ALTE DOCUMENTE |
Īnainte de a īncepe descrierea programelor concepute pentru a īnvǎta limbajul, vǎ oferim scurte comentarii despre īntārzierile de limbaj fenomen caracterstic persoanelor cu īntārzieri de dezvoltare ca, de exemplu autism, rolul important pe care īl are limbajul īn dezvoltarea personalitǎtii umane, si abordǎri comportamentale ale sarcinii de remediere a īntārzierilor de limbaj, cu exemple din interventii recente si intensive, precum si diferente īntre indivizi prinvitoare la viteza de progresare.
Īntārzierile de limbaj la indivizii care suferǎ de autism
Atunci cānd pǎrintii sunt īntrebati īn ce domeniul pentru dezvoltarea cǎruia copilul lor are nevoie de ajutor, aproape toti mentioneazǎ limbajul. Anumiti pǎrinti spun cǎ fiul/fiica lor nu a vorbit niciodatǎ; altii ne descriu faptul cǎ acesta/aceasta a realizat ceva progrese īntre vārsta de 16 si 24 luni, moment īn care s-a oprit din vorbit pentru o perioadǎ de cāteva sǎptǎmāni. Aproape to&# 15515g613p 355;i indivizii care suferǎ de autism pot emite sunete, dar majoritatea sunt muti īn sensul cǎ nu se pot exprima īn cuvinte. Acei indivizi care pot emite cuvinte, deseori le repetǎ fie imediat fie cu īntārziere, folosind cuvinte fǎrǎ īnteles. Pe scurt, indivizii care suferǎ de autism au posibilitǎti restrānse de exprimare sau chiar deloc. La īntrebarea cāt de mult īnteleg indivizii din ceea ce li se spune s-a constatat o īntārziere considerabilǎ si īn ceea ce priveste receptarea limbajului. Existǎ si exceptii īn sensul cǎ anumiti indivizi care suferǎ de autism au deprinderi de vorbire si exprimare bine dezvoltate. Totusi, astfel de cazuri sunt rare. Este mai bine sǎ ne pregǎtim pentru o muncǎ dificilǎ atunci cānd ajutǎm un elev cu īntārzieri īn procesul de dezvoltare sǎ deprindǎ vorbirea.
Atunci cānd au fost īntrebati care considerǎ cǎ este a doua problemǎ īn ordinea importantei, pǎrintii s-au referit la accesele de furie ale copilului. Acestea se declanseazǎ deseori īn primul an de viatǎ. Pānǎ la vārsta de 3 sau 4 ani, devin evidente primele semne de agresiune asupra propriei persoane, ca de exemplu: lovirea capului, precum si cele de agresiune asupra īngrijitorilor, cum ar fi muscǎturile si zgārieturile. Din tot ceea ce s-a spus īn capitolele 5 si 6 referitor la accesele de furie, se pare cǎ existǎ o legǎturǎ īntre īntārzierea īnsusirii limbajului si numǎrul excesiv de accese de furie si anume acestea din urmǎ constituie o formǎ de comunicare nonverbalǎ bazatǎ pe o stǎpānire necorespunzǎtoare a limbajului.
Pǎrintii si profesorii care sunt familiarizati cu rezulatele cercetǎrilor legate de autism si retardarea mentalǎ cunosc pǎrerile conform cǎrora dezvoltarea vorbirii este mediatǎ de o anumitǎ structurǎ neurologicǎ īnnǎscutǎ, si cǎ aceasta este afectatǎ īn cazul indivizilor ce suferǎ de autism si de alte īntārzieri īn dezvoltare, si cǎ limbajul nu poate fi īnvǎtat ci mai degrabǎ se dezvoltǎ odatǎ cu procesul normal de maturizare neurologicǎ. Pe scurt, pǎrintii si profesorii au impresia cǎ nu pot face prea multe pentru a-i ajuta pe cei care suferǎ de īntārziere īn dezvoltarea īnvǎtǎrii limbajului.
Programele de limbaj din acest manual vor ajuta elevii sǎ-si formeze un limbaj. Anumiti elevi īsi vor īnsusi un limbaj care īn aparentǎ nu va fi diferit de cel al indivizilor obisnuiti. Astfel de elevi sunt numiti "elevi ce deprind īnvǎtarea īn mod auditiv". Altii, denumiti "elevi ce deprind īnvǎtarea īn mod vizual", nu vor progresa la fel de bine cu programele de limbaj īn forma lor actualǎ. Īncercǎm sǎ-i ajutǎm pe acestia din urmǎ sǎ comunice la rāndul lor, prin accentuarea formelor vizuale de comunicare ca īn cadrul Programului de Citire si Scriere (Cap. 29) si al Programului de Comunicare prin Intermediul Imaginilor (Cap. 30).
Informatiile pe care vi le punem la dispozitie privitoare la stabilirea si consolidarea comportamentelor legate de limbaj ilustreazǎ faptul ca aceleasi principii de īnvǎtare folosite īn primele 4 ore de tratament (vezi Cap. 9) pot fi folosite la fel ca pietre de temelie atunci cānd elevul este īnvǎtat limbajul comunicativ. Un al doilea proces de īnvǎtare care este esential pentru īnvǎtarea limbajului complex, īnvǎtarea diferentiatǎ, este descris detaliat īn Capitolul 16.
Importanta predǎrii limbajului
Unii sunt de pǎrere cǎ o persoanǎ care suferǎ de grave īntārzieri īn limbajul vizual sau vocal va fi exclusǎ din multe medii sociale astfel īncāt va fi dificil dacǎ nu chiar imposibil pentru acea persoanǎ sǎ creascǎ si sǎ se dezvolte normal. Cum poate un pǎrinte sau un profesor ajuta un individ sǎ se dezvolte la potentialul maxim dacǎ acesta nu poate īntelege ceea ce i se spune sau ceea ce citeste īn cǎrti? Cum poate o persoanǎ sǎ se dezvolte din punct de vedere emotional dacǎ nu poate sǎ-si descrie sentimentele fatǎ de ceilalti sau īntelege ceea ce altii vor sǎ spunǎ atunci cānd vorbesc despre emotiile lor? Cum poate o persoanǎ sǎ dezvolte relatii cu semenii sǎi dacǎ nu poate avea o conversatie cu acestia? Dacǎ "limbajul public" al unei persoane devine pānǎ la urmǎ piatra de temelie pentru limbajul personal al acesteia, cum poate cineva care nu posedǎ deprinderi de vorbire sǎ evalueze si sǎ planifice actiuni de zi cu zi?
Atunci cānd pǎrintii declarǎ cǎ prioritatea lor este aceea de a ajuta la dezvoltarea limbajului copilului sunt pe aceeasi lungime de undǎ cu profesionistii īn ceea ce priveste faptul cǎ īnsusirea limbajului reprezintǎ un factor cu o contributie decisivǎ la dezvoltarea unei persoane. Recunoasterea importantei limbajului se regǎseste īn majoritatea programelor noastre care ajutǎ la īnvǎtarea limbajului.
Persoanele obisnuite īsi īnsusesc limbajul fǎrǎ ca cineva sǎ-si dea seama īn ce fel se petrece acest fenomen. Totusi, cunoastem faptul cǎ persoanele obisnuite īsi īnsusesc limbajul interactionānd cu alti indivizi care vorbesc, cǎ acest proces dureazǎ aproape tot timpul cāt individul este treaz, 7 zile pe sǎptǎmānǎ, an dupǎ an. Mai stim, de asemenea cǎ procesul se desfǎsoarǎ gradual si pas cu pas. Dacǎ limbajul se īnvatǎ, atunci procesul de īnvǎtare chiar si al unui individ obisnuit este unul foarte īncet. Unii sunt de pǎrere cǎ prin folosirea unei persoane obisnuite drept model, procesul de īnvǎtare a limbajului de cǎtre o persoanǎ ce suferǎ de īntārzieri īn dezvoltarea limbajului va constitui un proces ce se va desfǎsura treptat si va necesita foarte mult timp chiar dacǎ individul face exercitii de limbaj aproape toatǎ ziua timp de 7 zile pe sǎptǎmānǎ timp de multi ani.
Statisticile privitoare la dezvoltarea vorbirii, furnizate de psihologi si lingvisti, sunt mai mult descriptive si teoretice, fǎrǎ a oferi nici un fel de indicatie despre cum sǎ-i īnveti pe altii limbajul. Cu aproximativ 35 de ani īn urmǎ, psihologii specializati īn comportamente au īnceput sǎ cerceteze tot felul de metode de predare a limbajului. Metodele dezvoltate se bazau pe date stiintifice sigure si erau descrise foarte amǎnuntit astfel īncāt sǎ poatǎ fi reproduse de altii. Multe dintre aceste metode au dat nastere folosirii si īntelegerii foarte avansate a limbajului. Am avut ocazia sǎ profitǎm de descoperirile fǎcute de aceste cercetǎri la prezentarea programelor de limbaj din acest manual. Domeniul psihologiei comportamentale a dezvoltat un proces de īnvǎtare gradual si sporit, si desi mai sunt īncǎ multe lucruri rǎmase nedescoperite, viitorul pare mai luminos acum pentru cei care au nevoie de ajutor pentru a īnvǎta sǎ vorbeascǎ.
Prezentare generalǎ a programelor de limbaj
Programele de limbaj prezentate īn acest manual au fost aranjate īn ordinea dificultatii, programele de limbaj receptiv precedāndu-le pe cele expresive. Exemple despre cum trebuie sǎ fie predate limbajele receptive sunt prezentate īn capitolele 15, 17 si 18. Aceste capitole sunt urmate de capitolul 22, care prezinta īn linii generale metodele prin care elevii sunt īnvǎtati sǎ imite vorbirea altor persoane. Dobāndirea imitarii verbale este esentiala pentru stǎpānirea programelor ulterioare care pun accentul pe limbajul expresiv, asa cum se īntāmpla īn etichetarea obiectelor si comportamentelor (capitolele 23 si respectiv 24). Programele de limbaj expresiv si receptiv merg māna īn māna si īncep cu identificarea si etichetarea obiectelor din imediata apropiere a elevilor. Apoi sunt introduse programe care īl ajuta pe elev sa descrie comportamentele celorlalti, ca si propriile lor comportamente, urmate de programe care īl īnvata pe elev sa obtina ceea ce doreste. Programele de limbaj din acest manual includ de asemenea procedee pentru predarea conceptelor abstracte, cum sunt culoarea, dimensiunea si forma (Cap. 25) si prepozitiile (Cap. 27). Metodele pentru predarea notiunilor de bazǎ ale gramaticii sunt prezentate īn capitolul 26.
Programe de limbaj mai avansate vor fi descrise īntr-un volum viitor, care va include procedee pentru a-l īnvata pe elev pronumele, relatiile cauza-efect, o īntelegere a timpului, cum sa converseze cu altii, cum sa īsi descrie propriile sentimente si pe ale altora, si cum sa descrie evenimente care s-au īntāmplat īn trecut sau care ar putea sa se īntāmple īn viitor. Alte programe din volumul cel mai recent īl ajutǎ pe elev sa asculte povesti spuse de altii, sa īsi spuna propriile povesti si sa foloseasca limbajul pentru a stimula imaginatia. Se pune accentul pe aspectele functionale si sociale ale limbajului. Toate programele de limbaj sunt generalizate de la situatii de predare unu-la-unu pāna la familie, semeni din comunitate si īn special mediile scolare.
Desi nu exista o delimitare precisa īntre limbajul timpuriu si cel avansat, am hotarāt sa facem īmpartirea dupa prepozitii (care se gasesc īn acest volum) si īnainte de pronume (care se gasesc īn volumul viitor). Am situat separarea īn acest punct deoarece majoritatea celor care īnvata prin metode vizuale prezinta probleme semnificative la īnsusirea pronumelor personale si alte limbaje vocale avansate si abstracte. Cu toate acestea, elevii care īnvata prin metode vizuale au facut progrese majore atunci cānd au fost īnvatati sa scrie si sa citeasca (Cap. 29).
Observati ca īn acest manual programele de limbaj sunt intercalate cu programe care sunt destinate sa īi ajute pe elevi sa identifice contextul necesar si sǎ īnteleagǎ mai bine limbajul. De exemplu, Programul de potrivire si alegere (Cap. 12) īl ajuta pe elev sa identifice (sa deosebeascǎ, sa urmareasca) obiecte din mediul sau, o abilitate decisiva pentru īnvatarea etichetelor receptive si expresive timpurii. Programul de imitare nonverbalǎ (Cap. 13) īl īnvata pe elev cum sa imite actiunile altor persoane si este important din cāteva motive, unul dintre ele fiind acela ca imitarea poate fi folosita pentru a sugera (adica a modela) raspunsul nonverbal corect la o cerinta verbala adresata de catre profesor.
Au fost depuse toate eforturile pentru a intercala programele de limbaj si cele nonverbale īntr-un fel care ar trebui sǎ ajute la accelerarea procesului de īnvǎtare al elevilor, desi nu pretindem a avea raspunsul final īn legatura cu succesiunea optima a acestor programe. Este normal sa se planifice orarul elevilor pentru aceste programe īn functie de o succesiune īn dezvoltare pentru simplul motiv ca, īn timpul acesteia, comportamentele simple le preced pe cele mai complexe. Totusi, o succesiune tipica īn dezvoltare poate sa nu fie īntotdeauna ideala. De exemplu, desi īn literatura stiintifica pare sa existe un acord general ca limbajul receptiv (īntelegerea) precede folosirea expresiva a limbajului, date recente sugereaza ca situatia inversa se poate īntāmpla īn cazul multor elevi cu īntārzieri īn dezvoltare; aceasta īnseamna ca unii dintre elevi īnvata etichetele expresive īnainte de a-si īnsusi cópiile repetitive. Pentru ilustrare, am observat ca anumiti elevi nu faceau nici un progres īn īnvatarea identificarii receptive a obiectelor, nici macar dupa doua luni de pregatire intensiva. Totusi, atunci cānd etichetarea expresiva a obiectelor a fost introdusa pentru prima data, unii dintre acesti elevi si-au īnsusit aceste abilitati īn cursul unei singure zile. Toate acestea subliniaza necesitatea de a fi flexibili, dornici de a explora alternative si, ceea ce este cel mai important, aderarea la procedee stiintifice prin care datele din programele de limbaj sunt testate si revizuite. Daca se procedeaza dupa paradigme stiintifice, ne aflam īn pozitia de a ne actualiza si īmbunatati continuu fata de tratamentul disponibil īn prezent.
Un model de īnvatare a dobāndirii limbajului
Poate fi de ajutor sa ilustram cum limbajul, atunci cānd este impartit īn componentele receptiva si expresiva, poate sa se potriveasca īn modelul de īnvatare care formeaza baza programelor noastre de tratament.
Aveti īn vedere faptul ca īn limbajul receptiv, prezentat īn capitolul 15, elevul primeste mesajul unui adult. Stimulul este verbal si raspunsul este nonverbal; profesorul īi vorbeste elevului iar elevul se poarta īn concordanta cu cererea adultului. De exemplu, adultul īi poate cere elevului sa se ridice īn picioare (un stimul verbal). Atunci cānd elevul face ceea ce i s-a cerut, (elevul se ridica īn picioare, un comportament nonverbal), putem trage concluzia ca elevul a dobāndit o parte din semnificatia expresiei "ridica-te".
Ilustram limbajul expresiv, prezentat īn capitolele 23 si 24, ca fiind cealaltǎ fatǎ a limbajului receptiv, considerānd stimulul ca fiind nonverbal, īn timp ce raspunsul elevului este verbal. De exemplu, adultul poate sa tina īn māna un pahar cu lapte (un stimul nonverbal) si sa īl īnvete pe elev sa spuna "lapte" (un raspuns verbal). Componentele receptiva si expresiva ale limbajului pot, īntr-un stadiu mai avansat al īnvatarii, sa devina īnrudite prin intercalare. De exemplu, elevului i se poate cere sa se aseze si, īn vreme ce este sta asezat, sa fie īnvatat sa eticheteze comportamentul spunānd "sunt asezat." Stǎpānirea unor astfel de relatii ofera dovezi īn plus legate de faptul ca limbajul elevului dobāndeste semnificatie. Īn termeni uzuali, elevul īncepe sa stie despre ce vorbeste el, si despre ce vorbesc ceilalti. O alta relatie are loc atunci cānd atāt stimulul cāt si raspunsul sunt īn principal de tip verbal. De exemplu, adultul poate īntreba "Cum te cheama?" si sa īl īnvete pe elev sa raspunda "John." Interactiunile verbale sunt adesea considerate ca fiind baza vorbirii conversationale.
|
