invatare

Introducere

Reactiile emotionale fata de sarcina de invatare au fost studiate, in principal, de Dweck si colab. Autoarea descrie doua moduri de a reactiona in situatii de esec scolar: reactia de neajutorare(helpless reaction) si orientarea catre achizitia de competente(mastery oriented reaction).

Ceea ce diferentiaza cele doua categorii de elevi este felul cum reactioneaza atunci cand intampina dificultati in rezolvarea unei sarcini scolare. Elevii caracterizati prin reactia de neajutorare tind sa abandonez 323j98d e sarcina, preferand sarcinile pe care anterior le-au indeplinit cu succes. Elevii orientati spre achizitia de noi competente tind sa persevereze pana la indeplinirea cu succes a sarcinii.

Desi nu s au descoperit diferente semnificative intre cele doua categorii,in ce priveste capacitatile intelectuale(Dweck si Diener ,1980) autoarea considera ca diferentele privind orientarea in sarcina se datoreaza modului in care elevii valorizeaza performanta(sistemul implicit de credinte personale):

- peformantele sunt importante pentru ca genereaza evaluari externe pozitive(laude din partea parintilor, a profesorilor etc.

- peformantele sunt importante pentru ca cresc nivelul de cunostinte personale.

Sistemul implicit de credinte personale se formeaza in copilarie si pare a fi influentat de stilul parental si de modelele la care copilul este expus(Smith et al.2003).

Intr un studiu recent Titscher si Kubinger arata ca tendinta catre reactia de neajutorare sau achizitia de competente,poate fi evaluata folosind teste de inteligenta adaptative.Acestea permit adaptarea gradului de dificultate al itemilor in functie de performanta obtinuta la testul anterior.S-a constatat ca repartitia procentuala este de aproximativ 40% pentru fiecare categorie,20% dintre elevii nu se incadreaza clar in niciuna dintre categorii.Se pare ca reactia de neajutorare este mai frecventa printre

subiectii de gen feminin(Dweck,1975).

Anxietatea este definita ca o " stare neplacuta, inconfortabila, care implica o combinatie

complexa de emotii care includ, dar nu se limiteaza la frica, neliniste,

ingrijorare si suspiciune, de trairi

subiective de tensiune, neincredere, nervozitate si ingrijorare si prin

activarea sau excitarea sistemului nervos central."(Spielberger,1983).

In ce priveste   relatia dintre anxietate si performanta diferite cercetari pe aceasta tema au dus la concluzia ca un nivel optim de anxietate favorizeaza performanta(pp.83-85,idem,1983).

S-a constatat de asemenea ca subiectii cu tendinte anxioase mai pronuntate,daca au posibilitatea sa aleaga,prefera sarcinile cu dicultate mai scazuta fata de pesoanele neanxioase(Kubinger ,2000;Muller,1998)

Cercetarea de fata are ca obiectiv studierea relatiei dintre nivelul anxietatii si tipul de reactie legat de sarcina de invatare.

Ipoteza cercetarii:exista o relatie intre nivelul de anxietate si reactia emotionala legata de sarcina de invatare.

Varibilele cercetarii:Nivelul anxietatii: - scazut

- ridicat

Tipul de reactie:- neajutorare

- orientarea catre performanta

Modelulul cercetarii:este o cercetare de tip nonexperimetal,intrasubiect, factorial.

Cele doua variabile vor fi testate pe acelasi grup de subiecti: nivelul anxietatii va fi evaluat folosind un test de anxietate (de ex.,STAI-C State Trate Anxiety Index for Children); tipul de reactie emotionala legata de sarcina de invatare va fi evaluata folosind un test de inteligenta adaptativ(de ex., AID2 Adaptive Intelligence Diagnosticum).

In functie de scorul obtinut la testul de anxietate, elevii vor fi clasificati ca avand un nivel scazut/ridicat de anxietate.

In functie de preferinta pentru itemi mai scazuti in dificultate sau de dificultate sporita, elevii vor fi clasificati ca fiind caracterizati prin reactia de neajutorare (helpless reaction) sau ca fiind orientati catre performanta( mastery oriented reaction).

Cazurile care nu se vor incadra strict intr-una dintre categorii vor fi eliminate din analiza statistica. Relatia dintre cele doua variabile va fi testata folosind testul de corelatie Pearson.

Populatia de referinta: participantii la aceasta cercetare vor fi elevii clasei a VIII-a dintr-o scoala bucuresteana, in total aproximativ 100 de subiecti cu varste cuprinse intre 13 si 15 ani, de sex masculin si feminin.

Marimea efectului(estimare): ne asteptam sa obtinem o corelatie liniara pozitiva intre cele doua variabile. In studiile anterioare asupra temei s-au raportat indici de corelatie intre r=0,45 si r=0,61 (cf. Kubinger, 2000).

Posibile surse de eroare: relatia dintre cele doua variabile ar putea fi influentata de anumite variabile covariante, cum ar fi: stilul parental, tipul de feedback acordat de profesor s.a. Acestea ar putea fi tinute sub control folosind tehnici statistice adecvate si prin maximizarea variabilitatii primare.

Autoevaluarea proiectului

Aspectele emotionale legate de invatare au fost mai putin studiate decat cele cognitive. Recent, cercetatorii au constientizat importanta acestor aspecte, domeniul fiind unul de actualitate. Gestionarea emotiilor ce intervin pe parcursul indeplinirii unei sarcini pare sa aiba o importanta la fel de mare ca si existenta aptitudinilor specifice pentru obtinerea performantei.

Factorii cognitiv-emotionali, in special sistemul propriu de valori si credintele implicite, par sa influenteze alegerea si orientarea in sarcina si deci, probabilitatea asociata de succes sau de esec.

Performanta scolara este valorizata pozitiv atat de catre scoala, cat si de societate in general. Prin urmare, extinderea cunoasterii in acest domeniu are o importanta deosebita.

Dificultati estimate in realizarea proiectului

- pregatirea speciala necesara persoanelor care vor administra testele;

- obtinerea acordului pentru cercetare si a acordului de participare;

- abandonarea studiului de catre anumiti participanti;

- posibilitatea pierderii unor date.

Referinte bibliografice:

Diener, C. I., & Dweck, C. S. (1978). An Analysis of Learned Helplessness: Continuous Changes in Performances Strategy, Journal of Personality and School Psychology(36), 451-462.

Dweck, C. S. (1975). The Role of Expectations and Attributions in the Alleviation of Learned Helplessness. Journal of Personality and social Psychology, 31, 674-685.

Licht, B. G., & Dweck, C. S. (1984). Determinants of Academic Achievement. The Interraction of Children Achievement Orientations with Skills Area. Developmental Psychology (20), 628-636.

Smiley, P. A., & Dweck, C. S. (1994). Individual Differences in Achievement Goals Among Young Children. Child Development(65), 1723-1743.

Smith, E. E., Loftus, R. G., Fredickson, L. B., & Nolen-Hoeksema, S. (2003). Introducere in psihologie. Bucuresti: Editura Tehnica.

Spielberger, C. (1983). Anxiety as a Personality Trait. London: Routledge.

Stipek, D. J., & Gralinski, J. H. (1991). Gender Differences in Children's Achievement-Related Beliefs and Emotional Respose to Success and Failure in Mathematics. Journal of Educational Psychology(83), 361-371.

Planificarea activitatii de cercetare

(Diener & Dweck, 1978; Dweck, 1975; Licht & Dweck, 1984; Smiley & Dweck, 1994; Smith, Loftus, Fredickson, & Nolen-Hoeksema, 2003; Spielberger, 1983; Stipek & Gralinski, 1991)