COMPORTAMENTUL PROSOCIAL SI ANTISOCIAL
Comportamentul prosocial
In sens larg al cuvantului comportamentul prosocial reprezinta o conduita prosociala pozitiva de ajutorare a celorlalti.Fenomenul conduitei prosociale genereaza o serie de probleme fundamentale : cand , cum si de oamenii sunt dispusi sa acorde si chiar acorda ajutor celorlalti .Cum poate fi stimulata stimulata conduita sociala si cum poate fi dezvoltat simtul responsabilitatii.Termenul este intalnit pentru prima data in 1972(Rosehan),reluat de Bartal si dezvoltat de Reikowski.Pentru unii autori termenul de ajutor prosocial este echivalent cu termenul de ajutor(helping behavior).Pentru alti autori termenul este o categorie mai larga :orice comportament indreptat catre societate si evaluat pozitiv de catre respectiva societate,in care se inserat individul .
In aceasta acceptiune mai larga comportamentul prosocial include atat comportamentul de ajutor respectiv dispozitia generala de a oferi ajutor altuia cat si altruismul care implica atitudini de maxima generalitate respectiv absenta recompensei si o oarecare doza de sacrificiu .Exisat o serie de abordari antecedente care deriva din sociologie ,este vorba de doua ipoteze:
prima ipoteza : a supravietuirii prin inrudire(Wilson1975),membrii aceleiasi familii au gene comune , prin urmare ii ajuta pe cei din propia familie se asigura transmiterea pe mai departe a propriilor gene .
a doua ipoteza : a similaritatii genetice(Rushtoh 1969),ajutorul se acorda si celor neanruditi de unde indiciul sau concluzia ca similaritatea psihologica si axiologica s-ar baza pe similaritatea genetica.
Cu destule limite exista insa posibilitatea ca si la om sa existe predispozitia genetica spre altruism si sacrificiu.Totusi specificul pregnant uman al comportamentului prosocial apare dintr-o serie de alte definitii :
este comportamentul orientat spre ajutorarea ,protrejarea, sprijinirea si dezvoltarea celorlate persoane fara asteptarea unor recompense externe.(Reikowski).
actiunea care nu aduce beneficii decat celui care nu primeste ajutor (definitie
tipic
Acte intentionate care ar putea avea consecinte punitive pentru altii si care se produc in urmatorele conditii:
-intentia de ajuta alte persoane .
-libertatea alegerii de acorda ajutor in afara obligatiilor profesionale.
-fara asteptarea recompenselor externe.
*comportament intentionat realizat in afara comportamentelor profesionale si orientat spre sustinerea ,conservarea,promovarea valorilor sociale(Chelcea).
Exita duoa mari abordari in studiul comportamentului prosocial:
-abordarea stadiala :prin ce stadii trece.
-abordarea costuri/beneficii: ce castiga /pierde cel care acorda ajutor.Cele doua abordari trebuiesc facute integrat raspunzand modelul la cele doua intrebari.
Cand acorda oamenii ajutor(etape)
Multe din cercetarile referitoare la acest aspect au fost dezvoltat de LATANE si DARLEY .Ei au dezvolatat un model cognitiv al interventiei spectatorului(by stander),dezvoltat initial pentru a identifica astfel de comportamente in situatii de criza(urgente,cutremur).Considera ca decizia finala a unei persone de acordare de ajutor presupune parcurgerea unor etape/stadii:
1. perceperea situatiei
(ceva nu este in regula)
2.definirea situatiei cape o criza
3.se decide asupra asumarii responsabilitatii individuale
4. se decide ce tip de ajutor trebuie dat.
5. implementarea deciziei.
Evident ca un raspuns negativ la psaii 1, 2, 3, 4 inseamna ca ajutorul nu trebuie dat.Modelul este dezvoltat de Sears care reia cele partu etape dar intr-o udee de construtie costuri/beneficii.
1.are cineva nevoie de ajutor _Nu
Da
2. asumarea responsabilitatii personale_Nu(nu este responasabilitatea mea).
Da
3. estimarea costuri/beneficii implicate,merita sa ajut?_Nu nu se merita, prea multb risc ,timp pierdut
Da
4.decizia privind variantele de ajutor,stiu ce trebuie sa fac_NU nu-mi pot da seama
Da - acordarea ajutorului
MODELUL LUI SEARS(analiza etapelor)
1.Perceptia nevoii de ajutor (identificarea starii de necesitate)
Unele situatii apar in mod clar ca solicitand asistenta.Daca este clar ca o persoana depinde de alta ajutorul se acorda imediat .Indreptarea atentiei catre persoana ce solicita ajutor se face printr-o serie de factori imperceptibili de interpretari :
1.cererea ajutorului cu o voce insistenta duce la probabilitatea de a primi ajutor ,functie de context. Intr-un experiment 19% din subiecti au intervenit pentru acorda ajutor unei femei agresate de sotul ei . In shimb 66% au acordat ajutor unei femei agresate de un strain . In situatia intai este vorba de criza, in situatia a doua nu.
Situatiile critice sunt uneori ambigui(vezi cazul sot-sotie-strain ).Uneori lumea neaga ca ar fi o stare critica si nu vrea sa se expuna blamului public evaluand drept critica o situatie ce nu este. Atunci cand lumea neaga ca ar fi o situatie critica existenta unei alte persoane care confirma ca situatia este critica,situtia nu mai este ambigua.
Cand observatorul ia act de un eveniment dar natura acestuia este neclara reactiile celorlalti pot sa-l ajute in evaluarea situatiei-ne raportam la ceilalti.Acest proces este relationat cu influenta informationala.
Cand realitatea obietiva este ambigua oamenii se bazeaza pe informatia sociala.
In mod particular cand nevoia de asistenta este ambigua cuvintele sau actiunile altora care sugereaza ajutorul duc la cresterea posibilitatilor de ajutor si invers.
Alti factori care intervin aupra necesitatii de a acorda ajutor (faza 1)
-cu cat suntem mai concentrati asupra noastra insine (obiective pe care le avem de indeplinit, sentimente ,motivatii) cu atat neglijam mai mult nevoile altota si invers , suntem tentati sa acordam ajutor cand ne decentram (la tara se acorda mai mult ajutor pentru ca atentia este concentrata mai mult spre ceilalti,la oras datorita faptului ca ei sunt centrati asupra faptelor cu relevanta sociala plus necunoasterea celorlalti nu se acorda). Posibilitatea unei viziuni critice asupra propriei persoane (sentimentul de culpa) poate duce la cresterea tendintei altruiste.
In evaluarea necesitatilor de a acorda ajutor intervin ipoteze ca "lumea este justa".
Dupa ce se decide daca situatia este critica lumea se intreba daca celalalt merita sa fie ajutat.Poate exista convingerea ca celalalt are ceea ce merita sau merita ceea ce are (ipoteza "lumea este justa "apartine lui Lerner), in sensul ca oamenii nu sunt dispusi sa ajute pe oricine, in acest sens conteaza si prezenta fizica.
S-a constatat ca oamenii sunt mai dispusi sa-I ajute pe cei simpatici,placuti ajungandu-se la o situatie paradoxala,deoarece cei care au nevoie de ajutor nu fac parte din cei atragatori social.Ex. in S.U.A. medicii generalisti si psihiatri le displace sa-I ajute pe cei din clasele de jos, luand in calcul o serie de factori cum ar fi calitatea posibilului sau probabilului ajutat.
2.Asumarea responsabilitatii personale
Una
din cele mai importante probleme in asumarea responsabilitatii personale este
problema contextului social.Exista si alti oameni care pot da ajutor cu alte cuvinte se pune problema interventiei
celor prezenti.Problema care se pune este aceea a influentei pe care
prezenta altuia o exercita asupra impulsului de veni in ajutorul cuiva .In
acest context numarul persoanelor care
potential ar putea da ajutor influenteaza promptitudunea raspunsului .
* responsabilitatea de a interveni este distribuita altora si se numeste efectul de spectator,anume cu cat numarul spectatorilor prezenti este mai mare cu atat mai putin responsabilitatea fiecarei persoane si cu atat va fi mai putin probabil sa sara in ajutor asta insemnand difuzia responsabilitatii. Deasemeni reactia de inhibitie va fi si mai accentuata daca interventia presupune un cost oarecare
*in prezenta unui numar foarte mare de spectatori exista probabilitatea mai mare ca in cazul unei neantelegeri persoana sa se faca de ras in fata mai multora .
*definitia colectiva a situatiei poate bloca actiunea cand o persoana observa ca altii privesc situatia critica si nu intervin poate trage concluzia fia ca nu se gasesete in situatia unei crize ,urgente (cred ca nu este cazul sa intervin ) fie exista un risc . Rezultatele lor par sa infirme logica .
In ce conditii grupul poate sa duca cresterea posibilitatii de a interveni pozitiv in loc de a diminua ?
Exista doi factori (posibiliati):
1.posibilitatea comunicarii :daca cei prezenti comunica intre ei si iau in discutie posibilitatea interventiei este mai probabil sa se ofere ajutor.
Deasemenea informatia poate sa contribuie si la diminuarea ignorantei colective .
Lumea nu mai crede ca tacerea celorlalti inseamna lipsa pericolului.
2. amplitudinea tipurilor de roluri pe care o interventie de ajutor o poate presupune ,cand o situatie de criza presupune ajutorul mai multor persoane si sunt necesare mai multe roluri si sarcini atunci cu cat vor fi mai multe persoane care sunt constiente de statutul si rolurile lor si ami ales ale celorlalti cu atat mai mare este sustinerea ,ajutorul se obtine mai usor atunci cand sunt mai multe victime decat atunci cand sunt ami putine .Posibiliatea de a comunica pozitiv asumarea unei game variate de roluri a fost testata de PILIAVIN si el a constatat ca cu cat era mai mare grupul cu atat mai repede venea ajutorul .Grupul de 7 acorda mai repede decat grupul de 46,iar acesta mai repede decat situautia 1,2,3 indivizi.
3. Estimarea costuri/beneficii este o etapa dar si o abordare de sine statatoare pentru ca oamenii tind sa evalueze castigurile si pierderile intr-o actiune de ajutor .Se pare ca lumea face unn calcul atent inainte de a se implica intr-o actiune de acest tip .In acest sens trebuie sa avem in vedere urmatorii factori :exista doua mari categorii de costuri si beneficii:
-costuri (efort pericol) si beneficii (faima , mandrie) dar exista costuri/beneficii pentru a nu acorda ,Ex, sentimentul de discomfort, culpabilitate .
Alti factori care intervin sunt factorii situationali care pot descreste costurile pentru interventie sau pot creste costurile pentru non -interventie .
O a treia categorie de factorin care pot interveni sunt valorile asociate cu costuri/beneficii care tin de persoana .
A patra categorie ste reprezentata de caracteristicile persoanei care are nevoie de ajutor si diferentele de personalitate printre potentialii beneficiari influenteaza sistematic perceptia costuri/beneficii.
Astfel cu cat sunt mai multe atitudini pozitive fata de persoana in suferinta similaritate ,atractie cu atat mai mult creste beneficiul pentru acordarea ajutorului. In sensul ca vom acorda o mai mare valoare multumirii persoanei ajutate . Deasemeni scad costurile pentru ca se manifesta anticipativ mai putina anxietate privind felul in care va actiona persoana la ajutor .
Exista si diferente de sex cel putin in cultura occidentala , femile sunt dispuse sa acorde mai putin ajutor atunci cand costurile sunt mari.
Si exista o serie de factori contingenti (situationali) care depind de individ astfel exista o serie de variabile ecologice; pe timp frumos oamenii sunt mai prosociali (Cunningham). Zgomotul puternic ,presiunea timpului diminueaza comportamentul prosocial. Iser sustine faptul ca de a ne simti bine ,competenti - un succes neprevazut ne face sa credem ca avem ceva in plus,de oferit si asta ne face sa fim mai generosi, mai altruisti. Ex. cei care au fostv facuti sa creada ca au reusit superior la test au oferit de 7 ori mai mult pentru o actiune de caritate decat cei care au fost facuti sa creada nu au avut rezultate bune .
S-a produs un efect de incalzire care se poate produce prin :
-cresterea statutului si rezolvarea unui test greu ,etc.
Decizia variantelor de ajutor ;in sensul ca lumea se poate intreba
Si daca este capabila isi evalueaza propriile resurse.Factorii contingenti depind de experimentul lui Iser, asa zisa reusita la test.
De ce acorda oamenii ajutor?
Motivatia oamenilor de a acorda ajutor este studiata din mai multe de vedere:
a) din punct de vedere al invatarii-ajuta ca au fost invatati in trecut sa o faca.Invatarea sociala,persuasiunea,modelarea comportamentala faciliteaza oferirea de ajutor.Exista o serie de modele pe care oamenii le imita mai mult sau mai putin constient , iar caracteristicile modelului influenteaza comportamentele care vor fi formate.
b) empatia si experienta emotionala:in aceste relatii avem trei ipoteze(modele):
-ipoteza activarii cost/beneficiu care apartine lui Davidio si Piliavin. Activare ,stimularea motivationala sugerata de faptul ca o persoana asista la situatia negativa in care se gaseste si cealalta.Cand activarea motivationala a observatorului este atribuita necazului (situatia dificila in care se gaseste persoana )aceasta e traita emotional ca o neplacere si stimuleaza dorinta observatorului de a reduce aceasta neplacere.O modalitate ar fi aceea de a-l ajuta sa scape de incarcatura.
-modelul reducerii starii negative :persoanele care traiesc o stare neplacuta (vinovatia) sunt motivate sa se usureze de aceasta stare prin diferite modalitati.Ca si mai sus baza motivationala apare putin egoista in sensul ca devine primar de consecintele emotionale anticipate.Putem vorbi de o motivatie costuri/beneficii doar ca o motivatie cvasiegoista:multe asa zise gesturi altruiste sunt de un profund egoism mascat ,ajutand pe cineva fapt ce reprezinta o investitie ami mult sau mai putin costisitoare pe termen lung .Motivatia actelor altruiste consta in nevoia egoista de reputatie.Chiar si conduitele cotidiene ca bani dati cersetorilor,au motivatii egoiste: cresterea self eastem-ului,scaparea deun discomfort.
-cand indivizii percep ca atitudinile lor egoiste determina o pierdere a ceva din partea celorlalti iau in considerare aceste consecinte si devin altruisti.
-ipoteza empatie/altruism Batson (1991).
-altruism-acel comportament care are drept scop ultim cresterea starii de bine a celuilalt.Diferenta dintre motivatia altruista/egoista este urmatoarea :
Diminuarea suferintelor Obtinere de beneficii
Celuilalt pentru sine
ALTRUISM scop ultim consecinta neasteptata
EGOISM scop instrumental scop ultim
In acord cu aceasta teorie situatia de a asista la suferinta unei persoane intr-o situatie negativa produce o ridicare a experientei emotionale.In acest caz empatia creaza o motivatie altruista .subiectii cu unnivel empatic ridicat si probabil mult mai motivati altruist,ofera mult mai mult ajutor chiar si atunci cand le-ar fi usor sa evite situatia ,sa gaseasca usor justificare pentru non-interventie sau diferiti factori pot impiedica posibilitatea de a acorda ajutorul.
3) Normele sociale si standardele personale-teoriile normative accentueaza faptul ca oamenii ii ajuta pe ceilalti pentrui ca ei au asteptari bazate pe invatarea sociala anterioara astfel: trei tipuri de norme sociale.
-norma responsabilitatii sociale: oamenii acorda ajutor pentru ca norma pretinde ca oamenii sa-I ajute pe cei ce depind de ei .Colectivitatile umane in acest sens au dezvoltat si instante formale si informale care vegheaza la buna desfasurare a acestoe norme .
-norma reciprocitatii_Gouldner: oamenii acorda ajutor celoe care i-au ajutat.Deseori accentul se muta de pe observatia dezinteresata(comportamentul prosocial)Cantitatea de ajutor dat este direct proportionala cu ajutorul primit.Cel ce primeste ajutor tinde sa priveasca situatia in termeni de reciprocitate si sa nu ramana dator,donatorului.
-norma justitiei sociale si a echitatiei :este o sinteza teoriilor dinainte si a teoriilor elaborate de Adams (1965)spune ca starea de echitate exista atunci cand intre ceea ce se da si ceea ce se primste exista un raport egal cu ceea ce da si primeste celalalt.
E = ceea ce da A/ceea ce primeste a/ceea ce da B/ceea ce primeste B
Daca raportul este egal cu 1 avem o situatie de ecgitate.
Daca raportul este mai amre ca 1 este inechitate in favoarea lui A.
Daca raportul este mai mic ca 1 inechitate in favoarea lui B.
Pentru reducerea inechitatii
-se fac ajustari in plan comportamental(marim beneficiile ,reducem costurile).
-se fac ajustari in plan psihologic,prin relationarea castigurilor.
Aceste norme sunt interiorizate si apar normele personale .Normele sociale sunt un ghid vag,imprecis pentru ppredictia comportamentului prosocial.Lumea utilizeaza norme personale.Cei care cred intr-o norma sunt mai prompti in acorda ajutor.
3) Raspunsurile la ajutor
Specialistii spun ca cercetarile viitoare trebuie sa studieze mai mult reactiile celui care primeste ajutorul S-a constatat ca un ajutor se poate dovedi inoportun.De ce ?
Pentru ca:
a)binefacatorul poate sa instrumentalizeze beneficiarul cael care a beneficiat de ajutor,daca vede ajutorul instrumentalizat e acceptat cu greutate (sa te temi de greci cand ofera daruri).
b)ajutor si degradare :cel ajutat se poate simti inferior si vulnerabil cu consecinte asupra self-eastem.In acest caz discomfortul dispare cand exista reciprociate sau cand ajutorul nu vine de la o alta persoana (ex.: intr-un experiment subiectii au avut de rezolvat probleme la computer, programate ca necesitand ajutor si evident s-au incurcat. Prima jumatate au primit ajutor din parte unui specialist,cealalta jumatate a primit informatia ca vor primi ajutor din partea calculatorului. In primul caz au acceptat ajutorul specialistului foarte putini, in cel de-al doilea caz au acceptat ajjutorul 86%.
c)ajutorul si creearea de obligatii:oamenii refuza ajutorul pentru a nu fi obligati sa actioneze in reciprocitate.
d)ajutor si impunerea unei aliante nedorite :apare o reactie de ostilitate (Heider a demonstrat ca primirea unui favor din partea cuiva servste la stabilirea unei legaturi preferentiale).Cel ce da si cel ce primeste legate pozitiv ,oamenii sunt susceptibili la acest tip de legatura.
Comportamente antisociale.Agresivitatea si
Comportamentul antisocial
1)Natura agresivitatii
Agresivitatea ca trasatura innascuta(Conrad Lorenz-1966) a inttarit ideea naturii biologice a agresivitatii .Individul biologic mai agresiv are sanse mai mari de supravietuire,sanse de reproducere mai mari pentru ca are un acces mai mare la hrana si la resursele biologice de sex opus. Indirect se controleaza un spatiu mai mare ,implicit intr-un areal mai mare se pot gasi mai multe resurse.Pentru a intari aceste efecte pozitive si a inlatura efectele negative legate de posibilitatea micsorarii drastice a efectivului speciei la unele animale a aparut comportamentul cognitiv ritualizat.
Agresivitatea ca trasatura invatata: in cercetarile mai largi ale lui Bandura privind invatarea sociala s-a demonstrat rolul adultului ca model in insusirea comportamentului agresiv la copii. Exista norme sociale in diferite contexte socio-culturale care indica intensitatea si moduelul conditelor agresivitatii,circumstantele in care trebuie sa se desfasoare.
Agresivitatea instrumentala: desi conduitele agresive sunt incluse motivational prin crearea la indivizi a unor stari de manie, furie, perspectiva cognitiva arata anumite comportamente agresive antisociale sunt rezultatul unui proces decizional iar indivizii tind sa-si maximizeze investitiile(intra costuri/beneficii dar si alte variabile). Acest lucru se realizeaza prin mecanisme specifice de socializare.
Tipuri de agresivitate: exista - agresivitate reactiva cea prin care raspundem unei provocari.
-agresivitate proactiva initiata fara
provocari prealabile.
-agresivitate verbala.
-agresivitate fizica.
De obicei conduitele agresive sunt multiplu cauzate.
2.Ipoteze specifice privind agresivitatea
2.1 Frustrarea si provocarea directa: in conceptia lui Miller si Dolard o consecinta posibila a frustrarii este agresivitatea. Provocarea directa verbala/psihica din partea celorlalti poate determina reactii violente. Reactiile pot fi adecvate/inadecvate care pot presupune si agresivitate.
2.2.Alcoolul si drogurile: determina o crestere a agresivitatii. Este adevarat ca alcooluleste un dezinhibant dar o cantitate mai mare reduce discernamantul si realismul perceptiv.
2.3 Violenta si mass-media:rolul mass -mediei in violenta a fost indelung cercetat, expunerea la violenta creand comportamente agresive. Majoritatea cercetatorilor par a-l confirma pe Liebert care a demonstrat ca violenta prin mass -media are un mare efect asupra unui mic procent din tineri si un efect mic asupra unui mare procent. Efectele sunt cumulate in timp.
2.3.1.Mecanismele prin care actioneaza violenta in mass-media se caracterizeaza prin dezinhibitie,desi mass-media prezinta si riscurile la care se supun cei care comit acte agresive,de multe ori agresivitatea apare ca mijloc de satisfacere a unor trebuinte.
-scenele de violenta sunt asociate cu eroii pozitivi sau fals pozitivi astfel incat dezinhibitia este si mai puternica.
-invatarea unor tehnici si mijloace de agresiune.
-efectuarea operationalitatii sistemului cognitiv:este preocupat spre violenta/agresivitate.
-desensibilizarea fata de victima.
-catharsisul:se considera ca uneori mass-media reduce impulsul spre agresivitate.
2.4 Interactiunea agresiune-victima-context: comportamentele agresive sunt o consecinta de factori tinand de agresori, victima,situatie.
Factori
-dihotomia tipurilor de comportamente-tip A
-tip B
Persoanele de tip A reactioneaza supradimensionat la acte de provocare intentionata sau nu.
-reactiile celui agresat daca acesta arata ingrijorare,frica,durere,exista o probabbbilitate mai mare ca reactiile agresorului sa inceteze.
-capacitatatile de empatie ale agresorului.
-evaluarea motivelor si intentiilor celuilalt:daca apreciem ca provocarea se datoreaza unor fqactori obiectivi care-i scad din responsabilitate atunci probabiliatea comportamentului agresiv este mai redusa.
-factorii de mediu fizic (
3.Prevenirea si reducerea violentei
Cea mai importanta teorie este cea a catharsisului comportamentului agresiv care poate fi substituit:
-vizionarea de spectacole ,filme,etc. ori in acest sens se pare ca vizionarea scenelor de violenta nu reduce tendinta de agresivitate ba dimpotriva.
-consumarea tendintelor agresive la nivelul imaginarului (Freud).Aceste tehnici au relevat faptul ca se reduce probabilitatea de a transpune practic..
-activitati fizice ce implica consum energetic,se reduce doar temporar tendinta de agresiviate.
In general metodele substitutive par mai degraba a creste tendinta de
agresivitate.
Metode de reducere a agresivitatii sociale
-pedepse institutionale cu anumite conditii:
-pedeapsa sa fie prompta.
-sa fie suficient de intensa si sa creeze aversiune fata de pedeapsa respectiva.
-sa fie probabila-cel in cauza sa aiba certitudinea ca va veni pedeapsa.
-pedepse informale-aceleasi grupe
- metoda de invatare cognitiva-formarea unor abilitati de comunicare sociala astfel incat sa se rezolve problemele prin acelasi mod,introducerea unei anxietati a agresiunii.
|
