PSIHOLOGIA RECLAMEI

PSIHOLOGIA RECLAMEI

Specialistii in domeniul reclamei sunt interesati de variabila "promovare". Ceea ce trebuie sa intelegem este diferenta intre reclama si psihologia reclamei.

Reclama este modalitatea nompersonala de a face cunoscut un produs sau serviciu cu scopul de a obtine beneficii financiare ulterioare atribuite unui sponsor.

Psihologia reclamei este o materie interdisciplinara, dinamica, descriptiva in care studiem felul in care diferite tipuri de recalme afecteaza comportamentul uman (Hoka 2000a).

Ø      Interdisciplinaritate

		Figura 2: Psihologia reclamei - Materie-interdisciplinara

Ø      Dimanismul este determinat de dezvoltarea tehnologiei

Ø      Descriptiva deoarece are tendianta de a descrie fenomenele intamplate

Functiile reclamei postmoderniste:

Ø      Reclama este un etalon cultural-ecomonic-social

Ø      Mijloc de informare

Ø      Mijloc de comunicare

Ø      Modalitate de mentine fidelitatea clientului/consumatorului

Ø      Modalitatea de convinge indivizii pentru a adopta un comportament corect de sanatate

Orice reclama este produsul unui proces de creatie:

Procesul de creatie presupune un antrenament creativ. Acestea au rolul de a dezvolta creativitatea grupului. Gandirea creativa trebuie inteleasa ca si:

Ø      O gandire a posibilitatilor si alternativelor

Ø      O tratare flexibila a modelelor de gandire

Ø      O gandire a noilor combinatii pornind de la elemente cunoscute ale situatiei problema

Acest gen de creativitate poate fi invatat si imbunatatit. Nu excludem logica si ratiunea dar luam in considerare si si alte capacitati cum ar fi: intuitiea; presimtirile; sentimente; perceptiile senzoriale. Exista cateva componente care asigura succesul in activitatea creativa:

Ø      Personalitatatea individului

Atitudini, calitati si comportamente care stimuleaza creativitatea:

Ø      A nu avea prejudecati

Ø      Disponibilitatea de a risca

Ø      De a fi deschis la tot ceea ce este nou, inedit

Ø      Capacitate de reprezentare mentala

Ø      De a gasi cat mai multe asociatii

Ø      De a nu judeca pripit

Ø      De a fi flexibil

Ø      Capacitatea de a recunoaste propriile greseli

Ø      Capacitatea de a genera conflicte

Ø      Simpatia pentru detalii

Ø      Simpatia pentru anormal

Ø      A avea o privire de ansamblu in tratarea problemelor

Blocaje ale creativitatii:

Ø      Pesimismul

Ø      Conformismul

Ø      Teama

Ø      Prejudecatile

Ø      Rutina

Ø      Stereotipii verbale

Ø      Conditii de cadru

In alegerea salilor se tine cont de: sali spatioase; mese si scaune care pot fi usor mutate, sali care permit multa miscare. Pe pereti este bine sa se afle cat mai multe table, foli colante. Ca si materiale de lucru se utilizeaza cartonase, creioane colorate; post-it note-uri; markere; folii retroproiector, hartii colorate, foarfeca, adeziv, reviste vechi etc. Formarea grupelor: trebuie avut in vedere ca numarul participantilor sa fie cat se poate de variat si omgen (profesie, sex, varsta). Numarul de participanti, trebuie sa se situeze intre 5-7 persoane. In cazul in care se lucreaza cu grupe mai mari se recomanda impartirea in subgrupe care sa lucreze in paralel. Instructorul trebuie sa aiba un rol de moderator. El trebuie sa creeze o atmosfera de colaborare, incredere; promoveze munca in echipa; De cele mai multe ori chiar si membri pot deveni moderatori, nu trebuie neaparat sa fie o persoana din exterior. Moderatorul are sarcina de a ghida grupul creativ in activitatea sa, fara sa forteze ideile. Trebuie sa declansese creativitatea grupului prin exercitiile de incalzire.

Ø      Cunostintele cu care opereaza individul pentru gasirea solutiilor

Componentele antrenamentului creativ sunt:

Ø      Exercitii de incalzire.

Vizeaza incalzirea grupului prin diverse exercitii.

Brainstorming

Este cea mai cunoscuta tehnica creativa care este utilizata in grup si care se poate aplica repede si usor fara prea multe probleme. Orice sesiune de Brainstorming

Are cateva trepte:

Pregatirea: punerea la dispozitie materialului - suprafete mari de hartie; coli; role de hartie; creioane colorate. Trebuie sa fie o atmosfera cat se poate de placuta; fara telefonele; fara vizitatori; sau zgomot. Marimea grupului 5-7 persoane. Exista cateva reguli de care trebuie sa se tina cont:

Ø      De da frau liber ideilor

Ø      Se genereaza cat mai multe idei

Ø      Ideile trebuie evaluate

Ø      Nimini nu "ucide"ideile prin stereotipii verbale care exprima respingere sau dezaprobare etc. ("o, nu! Asta-i prea de tot! Taci din gura! E prostie ce zici! Asta n-are nici un rost! N-are nici un farmec. Nu am nici o idee ).

Moderatorul are sarcina se activa ideile creative ale participantilor pentru a respecta intervalul de timp alocat (20-30 de minute maximum)

Modul de realizare

Participantii isi manifesta parerea oral, liber si cat se poate de spontan cu privire la problema aleasa. Nu se respectam nici o ordine logica, dar nu impunem explicatii, dezvateri prea lungi. Este de recomandat ca o singura persoana sa scrie ideile pe coli mari de hartie.

Despartirea participantilor.

In acest timp se realzeaza un protocol cu idei si se distribuie tuturor participantilor.

Sedinta de analiza

Vizeaza citirea protocolului cu idei, evaluarea ideilor care au fost neclare

Sortarea ideilor- acele care ating doar tema sau sunt mai putin relevante pentru tema

Dezvoltarea ideilor care au ramas si derivarea unor alternative

Sortarea si structurarea propunerilor dupa criterii adecvate

Judecarea/evaluarea propunerilor ca si cum ele ar fi aplicate

Decizia finala

Artele frumoase si psihologia reclamei

Psihologia reclamei ca si ramura de stiinta s-a nascut in urma progresul stiintifico-economic, si artistic. Dar putem intr-adevar vorbi de un progres al artelor? Cu siguranta, nu de putine ori ne gandim la, cum ar fi fost daca am fi trait intr-o alta epoca, alt timp, alta generatie? Cuprinsi de sentimentul dezamagirii, ne consolam cu gandul ca, nu noi ne alegem timpul in care traim. Ceea ce trebuie apreciat este faptul ca, suntem o generatie care este onorata de evolutia omenirii si trebuie sa fim pregatiti pentru ceea ce se va intampla. Aceasta nu inseamna ca trebuie sa prezicem, ca intr-o forma sau alta ne apropiem de apocalism, sau ca omenirea se aproprie de sfarsitul civilizatiei umane.

Orice progres este bazat pe evolutie. Dar, evolutia nu se desfasoara neaparat in sensul vertical, ci mai mult este o miscare continua, care se desfasoara intr-un timp pe care noi nu-l putem determina cu exactitate, deoarece relativitate tot timpul de inconjoara.

Civilizatia umana pare sa fie supusa unei legi asemenatoare de ridicare si cadere, nu cunoaste nemiscarea deoarece "pamantul era pustiu si gol si peste fata adancului era intunericul si Duhul lui Dumnezeu se misca pe deasupra apelor, si Dumnezeu a spus : Sa fie lumina si a fost" (Geneza1:2,3). Van Loon asemana aceasta continua miscare cu valurile marii, care se nasc, cresc, se umfla, ating culmea si se sparg intr-o pulbere de apa spumegand, atingand din nou nivelul tarmului. Noi, cei care traim in acesta epoca suntem observatorii acestor 'valuri', care au drept termometru artele. Artele pot masura febra valurilor, si ne pot face sa apreciem epoca in care traim.

Clasicismul a dat nastere romatismului. In secolul 19, Paris devine un oras modern si este populat de foarte multa lume. Este considerat al treilea oras dezvoltat in lume. Astfel, devine un oras elegant, orasul distractiilor, locul unde artistii din lume se intalnesc. Urmele lor deveneau vizibile, facand din Paris capitala culturii moderne. Astfel din romantism se naste impresionismul, al carui reprezentant era Manet. In ciuda acestora, Manet niciodata nu s-a considerat impresionist. Pictura spaniola a avut un mare efect asupra lui, influentat fiind o viata intreaga de pictura lui Velazques si Goya. El isi organizeaza impreuna cu un grup de artisti, tineri bineinteles, expozitia 'Salonul', locul in care a fost refuzat tabloul lui 'Rasarit de soare'. Impresionismul se caracterizeaza prin refuzul de abordare a subiectelor tabu, religioase, sau istorice, inspirandu-se din natura, peisaje, grupul social-uman. De altfel, fiecare artist cauta sa stea cat mai aproape de natura. Claude Monet picteaza pe o ambarcatie, pe malul fluviului, Renoir petrecea zile intregi printre multimea care dansa, sau in zilele de vara insorite.  Post-impresionismul lui Cézanne a fost dea dreptul ridicat in slavi, de asemenea sintetismul a lui Gauguin (orice inteles ar avea). Post-impresionistii erau mari admiratori ai clasicismului si doreau sa realizeze contactul direct cu natura, realizarea armoniei.

Fovismul refuza formele si culorile naturale, preferand simplitatea conturilor, atribuie culorilor profunzimea, intensitatea violenta a constiintei. Operele lui Matisse nu erau considerate mature in raport cu realitatea, multi critici de arta afirmau ca sunt chiar infantile.

Prin anul 1900, neo-impresionalismul nascu cubismul care s-a remarcat o data cu tabloul lui Picasso 'Domnisoarele din Avignon'. Acum este momentul cand artistii recompun realitatea in functie de viziunea intelectuala

Suntem de-a dreptul coplesiti de aceste denumiri. Nume inventata in cine stie ce cafenele pariziene, dupa al patrulea pahar de vin. Sa nu pierdem nici o clipa din vedere snobismul a unui public care nu avea nici cea mai vaga idee ce putea insemna acele statui sau tablpuri ciudate, dar da dreptate criticului de arta si negustorului care isi dublau capitalul cumparand sau vanzand operele lui Picasso sau Matisse.

A urmat apoi descoperirea sculputurii negre primitive si a Orientului Apropriat si atunci printre atatea absurditati s-a nascut rand pe rand expresionismul, dadaismul, suprarealismul. Expresionismul a decis ca arta, de aceasta data, nu trebuie sa flateze ochiul ci sa lanzeze un mesaj direct, poate chiar violent, asupra spectatorului. Saturati probabil de atatea semnificatii, dadaistii nu mai vor sa accepte semnificativul. Acum artistii redau absurditatea lumii prin forma si culoare.

Daca realitatea este ceea ce vedem si putem analiza, sau ami exista o alta forma a realitatii mai avansata, ramane sa ne demonstreze suprarealismul, care afirma ca lumea vizibila este doar o parte din realitatea superioara. Aceasta realitate superioara poate fi redata.

Cubismul a nascut orfismul neoplasticismul si purismul, iar din neo-impresionism a iesit ciudatul stil cu numele de futurism. Desi, se manifesta in literatura mai ales, futurismul are influenta si in arta. Miscarea umana, comunicarea nonverbala nu poate fi reprezentata, doar in forma statica. Dimpotriva, trebuie sa fie reprezentata in debutul pana la terminarea ei. Daca pana acum, timpul nu a fost reprezentat, ei bine este momentul in care se introduce notiunea timpului in arta vizuala.

Desi parea, ca artistii pierdusera orice contact cu lumea, ei treceau de la un -ism la altul ajungand pana la arta neo-obiectiva, care in maniera ei revolutionara merse asa de departe incat isi faceau adevarate capodopere din cutii vechi de chibrituri, pene de pasare, gunoiul maturat la frizerii.

Gorky in 1940, concepe o noua viziune asupra picturii. De aceasta data, arta trebuie sa prinda actiunea, spontenaitatea, actionarea inconstientului. Aici putem aminti de epoca aluminiului a lui Pollock.

Pictura este inlocuita de miscarea Op art (arta optica). Vasarely descrie op art-ul drept 'agresivitatea cu care structurile produc un impact imediat pe retina Reprezentati ai acestei miscari sunt considerati Andy Warhol, Roy Lichtenstein etc.

Arta vizuala pentru a putea fi considerata arta, aceasta trebuie sa comunice o informatie la un anumit nivel. In lumea contemporana arta si stiinta se pot completa reciproc pentru a studia teorii, concepte, ajutandu-i pe artisti sa depaseasa limitele rolurilor lor traditionaliste de manuitori indemanatici ai culorilor, al daltei si a ciocanului, creionului, carbunelui. Se poate face o distinctie intre artele frumoase, aplicate si arta populara. Conceptia de frumos ilustrata in artele aplicate precede revolutia industriala. Deci se face distinctie intre arta ca scop utilitar si arta lipsita de utilitatea practica. Primul grup de arte cunoscute sub numele de arte aplicate ar putea include reclamele publicitare si designul industrial.

Designul este aranjamentul specific al formelor vizuale. Conceptul se refera la ordonarea si compunerea formelor. Estetica este o ramura a filozofiei care studiaza arta din punct de vedere al conceptului de frumos si urat si ai capacitatii acesteia dea produce emotii omului. Atunci cand arta ne impresioneaza da nastere unor sentimente pe care poate fi numita reactie estetica. Pentru ca o lucrare sa ne produca o placere estetica nu este obligatoriu ca ea sa reprezinte o imagine traditionalista a frumosului. De exemplu, o lucrare cubista a lui Picasso poate sa distorsioneze forma corpului omenesc asa cum il avem noi reprezentat in minte. Facand acest lucru, ea nu se conformeaza standardului traditional al frumosului, asa cum a fost stabilit de vechi greci. Chiar daca o asemenea silueta nu poate fi considerata frumoasa, intentia lui Picasso admirand modul in care alcatuieste compozitia si mai putin frumusetea obiectului infatisat de le.

In prezent mediul inconjurator este saturat de arta comerciala. Peste tot vedem panouri publicitare, afise etc. Reclama astfel, devine o arta vizuala aplicata. Ea se asociaza cu evolutia artelor, dezvoltandu-se mai ales in perioada Op'art. Cunoasterea evolutiei artelor, in domeniul publicitatii este important pentru psiholog, deoarece munca lui se desfasoara mult timp langa designer. Rolul psihologului in aceasta diada este sa inteleaga stilul designarului, si sa poata interveni atunci cand trebuie de cuviiinta intr-un mod natural, si sa fie capabil sa argumenteze deciziile pe care le ia.

Reclama nu este dependenta doar de evolutia artelor ci de dezvoltarea ecomonica omenirii. Miscarea stiintifica din Europa in secolul al XVII-lea, a determinat progresul stiintelor. Fermat in 1645 pune baza calcului probabilitatilor, precum Leibniz elaboreaza calcului infinitezimal. Apare prima luneta astronomica (Kepler 1571-1630). Galileo Galilei, afla ca Pamantul este in miscare si publica Tratat Asupra Universului Lui PTOLEMEU si Copernic. Anul 1687 a fost marcat de descoperirea teoriei gravitatiei si atractiei Universale de catre Newton.

Intre anii 1870 si 1914 se dezvolta stiintele exacte sub influenta Teoriei Evolutiei a lui Darwin. Apare bacteriologia (Pasteur), iar Mendeleev publica Tabelul periodic al elementelor. Alte cercetarii in fizica, precum electricitatea si magnetism (Maxwell) sau descoperirea razelor X Romtgen, dovedesc validitatea cercetarii asupra atomului, precum si devizibilitatea lui.

In articolul sau din 1905 intitulat Despre electrodinamica corpurilor in miscare, Einstein descrie relativitatea. Toate aceste descoperiri fac aparitia produselor tehnice, carora omul ia gasit utilitatea. Este vorba de razbuoiul de tesut, rotile actionate de apa, navigatie, deci perfectionarea transportului. Dezvoltarea prezei tiparite, momentul in care apar ziare, publicatii. Se dezvolta sistemul de comunicatii, apare radiolul (1990 - 1905 Marconi- Hertz), telefonul (1876 Bell), iar Edison inventeaza sistemul de fotografiere si becul.

Sfasitul secolului al XVIII -lea marcheaza inceputul epocii moderne. S-a caracterizat printr-o atitudine stiintifica, rationala, fata de problemele sociale, economice, politice. Ea a fost denumita si Epoca Luminilor si a Revolutiilor. In arta aceste idealuri si-au gasit expresia in neoclasicism si romantism.

1789 - Izbucneste Revolutia Franceza, iar George Washington devine primul presedinte al Statelor Unite ale Americii

1791 - Mozart compune 'Fluierul Fermecat'

1804 - 1815 Napoleon Bonaparte devine imparatul Frantei. Dupa ce esuaza in incercarea de a cuceri Rusia, este exilat pe insula Elba, invins la Waterloo

1808 - Apare prima parte a lui Faust, scrisa de Goethe

1824 - Ludwing van Beethoven scrie Simfonia a IX-a

1830 - Izbucneste in Franta Revolutia din Iulie

1848 - Alpare Manifestul Partidului Comunist- Marx - Engels

1850 - Marea emigrare a europenilor in America

1870 - Giuseppe Verdi scrie Aida

1870 - Izbucneste razboiul prancez-german

1874 - Expozitia impresionistilor 'Salonul'

Bell inventeaza telefonul

1885 - Benz construieste primul automobil

Secolul XX

1900 - Freud scrie interpretarea viselor

1903 - Fratii Wright executa primul zbor

1905 - Apare Teoria Relativitatii a lui Einstein

1909 - Ford inaugureaza linia de montaj pentru fabricarea automobilelor

1909 - 1914 - Picasso si Braque dezvolta cubismul

1914 - Izbucneste Primul Razboi Mondial

1917 - Revolutia Comunista din Rusia

1922 - Fascismul in Italia. Mussolini accede la putere

1924 - Apare Manifestul suprarealismului

1929 - 'Vinerea neagra', cade bursa din New-York. Museul arte moderne

1933 - Roosevelt devine presedinte U.S.A., Hitler ajunge cancelar al Germaniei

1936 - Razboiul Civil din Spania

1939 - Izbucneste al Doilea Razboi Mondial

1941 - Japonia intra in Razboi

1945 - Germania cedeaza, dupa ce America lanseaza bomba atomica peste Hirosima si Nagazaki

Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial

1946 - Intemeierea Natiunilor Unite

1950- 1953 - Razboiul din Corea

1955 - Tratatul de la Varsovia

1959 - Castro preia puterea in Cuba

1961 - Primul zboara in spatiu. Construirea Zidului Berlinului

1963 - Asasinarea Presedintelui John Kennedy

1964 - Conflictul Vietnam sr transforma in razboi

1974 - Primul om paseste pe Luna

In urma scandalului de la Watergate, Nixon isi da demisia din presedentie

1974 - Legalizarea avortului de Catre Curtea Suprema

1981 - Reagan castiga alegerile si devine presedinte. SIDA devine o problema de interes international

1985 - Gorbaciov preia puterea in U.R.S.S.

1986 - Dezastrul de la Cernobal

1987 - Internetul devine o forma de comunicare

1989 - Revolutia din Romania, in urma careia Romania isi castiga drumul catre democratie

Dezvoltarea Stiintelor Comportamentale

Activitatea centrala, atat in stiinta cat si in arta este de a pune intrebari in conexiune cu anumite fenomene, la care se doresc raspunsuri. Stiinta poate fi condiderata ca si un mod de a gandi. Acesta este format dintr-un schimb sistematic de intrebari si raspunsuri, bazat pe diferite proceduri cu ajutorul careia se verifica orice cercetare din Univers.

Au existat diferite cai prin care oamnii au acceptat informatii sau raspunsuri la diferite intrebari. Acestea ua fost: intuitia, tenacitate, autoritate, rationalism, empirism, sau stiinta. Aceasta din urma practic combina rationalismul si empirismul. Omul de stiinta cauta fapte concrete, gandeste rational, dar cafe si observatii empirice. Empirismul este o madalitatea de a aduna cunostiinte, observatii ale unor evenimente reale. Este o metoda de investigare atat de veche ca si civilizatia. Pentru un empirist, un este de ajuns sa realizeze o cunaostere bazata doar pe ratiune. Este necesar sa vada, sa simta, sa auda, sa atinga, sa guste. Daca de exmplu, dimineata cand plecam de acasa si auzim tunete, si este innorat, atunci suntem foarte buni empiristi daca ne luam umbrela cu noi. Rationalismul ne permite sa dezvoltam sistematic si logic, ipotezele care pot fi testate in diferite moduri. El este folosit in stiinta pentru dezvoltarea ipotezelor care pot fi testate pe baza unor criterii externe.

Stiinta practic combina rationalismul cu empirismul. De asemenea abordeaza logic elementele rationale si verifica fiecare pas prin observatii empirice. Bineinteles, ca observarea empirica a evenimentelor si identificaea rezultatelor sau enumerarea faptelor nu sunt suficiente. Trebuie sa mergem mai departe atunci cand observam ceva, folosindu-ne de procesari rationale ale gandirii agstracte pentru a construi principii generale si comprehensibile si sa facem predictii noi despre natura. Practic, stiinta este o interpolare intre fapte si ratiune. Cercetatorul ramane curios, uneori sceptic, folosindu-se de procese care identifica sau descopera fapte si cae integreaza faptele in predictori coerenti, explicatii si principii generale.

Revolutia stiintifica, a fest determinata de descoperiri care au dus la noi ipoteze despre Natura si care au venit in conflict cu dogma religioasa. R. Descartes (1596-1650), a fost condamnat de catolicism si protestantism. UN filozof si matematician a avut o influeenta majora in schimbarea conceptului despre suflet. Doua din ideile lui care ua fost puncte de rascuce in dezvoltarea psihologiei sunt dualismul - minte si trup, precum geneza ideilorc care vin de-a lungul timpului, si experienta care este acumulata din mediul in care traim.

Psihologia ca preocupare a parcurs o perioada lunga de prestiinta, chiar de la Aristotel, dar din punct de vedere stiintific a fost abordata de abia in secolul XIX. Weber (1795-1878) si Fechner (1801-1887), au efectuat primele experimente asupra perceptiei. Ca stiinta independenta, psihologia s-a constituit cu 200 de ani in urma (Wilhelm Wundt 1879 - Germania). Structuralismul lui Wundt este bazat pe studiul introspectiei in structura constiintei. El a inferat elementele de baza, bazandu-se pe protocoalele verbale in experimentele pa care le-a efectuat in laborator. Functionalismul a fost determinat nu doar de diferentelel culturale dintre Statele Unite si Germania, dar si de Teoria Evolutiei a lui Darwin. Acesta din urma a influentat psihologia in mai multe moduri. Conceptia sa despre evolutie ia permis sa faca studii prin care compara comportamentul uman cu cel al animalelor. Astfel, incat daca, intelegem felul in care functioneaza comportamentul animalelor, putem sa face inferente asupra celui uman. Ideea lui cu privire la selectia naturala, ajuta psihologia in intelegerea diferentelor individuale, fapt care l-a determinat de Galton sa studieze despre originile inteligentei, testarea psihologica, aplicarea inferentelor statistice. Aceste concepte au o aplicabilitate mare in psihologia aplicata, care incepea sa se dezvolte in urma Razboaielor Mondiale.In anii 1930 cand aproape toate curentele din psihologie studiau constientul, Freud incepea sa studieze inconstientul, iar psihanaliza incepe sa influeze psihologia. Este perioda in care se pun bazele structurii personalitatii (id, ego, superego).

Ce de-al Doilea Razboi Mondial, avea sa influenteze puternic psihologia aplicata. Trebuiau efectuate selectii de personal in armata, sa se efectueze instructii ale militarilor, se schimba viata ecomonica. Intorsi din razboi, trebuia tratat trauma razboiului. Deci iata o serie de fenomemele, care au dus la necesitatea dezvoltarii psihologie aplicate.

Psihologia reclamei apare, tot ca o necesitate. Oamenii de afaceri, doreau sa-si faca cunoscut produsele, serviciile, si foloseau diferite forme de comunicare, care trebuiau sa aiba o anume calitate. Ori, acolo unde intervine umanul, trebuie sa existe si psihologie. Oamenii erau din ce in ce mai interesati, cum anume s-ar putea prin informare determina un om sa cumpere un anume produs. O alta intrebare care-i preocupa, era daca intr-adevar anumite forme, mesaje, individul le prelucreaza, cum anume si cum functioneaza acest proces. Despre reclama se poate spune ca a avut o existenta foarte indepartata, dar despre psihologia reclamei putem vorbi din anul 1922. In acest an, M nsterberg avea sa efectueze o serie de experimente foarte interesante. Concluzia stabilita de Webwer si Fechner, cu privire la principiul psihofizic, care se referea la faptul ca impresia psihica nu creste direct cu majorarea intensitatii stimulentului extern, ci in vreme ce intensitatea stimului creste in progresie geometrica, impresia creste in progresie aritmetica (Todoran 1935 p. 25). Acest principiu il determina pe M nsterberg (1922), sa efectueze un experiment in care punea in evidenta daca spatiul publicitar are sau nu eficacitate. Experimentele lui M nsterberg, erau foarte riguroase, si intotdeauna aveau o valoare practica. El compara eficacitatea spatiului mare, ocupat o singura data si a spatiilor mici ce apar de atatea ori cate sunt necesare pentru ca la sfarsit sa faca spatiul egal in cele doua cazuri. Experimentul a consistat in prezentarea unei serii de cartoane pe care eerau imprimate reclame. Marimea cartoanelor era de o pagina intreaga, de jumatate, de un sfert, de optime, si de doisprezecime. Fiecare pagina intrega a fost expusa subiectilor (30), o singura data, fiecare jumatate de pagina de doua ori, fiecare sfert de pagina de patru ori, fiecare optime de opt ori, fiecare doisprezecime de doisprezece ori. Prin acesta procedura sustine M nsterberg, douasprezece prezentari a reclamei cu o marime de 1/12 este identica cu marimea reclamei de o pagina intreaga prezentata o singura data In urma prelurarii datelor experimentale, M nsterberg ajunge la concluzia ca este mai bine sa se utilizeze o marime redusa dar repetata de mai multe ori, decat o marime mare si prezentata o singura data. Aceste date experimentale au fost viabile in anii 1922, care este valoarea aceastor date experimentale in zilele noastre nu putem fi siguri, ramane ca cercetarile ulterioare sa confirme sau sa infirme aceste date experimentale obtinute de M nsterberg. Ceea ce trebuie sa apreciem in experimentele lui M nsterberg, este rigurozitatea cu care a lucrat si utilizarea paradigmelor teoretice.