Unul dintre marii specialisti care s-a preocupat de problematica personalitatii umane a fost si psihologul american R.B. Cattell. Acesta s-a nascut īn Anglia, īn anul 1905, tragāndu-se dintr-o familie de ingineri cu origini mai vechi īn Scotia si cu o linie de rudenie īndepartata cu McK 121s1822b en Cattell unul dintre parintii psihologiei americane din secolul trecut, care, īntre altele, a folosit pentru prima data termenul de test mental. La 19 ani, R.B. Cattell a obtinut la Universitatea din Londra diploma īn fizica si chimie. Spearman si Bot i-au deschis gustul pentru psihologie, īn special pentru masurarea capacitatilor umane. Īn anul 1937 se stabileste īn USA ca cercetator īn subordinea lui Thorndike la Teachers College (Columbia University). Din 1945 functioneaza ca profesor la Universitatea Illinois unde s-a preocupat īn special de masurarea trasaturilor de personalitate.
Printre instrumentele elaborate de el, se numara si chestionarul de anxietate "C".
Nevrozismul - Se prezinta ca un defect general de adaptabilitate, surmenaj, epuizare fizica si psihica fara vreun motiv obiectiv, rigiditate.
Anxietetea - Se caracterizeaza printr-o stare permanenta de tensiune psihica, iritabilitate, lipsa de īncredere īn propria persoana, incapacitate sau rezerve īn asumarea unui risc, tremur si alte reactii neuro-vegetative, diverse semne psihosomatice.
S-a observat, īn general, ca exista o tendinta la nevrotici (care au o nota ridicata la nevrozism) de a avea o nota crescuta si la anxietate, īnsa acest fapt nu este suficient pentru a confunda anxietatea cu nevroza, sau pentru a asimila aceste concepte, deoarece nevroticii pot avea o nota foarte ridicata la anxietate īntr-o situatie realmente provocatoare de anxietate. De aceea, ar fi o eroare sa se confunde anxietatea cu nevroza.
Anxietatea este deci "o emotie penibila de asteptare", "o teama fara obiect" care se produce īn asteptarea unui eveniment, este o traire subiectiva care poate fi supusa controlului voluntar prin dezvoltarea constiintei de sine.
Arata gradul de motivatie īn integrarea comportamentului individual īn jurul unui sentiment de sine acceptat constient si a standardelor sociale aprobate. Absenta unei asemenea integrari a comportamentului īn jurul unui concept clar de sine este una dintre cauzele majore ale anxietatii. Factorul Q3 arata gradul īn care s-a legat anxietatea cu structurile caracteriale si cu obisnuintele sociale acceptate.
Este capacitatea de a controla imediat si de a exprima tensiunile īntr-un mod adaptat si realist, deoarece o tensiune anxioasa puternica poate cauza o anumita regresiune si poate īmpiedica o crestere normala a fortei Eului.
Reprezinta cota cu care participa lipsa de securitate sociala la cresterea anxietatii.
Culpabilitatea anxioasa depresiva reprezinta o anxietate combinata cu auto-acuzare cauzata de presiunile Supraeului care genereaza sentimentul de anxietate si depresie.
Īn acest caz, anxietatea apare prin presiunea pe care o exercita pulsiunile trezite si nevoile nesatisfacute de orice fel. Excitarea apetitului sexual, nevoia de consideratie, teama de o situatie sunt pulsiuni legate de aceasta componenta. Nivelul acestei componente se manifesta īn īnclinarea catre emotivitate, tensiune, iritabilitate si nervozitate.
Chestionarul poate fi administrat individual sau colectiv si va fi anuntat subiectilor ca fiind o foaie de autoanaliza.
" Īn aceste foi veti gasi 40 de īntrebari cu privire la greutatile pe care cea mai mare parte dintre oameni le īntāmpina uneori īn viata.
Pentru a va putea īntelege propriile dumneavoastra reactii este necesar sa dati un raspuns absolut sincer la fiecare punct, marcānd fie DA fie NU fie raspunsul intermediar, astfel īncāt sa puteti arata problemele pe care le puteti avea.
Īncepeti cu cele doua exemple de mai jos pentru a va putea da seama exact de ceea ce trebuie sa faceti. Dupa cum puteti observa, fiecare punct este prezentat īn realitate sub forma unei fraze. Veti arata felul īn care aceasta se aplica la dumneavoastra, punānd o cruce, "X", īntr-una din cele 3 casute care se gasesc la dreapta.
Īncepeti deci sa rezolvati primul exemplu. (se vor da explicatiile necesare celor cu neclaritati astfel īncāt sarcina sa fie bine īnteleasa).
Observati ca exista o casuta la mijloc pentru cazul īn care nu ati putea sa raspundeti īn mod categoric prin Da sau Nu. Se recomanda sa se utilizeze aceasta casuta cāt mai putin posibil.
Rezolvati acum si cel de-al doilea exemplu. Aveti neclaritati īn ceea ce priveste modul de rezolvare a problemelor? (īn cazul īn care apar neclaritati, se vor da explicatiile necesare).
Aproximativ jumatate din problemele pe care le veti gasi duc la alegerea īntre A si B, asa ca īn exemplul de mai sus. Retineti ca varianta B este īntotdeauna la dreapta si aveti grija la confuzii. Ţineti minte ca nu trebuie sa utilizati raspunsul "Īntre cele doua " sau "Nesigur", decāt daca va este cu adevarat imposibil sa alegeti īntre A si B.
Fiti atenti sa nu sariti nici o problema, sa raspundeti la fiecare problema printr-un singur raspuns. Raspunsurile dumneavoastra vor fi strict confidentiale, asa īncāt fiti sinceri īn raspunsurile pe care le veti da.
Nu pierdeti timp cu ezitarile. Raspundeti imediat la fiecare īntrebare, īn functie de ceea ce gānditi chiar īn clipa aceea si nicidecum īn functie de ceea ce ati gāndit īn saptamāna trecuta sau de cum gānditi īn mod obisnuit. Este posibil sa fi raspuns si altadata la īntrebari asemanatoare; acum raspundeti functie de ceea ce simtiti īn momentul de fata.
Majoritatea oamenilor termina acest test īn 5 minute, unii īn maxim 10 minute.
Predati foile dumneavoastra imediat ce le-ati completat īn totalitate.
Īn cazul īn care ati gresit, īncercuiti raspunsul eronat si marcati noul raspuns īn casuta corespunzatoare.
Are cineva ceva de īntrebat? (se vor da explicatiile necesare) Acum īncepeti sa lucrati repede.
Dupa colectarea tuturor foilor de raspuns, se va aplica grila transparenta si se vor numara 2, 1 sau 0 puncte pentru fiecare item, functie de casuta marcata. Daca se doreste nota partiala, se vor marca, sub fiecare coloana, notele Q3, C, L, O si Q4 prin adunarea punctelor 2 si 1. Totalizānd notele partiale se poate obtine o nota totala pe care o veti marca īn rubrica respectiva de pe foaia de raspunsuri. Extrageti separat notele totale din coloana A si B, raportati-le (A/B) si treceti rezultatul pe foaia de raspunsuri īn rubrica destinata acestui scop. Adunānd aceste doua note, A si B, se va obtine nota bruta totala. Efectuati (daca este necesar) corectia de vārsta si transformati, utilizānd tabelul 2, nota bruta īn nota standard. Transpuneti aceasta nota standard īn coloana destinata acestui scop, nu īnainte de a efectua, daca circumstantele o cer, corectia de vārsta si sex. Dupa aceasta, cu ajutorul tabelului 3, etalonati aceste note si indicati sub fiecare nota bruta, nota standard corespunzatoare.
Dupa corectarea inventarului, sunt posibile trei note finale:
O singura nota totala de anxietate - suma punctelor pentru toti cei 40 de itemi. Este practic suma notelor A si B.
O distinctie īntre nota A (anxietate voalata, acoperita), care este suma punctelor obtinute īn coloana 1, itemurile 1-20 si nota B (anxietate manifesta, simptomatica), suma punctelor obtinute īn coloana 2, itemurile 21-40.
O distinctie īntre toate cele 5 note, corespunzatoare structurilor care intervin īn anxietate. Este suma punctelor obtinute pentru fiecare din cei 5 factori, din ambele coloane (A si B).
Este util a se dispune separat itemurile cu "simptoame manifeste", īn primul rānd ca indice al anxietatii reale, iar īn al doilea rānd pentru a indica īn ce masura este subiectul constient de problema sa si īn sfārsit, de tentativa sa de a exagera simptoamele. Corectarea primelor 20 de īntrebari ne da nota A (anxietate voalata), iar corectarea celorlalte 20 de īntrebari ne da nota B (anxietate manifesta).
O nota standard de la 4 la 6 indica un grad normal de anxietate.
O nota cuprinsa īntre 0 si 3, indica o persoana linistita, flegmatica, tenace, glaciala, distinsa.
Īn cazul īn care nota standard este peste 8, se vor extrage si notele componente (Q3, C, L, O, Q4), obtinute din notele brute totale ale acestor factori, din coloanele A si B. Aceste note se transforma apoi īn note standard utilizānd tabelul 4. Limitele normalitatii se afla situate īntre notele standard 4 si 5. Cota maxima va indica factorul implicat cel mai profund īn cresterea anxietatii subiectului.
Se pot adauga comentarii calitative si clinice rezultānd din observarea subiectului īn momentul aplicarii probei, sau date rezultate din anamneza, īn scopul crearii unei imagini cāt mai clare a problemei sale.
Īn cazul īn care notele depasesc valoarea standard de 8, se indica aplicarea unor probe mai performante, cum ar fi spre exemplu proba 16-PF.
Tabelul 1
Factorii primari ai personalitatii si numarul itemilor alocati lor īn inventar
|
Nr. |
Factori primari ai personalitatii |
Nr. itemi |
Nr. itemilor care-l reprezinta īn test |
|
Q3 - Defect de integrare sau de coeziune a constiintei de sine. | |||
|
C - Lipsa de forta a Eului sau nevrozism general, slabiciune a Eului. | |||
|
L - Insecuritate paranoica, lipsa de securitate sociala. | |||
|
O - Sentiment de culpabilitate, depresie patologica, anxietate depresiva. | |||
|
Q4 - Tensiune ergica, pul-suni si nevoi nesatisfacute, excitarea apetitului sexual |
Tabelul 2
Etalon Cattell original pentru nota totala
Transformarea notelor brute totale īn note standard
|
Clasa |
A + B barbati |
A + B femei |
Procentaj teoretic |
|
|
partial |
cumulat |
|||
Tabelul 3
Etalon Cattell original pentru note componente
Etalonarea notelor brute pentru componentele personalitatii
|
Clasa |
Q3 |
C |
L |
O |
Q4 |
|
| |||||
Tabelul 4
Marimea si semnificatia diferentelor dintre grupele normale si nevrotice
|
Grupul |
Numar |
Medie |
Calificativ |
Eroare-tip asupra mediei |
|
Normali | ||||
|
Nevrotici | ||||
|
Isterie anxioasa |
Tabelul 5
Corectiile aplicate la notele componentelor personalitatii īnainte de a utiliza etalonarea din tabelul 3
|
Sex |
Vārsta |
Q3 |
C |
L |
O |
Q4 |
|
B | ||||||
|
B | ||||||
|
B | ||||||
|
B | ||||||
|
B | ||||||
|
F |
|
|||||
|
F | ||||||
|
F | ||||||
|
F | ||||||
|
F |
|
Note standard |
Nivelul anxietatii |
Evaluare |
|
Anxietate foarte puternica |
Prezinta o neta anxietate nevrotica. Sunt necesare sfaturi sau o psihoterapie a nevroticilor. Se recomanda aplicarea altor probe suplimentare precum si o defalcare a notei totale pe factori. |
|
|
Anxietate puternica |
Prezinta o neta anxietate nevrotica. Sunt necesare sfaturi sau o psihoterapie a nevroticilor. Se recomanda aplicarea altor probe suplimentare precum si o defalcare a notei totale pe factori. |
|
|
Nota medie la nevrozism |
Prezinta o neta anxietate nevrotica. Sunt necesare sfaturi sau o psihoterapie a nevroticilor. Se recomanda aplicarea altor probe suplimentare precum si o defalcare a notei totale pe factori. |
|
|
Putin nevrotici |
Īn mod esential normali īn ceea ce priveste anxietatea. |
|
|
Anxiosi |
Īn mod esential normali īn ceea ce priveste anxietatea. |
|
|
Normali |
Normal din punct de vedere al anxietatii, buna adaptare. |
|
|
Normali |
Normal din punct de vedere al anxietatii, buna adaptare. |
|
|
Normali |
Normal din punct de vedere al anxietatii, buna adaptare. |
|
|
Apatici |
Tensiuni afective diminuate, persoane linistite, flegmatice, tenace, placide, distinse, apte pentru a suporta sarcini, momente de criza, stres. |
|
|
Apatici |
Tensiuni afective diminuate, persoane linistite, flegmatice, tenace, placide, distinse, apte pentru a suporta sarcini, momente de criza, stres. |
|
|
Apatici |
Tensiuni afective diminuate, persoane linistite, flegmatice, tenace, placide, distinse, apte pentru a suporta sarcini, momente de criza, stres. |
Una dintre primele obligatii ale clinicianului este aceea de a distinge īntotdeauna anxietatea normala legata de o situatie oarecare, de o anxietate patologica de origine nevrotica. Experientele arata ca Q3 si Q4 sunt mai puternic determinate de mediu decāt celelalte si ca anumite influente constitutionale intra īn forta Eului. Factorul C variaza cel mai puternic cu schimbarile de situatie pe termen scurt, iar factorii O si L ramān constanti.
Se poate presupune ca situatiile de stres nu numai ca genereaza o puternica presiune la pulsiunea Q4, dar īn acelasi timp tulbura si slabeste forta Eului, īn acest fel putānd sa apara si boala psihica.
Se stabileste nota bruta totala.
Se calculeaza diferenta īn ani dintre vārsta subiectului si vārsta de referinta de 27 de ani si 6 luni (media de referinta)
Se adauga valoarea acestei diferente la nota bruta totala īn cazul īn care subiectul are o vārsta mai mare de 27 de ani si 6 luni si se scade īn cazul īn care vārsta subiectului este mai mica de 27 de ani si 6 luni.
Observatie: Aceste operatii de adunare sau scadere a valorii diferentei dintre vārsta subiectului si vārsta de referinta la nota bruta totala se fac īn ideea ca anxietatea scade odata cu vārsta. Īn general, diferenta este de un punct la cinci ani. Interpretarea va avea īn vedere distinctia dintre anxietatea situationala, de moment, care este trecatoare si este īntālnita īn mod curent la oamenii sanatosi si anxietatea patologica, prezenta ca dezvoltare īmbinata dintre un teren constitutional predispozant si situatiile sociale frustrante si stresante. Aceasta distinctie se poate realiza printr-o anamneza si o analiza temeinica a psihicului subiectului. Forma patologica necesita psihoterapie de lunga durata si supravegheata atent.
Nota 10 - Anxietate nevrotica foarte puternica, fiind necesara o interventie terapeutica
Nota 9 - Anxietate puternica
Nota 8 - Anxietate medie superioara
Nota 7 - Nervosi
Nota 6 - Anxiosi de nivel mijlociu
Nota 5 - Normali
Nota 4 - Normali
Nota 3 - Normali
Nota 2 - Persoane slab emotive, mare capacitate de a suporta situatiile de criza sau stres
Nota 1 - Persoane slab emotive, mare capacitate de a suporta situatiile de criza sau stres
Nota 0 - Persoane slab emotive, mare capacitate de a suporta situatiile de criza sau stres
Raportul A/B reprezinta indicele asupra tendintei de a masca sau a accentua anxietatea.
A>B - Anxietatea este voalata, ascunsa, mascata
A<B - Anxietatea este accentuata, manifesta
A=B - Tratarea corecta a probei
|
Itemul |
Stānga grilei |
Centrul grilei |
Dreapta grilei |
|
| |||
Prezentarea probei
R.B. Cattell si scala de anxietate
Definirea generala a conceptelor utilizate
Definirea scarilor chestionarului
Eul social ideal (Q3)
Forta Eului, Emotivitatea (C)
Insecuritate, Tendinta paranoica (L)
Insecuritate īn directia culpabilitatii (O)
Tensiunea ergica (Q4)
Aplicarea si corectarea inventarului
Consemnul de administrare
Corectarea
Interpretarea notelor
Interpretarea psihologica a notelor standard
Modul de calcul al indicelui T si efectuarea corectiei de vārsta
Interpretarea tendintelor
Grila de corectie
Cuprinsul
|
