O PERSPECTIVĂ ASUPRA AGRESORILOR SEXUALI

Specialistii din domeniul protectiei copilului afirma ca abuzurile sexuale sunt insuficient cunoscute si raportate, cazurile instrumentate de justitie reprezinta "vârful iceberg-ului". Serviciile sociale românesti, aflate în dezvoltare, sunt focalizate pe interventia în vederea recuperarii psiho-sociale a victimei. Agresorul (indiferent de vârsta), este cercetat, judecat si trimis în detentie fara a beneficia de un sistem de recuperare psiho-sociala si de monitorizare a comportamentului postdetentie.

În SUA statisticile cu privire la viol indica faptul ca femeile si fetele victime ale abuzului sexual sunt mult mai vulnerabile la consecintele care pot sa apara (prostitutie, probleme psihice, abuz de droguri, scaderea stimei de sine, sarcina timpurie), decât femeile care nu au experimentat un abuz.

Victimizarea secundara - impactul asupra familiei, prietenilor, partenerilor victimelor poate de asemenea sa apara.

National Survey of Adolescents a constatat ca adolescentii care sunt victime ale atacului sexual prezinta pentru mult timp simptomele de stress posttraumatic, dar sunt implicati apoi si în actiuni delincventiale, abuz de droguri. Efectele imediate sunt: frica, anxietate, stima de sine scazuta, depresie, mânie sau ostilitate, probleme de comportament sexual, comportament agresiv/delictual, folosirea drogurilor, distorsionarea schemei cognitive, diminuarea proceselor afective.

Problemele mentale pe termen lung sunt: tulburari sexuale, sindrom 20520e418u de stres posttraumatic, încercari de sinucidere, tulburari disociative, abuz de droguri, scaderea stimei de sine, diminuarea relatiilor sociale, cresterea vulnerabilitatii catre alte experiente traumatice.

Cine sunt agresorii sexuali

Profilul agresorilor constituie un domeniu de studiu si cercetare continuu în rândul specialistilor. Identificarea unor caracteristici specifice ( fizice, mentale, psihologice, de personalitate) comune la toti agresorii nu au fost stabilite. Din pacate nu exista nimic din ceea ce ar putea constitui un profil. Agresorii variaza semnificativ din punct de vedere al vârstei, etniei si claselor socio-economice. Anumiti agresori pot avea comportamente si caracteristici similare cu cele ale persoanelor delincvente ( carente educationale, lipsa unei locuinte, consum excesiv de alcool, consum de droguri ilegale, conflicte frecvente cu familia, rezistenta împotriva autoritatilor), dar majoritatea dintre ei nu au cazier.

Studiile arata ca la agresorii sexuali, spre deosebire de alte tipuri agresori, nu conteaza vârsta, ei continuând sa agreseze chiar daca sunt foarte tineri sau foarte batrâni. Totusi, majoritatea au avut, potrivit acestor studii, un interes sexual aberant înainte de 18 ani.

Majoritatea agresorilor nu au deficiente mentale deci nu comit agresiunea pentru ca nu constientizeaza ce fac. Se estimeaza ca 4% - 5% dintre agresori au deficienta mentala severa. Pot fi personalitati anxioase sau narcisiste.

Motivele care determina agresorii sa abuzeze sunt extrem de complexe, ei însisi argumenteaza fapta la fel de complex pentru a o justifica sau a o ascunde.

Datorita faptului ca nu exista caracteristici specifice agresorilor putem spune ca profilul acestora se potriveste tuturor barbatilor dintr-o comunitate.

Cu privire la istoria traumatica a agresorilor, John Bergaman si Wiliam Plum terapeuti la Geese Theatre Company International afirma ca 30% din agresorii sexuali au fost victime ale abuzurilor sexuale în copilarie, 64% au fost abuzati emotional si psihologic si 6% au tulburari de atasament.

Majoritatea agresorilor sexuali actioneaza dupa un plan bine stabilit cu o ora , o zi, saptamâna sau o luna înainte de a comite agresiunea. Execeptînd agresorii cu serioase deficiente mentale, majoritatea stiu ca acest lucru este împotriva legii, ca intra în conflict cu normele de comportament si etice cu care sunt familiarizati. Desi stiu ca agresiunea comisa nu este acceptata de normele sociale ei încearca sa rationalizeze fapta, sa-i dea o motivatie acceptabila. Ei încearca sa se convinga pe ei ca nu comit cu adevarat un abuz sexual, iar comportamentul lor este "OK" sau acceptabil.

Pagina de internet www.fpc.net/sites/jay_h/romanifest.html prezinta un manifest "Manifestul Boylove" în limba româna a unei organizatii straine de pedofili care încearca sa motiveze si sa justifice comportamentul acestora minimalizând comportamentul abuzator asupra copilului.

S-a încercat realizarea unei tipologii pentru a clasifica agresorii în functie de comportamente, victime, motivatie si riscul repetarii agresiunii. Aceste tipologii s-au realizat pentru a se putea identifica un tratament adecvat, o buna supervizare si un raspuns adecvat din partea justitiei. Fiecare tipologie este extrem de complexa si empirica. Este important de stiut ca multi dintre agresori sunt angajati si în alte tipuri de agresiuni orientate catre alte categorii de victime.

Prima tipologie a agresorilor a fost facuta în 1979 de catre Dr. Nicholas Groth care si-a validat diferitele tipologii din punct de vedere statistic.

Autorul împarte barbatii agresori în trei categorii; cei care molesteaza copiii, violatorii si agresorii fara contact.

A. Cei care molesteaza copii

Acestia utilizeaza persuasiunea si manipularea pentru a ajunge la abuzul sexual. De obicei acestia încep cu un comportament de apropiere fata de copii cu scopul de a face pe viitoarea victima sa se simta confortabil în prezenta lui si chiar interesat sa interactioneze cu el. Acest tip de agresor se convinge pe el însusi ca, copilul doreste sa fie implicat într-o relatie sexuala cu el, nu doreste sa raneasca copilul ci vrea ca si acesta sa se bucure de experienta sexuala. Agresorul proiecteaza astfel gândurile si sentimentele sale si interpreteaza raspunsurile pozitive ale copilului la încercarile lui de manipulare ca o acceptare a comportamentului sau si se convinge pe sine ca acest comportament nu este daunator pentru copil.

Dr. Groth clasifica molestatorii în doua tipuri:

Pedofilii sau fixatii pe copii

Pedofilia este un diagnostic clinic si reprezinta o preferinta sexuala pentru copii de obicei de vârsta prepubertara sau pubertara timpurie. Unii pedofili sunt atrasi numai de fetite, altii numai de baieti iar altii de ambele sexe. (ICD-10, F65.4)

În SUA se considera pedofili sau pubertare relatiile sexuale cu un copil pâna la vârsta de 12 ani.

Interesul pentru copii este manifestat de catre molestatorii fixati în timpul sau dupa ce depasesc perioada pubertara de dezvoltare. Victimele sunt de cele mai multe ori baieti tineri (unii agresorii sunt fixati pe ambele sexe, altii numai pe sexual feminin). Acestia nu actioneaza impulsiv sau spontan, îsi fac un plan bine pus la punct, de exemplu desfasoara o multitudine de activitati cu copii care nu au conotatii sexuale. Când actioneaza se focalizeaza pe stimularea sexuala a copilului cât si a lor. Nu folosesc droguri sau alcool pentru a realiza agresiunea.

Daca îi ceri unui pedofil fixat sa închida ochii si sa descrie persoana cu care ar vrea cel mai mult sa aiba o relatie sexuala el va spune ceva de genul " un baiat mic de 6 ani cu parul blond si ochi albastri".

Molestatorii cu regresiune sau situationali

Tipologia lui Dr. Groth spune ca la acestia atractia sexuala primara o reprezinta femeile de aceeasi vârsta. Daca sunt întrebati care ar fi pentru ei partenerul sexual ideal ei vor descrie o persoana apropiata de vârsta lor.

Acest tip de agresori se implica în relatii cu copiii din cauza stresului sau dificultatilor situationale pe care le traiesc. Ei se orienteaza spre copii pentru a depasi stresul si pentru a se simti mai bine. Asadar abuzul asupra copiilor poate creste sau descreste în frecventa în functie de stresul agresorului. Acestia acorda copiilor un statut de pseudo-adult îi vad si îi trateaza ca pe niste prieteni. Spre deosebire de pedofilii fixati, la agresorii situationali poate trece o luna sau ani pâna la repetarea agresiunii. În anumite situatii acest tip de agresor înlocuiesc problemele de relationare aparute cu o femeie adulta începând sa se implice în relatii cu copiii. De obicei victimele sunt de sex feminin, si putin mai mari în vârsta decât victimile pedofililor fixati. Molestatorii regresivi, fata de cei fixati utilizeaza alcoolul sau drogurile în timpul agresiunii.

II. Violatorii

O alta forma de abuz sexual este violul asupra persoanelor care sunt trecute de perioada pubertara. Violul este asociat cu gânduri agresive dar nu neaparat si cu fapte agresive. Acest tip de agresor foloseste atacul, amenintari, ostilitatea sau forta fizica pentru a intimida si a-si exercita puterea asupra victimei. Când un individ comite un viol priveste victima ca fiind usor de dominat si este interesat sa obtina controlul total (fizic, psihic, emotional) asupra acesteia. Daca molestatorii de copii se gândesc la emotiile victimei, violatorii au ca scop obtinerea sentimentului de dominare si control. O alta diferenta între violatori si molestatori este aceea ca violatorii dupa ce traumatizeaza o data o persoana se orienteaza catre altcineva, în timp ce molestatorii îsi retraumatizeaza victimele si prelungesc foarte mult preludiul sexual.

Dr. Groth identifica mai multe tipuri de violatori:

Violatorii furiosi

Acestia sunt furiosi pe femei în general, însa pot fi furiosi si pe alte persoane sau lucruri din viata lor. Singurul mod de a-si rezolva problemele este prin intermediul furiei. Folosesc un limbaj dur si exploziv. Folosesc forta fizica, uneori mai mult decât este necesar pentru a imobiliza victima în vederea penetrarii. De cele mai multe ori lasa semne pe corpul victimelor în diferite locuri. Actioneaza impulsiv si spontan pentru a avea avantajul surprizei. Aproximativ 25-45% din violatori sunt furiosi.

Violatorii care utilizeaza puterea.

Aceste persoane vor sa se simta puternici si sa aiba controlul. Nu-si descarca furia în timpul agresiunii, folosesc numai forta fizica necesara penetrarii. Ei apeleaza mai degraba la coercitie si amenintari psihice decât la forta fizica. Tind sa puna întrebari si sa dea ordine victimelor. Nu sunt atât de ostili verbal ca violatorii furiosi. Aceasta categorie de agresori este inclusa în violenta domestica. Atât violatorii care utilizeaza puterea, cât si violatorii furiosi prefera victime vulnerabile fizic si psihic care sunt usor de intimidat. De cele mai multe ori aceasta categorie de violatori îsi planuiesc atacul si îsi imagineaza satisfactia înainte de a abuza.

Ambele categorii de violatori, furiosi si cei care utilizeaza puterea, pot folosi arma în timpul agresiunii, statisticile mentioneaza ca violatorii furiosi utilizeaza mai des arma pentru a rani victima ceea ce scade nevoia de a folosi forta fizica.

Aproximativ 60-70% din violatori utilizeaza puterea în comiterea agresiunii.

Violatorii sadici.

Aceasta categorie de violatori au o atractie erotica spre putere, furie si violenta. Acestia se angajeaza în atacuri compulsive, realizând ritualuri ale violului. Deoarece au un raspuns erotic la putere si control, atacurile lor sunt caracterizate prin tortura si violenta. Cea mai mare parte a victimelor sunt omorâte. Violatorii sadici au afectiuni psihiatrice grave care sunt în strânsa legatura cu comportamentul lor agresiv. Între 2-5% din violatori sunt sadici.

III. Agresorii fara contact.

Tipologia lui Groth nu include agresorii care nu ajung la penetrare (voyoristii si exhibitionistii). Rata de recidiva a acestora este foarte mare si multi ajung la un atac mai serios asupra victimei în cele din urma.

Trebuie retinut ca preferintele specifice a fiecarui tip de agresor nu-i împiedica sa se orienteze si spre celelalte tipuri de victime. În anul 1987, Gene Habel a studiat si a gasit ca 50% din subiecti sunt angajati si în alte tipuri de agresiuni sexuale.

Agresiunile sexuale comise de minori*

A. Copiii care au comis agresiuni sexuale ( 3 ani -12 ani)

- În cazuistica au fost întâlniti si copii de 3-4 ani care au comis agresiuni sexuale asupra unor copii mai mici sau de aceeasi vârsta,

- Frecventa de vârsta cea mai întâlnita la care încep sa comita agresiuni este între 6 si 9 ani,

- Fetele din cadrul acestei vârste manifesta un procent mai ridicat de comportamente agresive sexual si sunt la fel de agresive ca si baietii,

- Victimele copiilor agresori sunt foarte tinere, de cele mai multe ori de sex feminin si sunt rude, prieteni sau cunostinte,

- Copiii agresori au relatii dificile, conflictuale când se afla în grupuri cu copii de aceeasi vârsta sau vârste apropiate.

Caracteristicile familiilor din care provin copiii agresori:

Haos emotional în mediul familial,

Parintii nu pot raspunde la nevoile copiilor,

Abuz emotional, sexual sau violenta domestica,

Mama sau tatal au numerosi parteneri sexuali,

Familia are atitudini rigide fata de sexualitate,

Copiii au fost expusi la pornografie,

Expunerea continua a copiilor la discutii despre sex în casa,

Prezenta unui parinte cu probleme de sanatate mentala,

Un parinte care a fost abuzat sexual,

Frecvente schimbari de domiciliu,

Frecvente pasari în centre de plasament.

Dezvoltare sexuala inadecvata a copiilor de cu vârsta între 0 si 5 ani.

Jocuri sexuale cu papusile în care se realizeaza penetrarea acestora,

* dupa John Bergman

Atingere continua a zonelor genitale,

Folosirea fortei asupra altor copii în scopul atingerii organelor sexuale sau a penetrarii,

Actiuni care au ca rezultat ranirea fizica,

Emotii si actiuni de genul secretomanie, furie, dezgust.

Dezvoltarea sexuala inadecvata a copiilor cu vârsta între 6 si 10 ani.

Autopenetrare sau penetrarea altor persoane,

Atingerea altor persoane în zonele sexuale,

Hipersexualitate,

Masturbare persistenta, compulsiva

Amenintari folosite asupra altor persoane în scopuri sexuale,

Nu respecta regulile sau observatiile aduse de parinti, educatori.

B. Adolescentii care au comis agresiuni sexuale.(13-18 ani)

Istoria personala:

Cei mai multi dintre acestia au fost abuzati fizic în familie sau mediul extrafamilial,

Au fost neglijati în mediul familial,

Au fost expusi la violenta în familie,

Prezenta tulburari de atasament - au fost separati fizic sau emotional de unul sau ambii parinti.

Majoritatea sunt cu 3 ani în urma dezvoltati emotional fata de adolescentii de aceeasi vârsta neagresori.

Abilitati sociale si interpersoanle:

Abilitati sociale insuficiente ( frustrati, timizi, anxiosi),

Impulsivitate si depresie

Relatii limitate cu persoane de aceeasi vârsta

Izolati social

Se masturbeaza compulsiv

Un sfert dintre acestia au tulburari neurologice,

Empatie redusa

Lipsa de întelegere a efectelor traumatizante ale actiunilor lor asupra victimelor,

Abilitati reduse de rezolvarea conflictelor,

Personalitati de tipul schizoid/dependent, obsesiv/compulsiv

Tendinta de abandon scolar,

Rezista scazuta la frustrare,

Slabe atitudini heterosociale.

Cunostinte si experienta sociala

33% vad relatiile sexuale abuzive ca o modalitate de a-si manifesta iubirea fata de cineva,

23% considera ca relatiile sexuale abuzive sunt o cale de a simti putere si control,

10% vad sexul ca pe o cale de a-si reduce nivelul furiei

8% vad relatiile sexuale abuzive ca pe o cale de a rani sau pedepsi pe cineva.

Pornografie

42% dintre minorii agresori sexual au fost sau sunt consumatori de pornografie.

Posibile teme terapeutice

Specialistii care lucreaza în domeniul reabilitarii abuzatorilor sexuali spun ca nu exista un tratament al acestora. În timpul consilierii de grup sau individuale, agresorii învata si exerseaza controlul.

Obiective:

Învatarea controlului,

Prevenirea victimizarii

Dezvoltarea de relatii neagresive conform vârstei.

Pasi:

Acceptarea responsabilitatii,

Corectarea distorsiunilor cognitive,

Exersarea empatiei cu victima,

Controlul furiei si al impulsurilor,

Exersarea de abilitati sociale si cognitive,

Reducerea excitatiei deviante,

Prevenirea recidivei (tehnica prin care se identifica situatiile cu risc ridicat si se folosesc strategii de a face fata sau de a evita abuzul).

CICLUL COMPORTAMENTULUI ABUZATOR

1. MOTIVAŢIA - oricine este motivat sexual de catre un anumit grup - tinta. În majoritatea cazurilor este vorba de relatii consensuale între doi adulti care se simt atrasi unul de celalalt . Unii adulti se simt atrasi de copii sau de parteneri adulti refractari. Acesta este motivatia lor de a abuza.

2. FANTEZIA - joaca un rol important în comportamentul abuzator. Atractia fata de activitatile sexuale ilegale este întarita prin masturbarea pe fondul unei fantezii sexuale privind acest tip de comportament.

3. INHIBITORII INTERNI - individul stie ca nu este permis ceea ce gândeste - nu si-a dat înca permisiunea de a abuza.

4. FACTORUL DECLANsATOR - un eveniment anume ( stresul, respengerea, etc.), face perspectiva acestei fantezii ilegale deosebit de atractiva. Factorii declansatori cel mai întâlniti sunt starile emotionale negative (singuratatea, furia, plictiseala, frustrarea, etc.), care pot fi îndepartati prin fantezie si acre conduc la abuz.

5. SCUZA PENTRU ABUZ - indivizii au nevoie de un motiv sau de o scuza pentru a continua si a se complace în fantezia lor. Acestea sunt de obicei adaptari ale unor idei comune în viziunea  respectivului individ ( cum ar fi interpretarea unei relatii cu un copil în termenii unei relatii între parteneri sexuali adulti). Sub stres emotional dorinta de a continua fantezia se intensifica, astefl încât individul distorsioneaza propria situatie sau anumite idei morale curente din cultura sa (cu ar fi aceea ca o relatie este permisa daca partenerii sunt de acord) pentru a-si inventa o scuza (distorsiune cognitiva). Prin urmare, individul îsi va spune ca scuza sa este valabila si ca abuzul sau deliberat este astfel justificat.

6. REPETIŢIA PRIN FANTEZIE - masturabarea pe fondul fanteziei ilegale întareste dorinta de a abuza si ideea ca nimeni nu va avea de suferit; ca victima o merita sau o vrea. Retineti ca în timpul fanteziei distorsiunea cognitiva devine "adevarata" . Fantezia este în adevaratul sens al cuvântului o repetitie în vederea abuzului, atingerea orgasmului fiind cel mai puternic stimulator al gândirii distorsionate.

7. ALEGEREA VICTIMEI - abuzatorul va alege o victima din cadrul propriului grup tinta, luând în considerare vârsta, sexul, aspectul fizic, personalitatea si gradul de vulnerabilitate. Abuzatorul va învata unde sa gaseasca victima care sa se încadreze în grupul -tinta respectiv.

8. PREGĂTIREA - reprezinta procesul prin care abuzatorul pregateste victima si împrejurimile respective astfel încât abuzul sa poata fi comis cât mai usor si cât mai sigur. Procesul de pregîtire poate lua multe forme si are drept scop principal crearea unei relatii de încredere sau de dependenta greu de depatit de catre victima. În acest proces poate fi implicata chiar si familia victimei , pentru ca abuzatorul sa aiba acces mai usor la aceasta.

Printre semnele clare ale pregatirii se numara oferirea de cadouri si bani. Alte metode sunt interesul acordat victimei si crearea unei relatii aparente de dragoste precum si metoda de intimidare prin amenintare.

Pentru a preveni dezvaluirea abuzului, abuzatorul încearca sa implice victima în difireite activitati ilegale sau sa o faca sa se simta la fel de vinovata de comiterea abuzului.

Procesul de pregatire poate include atingeri non-sexuale : o mîna pe genunchi sau un brat dupa umeri - pentru a se putea vedea pâna unde se poate merge.

9. ABUZUL - dupa alegerea victimei si pregatirea ei, abuzatorul se va afla într-o situatie în care abuzul are putine sanse de a fi împiedicat sau detectat. Abuzatorul va continua atâta timp cât se va simti în siguranta - daca va întâmpia rezistenta se va opri pentru a pune la cale un alt scenariu al abuzului.

10. ÎNTĂRIREA FANTEZIEI - stasifactia imediata oferita de abuz va alimenta mai departe fanteziile ilegale, asa cum se întâmplase anterior cu masturbarea. Elementele neprevazute ale abuzului (de exemplu reatia victimei) vor deveni elemente constitutive ale fanteziilor viitoare.

11. VINOVĂŢIA - în primele stadii ale abuzului este posibil ca abuzatorul sa aiba un sentiment de vinovatie si de remuscare fata de faptele sale, alaturi de un sentiment de teama fata de ce i s-ar putea întâmpla.

12. ALUNGAREA SENTIMENTELOR DE VINOVĂŢIE - este posibil ca abuzatorul sa alunge acest sentiment cu ajutorul distorsiunilor cognitive folosite anterior.Acest proces conduce la întarirea acestor distorsiuni datorita faptului ca ele ajuta la înlaturarea sentimentului de vinovatie si creaza dependenta emotionala fata de acestea  pentru ca renuntarea la distorsiuni l-ar face pe abuzator sa se simta vinovat pentru toate abuzurile comise.

13. ÎNTOARCEREA LA ÎNCEPUTUL DEZVOLTĂRII CICLULUI ABUZATOR -  este posibil ca abuzatorul sa se întoarca la prima faza a acestuia, pentru ca ulterior sa treaca direct într-o faza avansata datorita distorsiunilor folosite pentru a înlatura sentimentul de vinovatie si a întaririi fanteziei (faza a VI-a) dupa înlaturarea vinovatiei, în timp ce altii vor avea nevoie de un eveniment declansator care sa le întareasca motivatia înainte de a intra în aceasta faza a repetitiei prin fantezie. Unele parti ale ciclului pot fi eliminate odata ce abuzul se afla într-o faza avansata cu o anumita victima.

De exemplu alegerea tinetei si pregatirea pot fi îndepartate pentru a crea unciclu compus din abuz si din repetitie prin fantezie. Ele vor fi însa reintroduse atunci când va aparea interesul pentru o alta victima sau când o noua potentiala victima devine disponibila.

În ceea ce priveste ciclurile abuzului trebuie mentionat ca durata unui ciclu poate varia semnificativ de la un caz la altul si ca anumite parti ale ciclului pot dura minute, luni sau chiar ani în functie de abuzator.

Abordarea agresorilor sexuali :

Negarea:

De la majoritatea agresorilor se asteapta un anumit nivel al negarii faptei, cel putin în primele etape ale evaluarii. Agresoriii sunt experti în a minti si manipulare. La început este bine sa-i lasam o cale de amânare a adevarului însa dupa un anumit timp acesta trebuie confruntat cu datele reale. Negarea poate lua anumite forme:

Negarea abuzului în sine;

Negarea ca agresorul ar fi avut intentia sa comita agresiunea ("pur si simplu s-a întâmplat"!);

Negarea ca agresorul este pe de-a-ntregul responsabil (crede ca victima a initiat atacul si ca si ea a vrut sa întretina relatii sexuale);

Negarea altor pattern-uri sau comportamente deviante;

Negarea ca victima are vreo problema în urma abuzului suferit.

TEHNICI sI STRATEGII

Interviuri colaterale separate. Profesionistul trebuie sa fie foarte atent când realizeaza interviul unui agresor ce are legatura cu familia acestuia, pentru ca ei pot sa stabileasca de comun acord ce sa spuna. De aceea, e bine ca fiecare membru al familiei, partener, prieten sau victima sa fie intervievate individual chiar de la început astfel încât profesionistul sa cunoasca cel mai bine opiniile tuturor. Aceste informatii pot fi folosite pentru a creste influenta profesionistului în fata agresorului.

Nu da ce ai în mâna. Anumiti agresori încearca sa afle ce stie profesionistul despre agresiune pentru ca sa recunoasca numai acest lucru. Profesionistul trebuie sa informeze agresorul ca stie aproape totul, timp în care va spune câte ceva vag pâna când agresorul va detalia întreaga istorie fiind încurajat sa nu uite nici un detaliu.

Dezvoltarea unui set de "Da-uri". În prima etapa a interviului profesionistul trebuie sa puna numai întrebarile la care agresorul sa raspunda "Da". Acordul si cooperarea cu agresorul în prima etapa este foarte importanta, chiar daca nu se obtin informatii decât referitoare la ziua de nastere sau unde locuieste. Mai târziu se vor discuta aspectele mai complicate.

Ignora raspunsurile în care nu ai încredere. Eventual profesionistul poate cere agresorului sa clarifice anumite puncte care generaeaza confuzie, deceptie sau nu concorda cu realitatea. Este mai usor pentru profesionist sa spuna ca n-a înteles bine daca a auzit un raspuns neadecvat. Profesionistul trebuie sa reformuleze întrebarea între-o maniera relaxanta.

Repetarea întrebarilor. O strategie eficienta este repetarea aceleeasi întrebari sau punerea de întrebari diferite pe aceeasi tema. Agresorii dezvaluie anumite aspecte la o întrebare pentru ca la urmatoarea pe aceeasi tema pusa mai târziu, sa aduca mai multe detalii, informatii si explicatii.

Lasa povara minciunilor pe agresor. Profesionistul trebuie sa puna întrebari care angajeaza agresorul într-un anumit tip de comportament (vezi filmul "Negociatorul" - Kevin Spacey). De exemplu, trebuie evitate întrebarile cum ar fi: "Ai facut vreodata.?", si trebuie accentuate întrebarile de genul: "Când ai facut prima data.?" sau "Cât de des ai.?".

Folosirea aproximarilor succesive. Daca un agresor neaga faptul ca a avut un anumit comportament raportat de victima, se începe chestionarea prin stabilirea faptelor aproximative ale comportamentului. De exemplu, daca un agresor neaga un act sexual cu victima, întrebarile trebuie sa fie progresive începând cu stabilirea urmatoarelor lucruri: daca era dezbracat în fata victimei, daca penisul sau atingea piciorul acesteia, daca penisul a atins vulva, daca penisul a intrat în vagin.

Alternarea suportului cu confruntarea. Agresorii dezvaluie mai multe lucruri atunci când simt ca sunt întelesi si sprijiniti. În acelasi timp ei trebuie sa se simta responsabili sa spuna adevarul. Profesionistul se va misca cu abilitate înainte si înapoi între rolul de "suporter" si rolul celui care-l confrunta cu realitatea pe parcursul interviului.

Permiterea unor rationalizari. Unul din scopurile interviului este sa deschida canale de comunicatie cu agresorul si obtinerea de informatii privind comportamentul sau si ce gândeste agresorul despre aceasta. Daca profesionistul îl confrunta permanent pe agresor la fiecare rationalizare a acestuia, agresorul va evita sa spuna adevarul despre pattern-urile sale de gândire si comportament în viitoarele conversatii.

Utilizarea cuvintelor. Cuvinte cum ar fi "molestator" sau "violator", "abuzator" poate avea sensuri diferite pentru diferiti oameni. Foloseste întrebari care sa se refere la comportamentul specific al agresorului decât sa folosesti niste fraze care dau nastere la interpretari eronate.

Subliniaza ce s-a întâmplat. Initial este mult mai important sa se determine ce a facut abuzatorul decât de ce a facut-o. "De ce?" este o speculatie si invita la scuze. "Ce?" înseamna comportamentul tipic.

Evitarea întrebarilor multiple. A întreba mai multe lucruri odata da nastere la confuzie, întrerupe fluenta interviului, poate permite agresorului sa raspunda numai în parte la întrebari;

Foc-rapid de întrebari : Aceasta strategie forteaza agresorul sa raspunda spontan la întrebari fara a avea timp de gândire si acopera materialul informational necesar.

Marturisirea este pozitiva. Permanent trebuie mentionat avantajul marturisirii pentru a evita încarcerarea pe termen lung si a fi admis în tratament sau pot fi prezentate alte avanzaje posibile.

Pe masura ce evaluarea continua strategiile de intervievare si control ale negarii se schimba. Daca la început ne intereseaza obtinerea de cât mai multe informatii pentru a evalua riscul în comunitate al agresorului, scopul consilierii este altul. Unul din scopurile importante ale consilierii este acela de a ajuta agresorul sa accepte responsabilitatea faptelor sale. Profesionistii cred ca sunt de folos urmatoarele tehnici:

Nu permite nici o negare; realizeaza confruntarea de fiecare data!

Realizeaza în mod constant confruntarea erorilor de gândire!

Nu permite nici o diminuare a responsabilitatii agresorului pentru actiunile sale.

Fiti pregatiti pentru un comportament inadecvat.

Profesionistul trebuie sa fie pregatit pentru anumite comportamente pe care le poate întâlni în evaluarea si consilierea agresorilor.

Intimidarea. De obicei majoritatea agresorilor colaboreaza, dar profesionistul poate întâlni situatii când un agresor vrea sa intimideze. El poate, de exemplu, sa stea foarte aproape de profesionist violându-i spatiul personal, sa-l fixeze cu privirea, sa actioneze provocator. Profesionistul trebuie sa se simta liber sa-i ceara agresorului sa stea într-un anumit loc si sa nu faca pe vedeta. Agresorul poate sa faca anumite gesturi provocatoare care au rolul sa-l puna în defensiva pe profesionist si sa distraga atentia de la subiectul principal: agresiunea în sine.

Prabusire emotionala. Un agresor poate sa simuleze un lesin, sa cada jos, în fata profesionistului în timpul interviului. Cel mai bine este sa accepti acest lucru ca un raspuns normal din partea agresorului. Lasa-l sa "compuna" singur scenarii scurte si apoi treci mai departe cu interviul. Nu lasa ca acest comportament sa te manipuleze.

"Despicare" si manipulare. Agresorul va testa aproape sigur echipa de evaluare si consiliere spunând diferite informatii la diferiti membri ai echipei; de exemplu, ca persoana care-l evalueaza i-a spus ceva ce contrazice cele afirmate de consilier. De asemenea, va discredita orice informatie negativa despre el. Este vital în acest caz ca profesionistul sa comunice deschis si constant cu ceilalti membri ai echipei. În acest fel va fi foarte greu pentru agresor sa distruga echipa si sa manipuleze anumiti membri ai acesteia.

Interpretare creativa a conditiilor sau a oricaror instructiuni. Agresorii sunt maestri în interpretarea informatiei în favoarea lor. De aceea este important sa le dam instructiunile în scris iar ei sa semneze pentru acestea precum ca le-au primit, le-au citit, au înteles ce înseamna si ca le vor respecta. Daca sunt anumiti termeni ai conditiilor trebuie clarificat fiecare în parte la început. Este neobisnuit ca agresorul sa se astepte sa se întoarca în familia sa la copii sau sa continue sa aiba legaturi cu victima. O vizita pe teren imediata trebuie facuta pentru a ne asigura de respectarea conditiilor.

PREVENIREA TRAUMEI SECUNDARE

CE ESTE TRAUMA SECUNDARĂ ?

Trauma secundara reprezinta efectele emotionale si psihologice traite în timpul expunerii la detaliile diverse ale experientelor traumatice ale altora. Evaluarea si consilierea agresorilor în comunitate sau în penitenciar are în mod sigur asemenea efecte. Comportamentul de manipulare, de negare, blamare al agresorilor are un astfel de efect asupra profesionistului.

Efectele traumei secundare

Întelegerea agresorilor poate duce la distorsionarea perceptiilor privind comportamentul normal.

Ascultarea dezvaluirilor cu privire la amanuntele abuzului este dificila si rascolitoare.

Recunoasterea si confruntarea ferma a agresorului, atunci când agresorul manifesta încercari de manipulare si abuz de putere, este o situatie frecventa. Acest lucru poate afecta modul profesionistului despre cum trebuie tratati oamenii.

Lucrând mereu cu încercarile de manipulare si fiind mereu tinta acestora se poate dezvolta un sentiment de neîncredere fata de altii.

A te simti responsabil pentru securitatea comunitatii poate fi foarte împovarator.

Semnele traumei secundare

Lipsa încrederii în ceilalti atât în timpul cât si în afara serviciului.

A te simti supraresponsabil fata de securitatea în comunitate.

Folosirea excesiva a unui mecanism de coping.

Sentiment de izolare.

Negarea nevoilor proprii în fata muncii de protectie a celorlalti.

Probleme în relationare.

CUI TREBUIE SĂ NE ADRESĂM

Diminuarea efectelor traumei secundare (agentii)

Adresarea la o agentie de profesionisti în acest domeniu.

Urmarea unor training-uri specifice de lucru cu agresorul.

Trainarea staff-ului pentru a întelege dinamica agresorului asociata cu trauma secundara.

Stabilirea si mentinerea sarcinilor clare si a expectatiilor.

Realizarea unui forum pentru profesionisti pentru a discuta aspectele atacului sexual si aspectele de management.

Crearea unui mediu în care membrii staff-ului sa nu le fie frica sa râda.

Trimiterea unui mesaj foarte clar care sa specifice ca esecul agresorului nu înseamna esecul profesionistului.

Ramâi linistit la schimbarile de pe teren.

Realizarea unui forum de rezolvare a conflictelor.

Crearea unei flexibilitati în evaluarea si consilierea cazurilor.

Crearea unui proces de colaborare astfel ca decizia sa fie luata în echipa.

Mentinerea clara a sarcinilor de serviciu si a politicilor.

Încurajeaza staff-ul sa mentina balanta si sa-si revizuiasca stilul de viata din afara serviciului.

Diminuarea efectelor traumei secundare (individual)

Ascultarea feed-back-ului venit din partea colegilor, prietenilor si membrilor familiei;

Ai grija de tine. Anumite sugestii includ crearea unei liste de siguranta si afisarea ei cât mai proeminent acasa si la serviciu; fii creativ, pleaca undeva în afara orasului, bucura-te de mediul înconjurator, apreciaza vremea, distreaza-te, socializeaza-te, mergi la consiliere daca simti nevoia.

BIBLIOGRAFIE:

Bergman,J., & Plum, W., Note de curs - Introducere în Terapia Agresorilor Sexuali - Asociatia Alternative Sociale Iasi - 2003,

Bailey, R., Oxfford Forensic Psychology Service - Adolescent sex offender - Assesement Pack, 2000.

Luca,C., - Lucrearea:Managementul grupurilor de consiliere cu agresori sexuali, Psihologie Manageriala si Managementul Relational, Universitatea de Stat "Alecu Russo" Balti, Republica Moldova, 2002.

Greer,J., & Stuart I.,R., The sexual aggresor : Curent perspective on treatment, Van Nostrand reinhold, New York, 1983

ICD-10 Clasificarea Tulburarilor mentale si de comportament, Editura All, Bucuresti 1998

Luca, C., Managementul grupurilor de terapie a agresorilor sexuali,

Magureanu, L., - Note de curs - Organizatia Salvati Copiii filiala Iasi 2003

Mulloy, R.., & Marshall, W.L., Cognitive-behavioural tratment of sexual offenders, Chichester: Wiley 1999

West Midlands Probation Services - Sex offender groupwork programme, 1998