Unul dintre marii specialisti care s-a preocupat de problematica personalitatii umane a fost si psihologul american R.B. Cattell. Acesta s-a nascut în Anglia, în anul 1905, tragându-se dintr-o familie de ingineri cu origini mai vechi în Scotia si cu o linie de rudenie îndepartata cu McKen Cattell unul dintre parintii psihologiei americane din secolul trecut, care, între altele, a folosit pentru prima data termenul de test mental. La 19 ani, R.B. Cattell a obtinut la Universitatea din Londra diploma în fizica si chimie. Spearman si Bot i-au deschis gustul pentru psihologie, în special pentru masurarea capacitatilor umane. În anul 1937 se stabileste în USA ca cercetator în subordinea lui Thorndike la Teachers College (Columbia University). Din 1945 functioneaza ca profesor la Universitatea Illinois unde s-a preocupat în special de masurarea trasaturilor de personalitate.
Printre instrumentele elaborate de el, se numara si chestionarul de anxietate "C".
Nevrozismul - Se prezinta ca un defect general de adaptabilitate, surmenaj, epuizare fizica si psihica fara vreun motiv obiectiv, rigiditate.
Anxietetea - Se caracterizeaza printr-o stare permanenta de tensiune psihica, iritabilitate, lipsa de încredere în propria persoana, incapacitate sau rezerve în asumarea unui risc, tremur si alte reactii neuro-vegetative, diverse semne psihosomatice.
S-a observat, în general, ca exista o tendinta la nevrotici (care au o nota ridicata la nevrozism) de a avea o nota crescuta si la anxietate, însa acest fapt nu este suficient pentru a confunda anxietatea cu nevroza, sau pentru a asimila aceste concepte, deoarece nevroticii pot avea o nota foarte ridicata la anxietate într-o situatie realmente provocatoare de anxietate. De aceea, ar fi o eroare sa se confunde anxietatea cu nevroza.
Anxietatea este deci "o emotie penibila de asteptare", "o teama fara obiect" care se produce în asteptarea unui eveniment, este o traire subiectiva care poate fi supusa controlului voluntar prin dezvoltarea constiintei de sine.
Arata gradul de motivatie în integrarea comportamentului individual în jurul unui sentiment de sine acceptat constient si a standardelor sociale aprobate. Absenta unei 232v2121c asemenea integrari a comportamentului în jurul unui concept clar de sine este una dintre cauzele majore ale anxietatii. Factorul Q3 arata gradul în care s-a legat anxietatea cu structurile caracteriale si cu obisnuintele sociale acceptate.
Este capacitatea de a controla imediat si de a exprima tensiunile într-un mod adaptat si realist, deoarece o tensiune anxioasa puternica poate cauza o anumita regresiune si poate împiedica o crestere normala a fortei Eului.
Reprezinta cota cu care participa lipsa de securitate sociala la cresterea anxietatii.
Culpabilitatea anxioasa depresiva reprezinta o anxietate combinata cu auto-acuzare cauzata de presiunile Supraeului care genereaza sentimentul de anxietate si depresie.
În acest caz, anxietatea apare prin presiunea pe care o exercita pulsiunile trezite si nevoile nesatisfacute de orice fel. Excitarea apetitului sexual, nevoia de consideratie, teama de o situatie sunt pulsiuni legate de aceasta componenta. Nivelul acestei componente se manifesta în înclinarea catre emotivitate, tensiune, iritabilitate si nervozitate.
Chestionarul poate fi administrat individual sau colectiv si va fi anuntat subiectilor ca fiind o foaie de autoanaliza.
" În aceste foi veti gasi 40 de întrebari cu privire la greutatile pe care cea mai mare parte dintre oameni le întâmpina uneori în viata.
Pentru a va putea întelege propriile dumneavoastra reactii este necesar sa dati un raspuns absolut sincer la fiecare punct, marcând fie DA fie NU fie raspunsul intermediar, astfel încât sa puteti arata problemele pe care le puteti avea.
Începeti cu cele doua exemple de mai jos pentru a va putea da seama exact de ceea ce trebuie sa faceti. Dupa cum puteti observa, fiecare punct este prezentat în realitate sub forma unei fraze. Veti arata felul în care aceasta se aplica la dumneavoastra, punând o cruce, "X", într-una din cele 3 casute care se gasesc la dreapta.
Începeti deci sa rezolvati primul exemplu. (se vor da explicatiile necesare celor cu neclaritati astfel încât sarcina sa fie bine înteleasa).
Observati ca exista o casuta la mijloc pentru cazul în care nu ati putea sa raspundeti în mod categoric prin Da sau Nu. Se recomanda sa se utilizeze aceasta casuta cât mai putin posibil.
Rezolvati acum si cel de-al doilea exemplu. Aveti neclaritati în ceea ce priveste modul de rezolvare a problemelor? (în cazul în care apar neclaritati, se vor da explicatiile necesare).
Aproximativ jumatate din problemele pe care le veti gasi duc la alegerea între A si B, asa ca în exemplul de mai sus. Retineti ca varianta B este întotdeauna la dreapta si aveti grija la confuzii. Ţineti minte ca nu trebuie sa utilizati raspunsul "Între cele doua " sau "Nesigur", decât daca va este cu adevarat imposibil sa alegeti între A si B.
Fiti atenti sa nu sariti nici o problema, sa raspundeti la fiecare problema printr-un singur raspuns. Raspunsurile dumneavoastra vor fi strict confidentiale, asa încât fiti sinceri în raspunsurile pe care le veti da.
Nu pierdeti timp cu ezitarile. Raspundeti imediat la fiecare întrebare, în functie de ceea ce gânditi chiar în clipa aceea si nicidecum în functie de ceea ce ati gândit în saptamâna trecuta sau de cum gânditi în mod obisnuit. Este posibil sa fi raspuns si altadata la întrebari asemanatoare; acum raspundeti functie de ceea ce simtiti în momentul de fata.
Majoritatea oamenilor termina acest test în 5 minute, unii în maxim 10 minute.
Predati foile dumneavoastra imediat ce le-ati completat în totalitate.
În cazul în care ati gresit, încercuiti raspunsul eronat si marcati noul raspuns în casuta corespunzatoare.
Are cineva ceva de întrebat? (se vor da explicatiile necesare) Acum începeti sa lucrati repede.
Dupa colectarea tuturor foilor de raspuns, se va aplica grila transparenta si se vor numara 2, 1 sau 0 puncte pentru fiecare item, functie de casuta marcata. Daca se doreste nota partiala, se vor marca, sub fiecare coloana, notele Q3, C, L, O si Q4 prin adunarea punctelor 2 si 1. Totalizând notele partiale se poate obtine o nota totala pe care o veti marca în rubrica respectiva de pe foaia de raspunsuri. Extrageti separat notele totale din coloana A si B, raportati-le (A/B) si treceti rezultatul pe foaia de raspunsuri în rubrica destinata acestui scop. Adunând aceste doua note, A si B, se va obtine nota bruta totala. Efectuati (daca este necesar) corectia de vârsta si transformati, utilizând tabelul 2, nota bruta în nota standard. Transpuneti aceasta nota standard în coloana destinata acestui scop, nu înainte de a efectua, daca circumstantele o cer, corectia de vârsta si sex. Dupa aceasta, cu ajutorul tabelului 3, etalonati aceste note si indicati sub fiecare nota bruta, nota standard corespunzatoare.
Dupa corectarea inventarului, sunt posibile trei note finale:
O singura nota totala de anxietate - suma punctelor pentru toti cei 40 de itemi. Este practic suma notelor A si B.
O distinctie între nota A (anxietate voalata, acoperita), care este suma punctelor obtinute în coloana 1, itemurile 1-20 si nota B (anxietate manifesta, simptomatica), suma punctelor obtinute în coloana 2, itemurile 21-40.
O distinctie între toate cele 5 note, corespunzatoare structurilor care intervin în anxietate. Este suma punctelor obtinute pentru fiecare din cei 5 factori, din ambele coloane (A si B).
Este util a se dispune separat itemurile cu "simptoame manifeste", în primul rând ca indice al anxietatii reale, iar în al doilea rând pentru a indica în ce masura este subiectul constient de problema sa si în sfârsit, de tentativa sa de a exagera simptoamele. Corectarea primelor 20 de întrebari ne da nota A (anxietate voalata), iar corectarea celorlalte 20 de întrebari ne da nota B (anxietate manifesta).
O nota standard de la 4 la 6 indica un grad normal de anxietate.
O nota cuprinsa între 0 si 3, indica o persoana linistita, flegmatica, tenace, glaciala, distinsa.
În cazul în care nota standard este peste 8, se vor extrage si notele componente (Q3, C, L, O, Q4), obtinute din notele brute totale ale acestor factori, din coloanele A si B. Aceste note se transforma apoi în note standard utilizând tabelul 4. Limitele normalitatii se afla situate între notele standard 4 si 5. Cota maxima va indica factorul implicat cel mai profund în cresterea anxietatii subiectului.
Se pot adauga comentarii calitative si clinice rezultând din observarea subiectului în momentul aplicarii probei, sau date rezultate din anamneza, în scopul crearii unei imagini cât mai clare a problemei sale.
În cazul în care notele depasesc valoarea standard de 8, se indica aplicarea unor probe mai performante, cum ar fi spre exemplu proba 16-PF.
Tabelul 1
Factorii primari ai personalitatii si numarul itemilor alocati lor în inventar
Nr. |
Factori primari ai personalitatii |
Nr. itemi |
Nr. itemilor care-l reprezinta în test |
Q3 - Defect de integrare sau de coeziune a constiintei de sine. | |||
C - Lipsa de forta a Eului sau nevrozism general, slabiciune a Eului. | |||
L - Insecuritate paranoica, lipsa de securitate sociala. | |||
O - Sentiment de culpabilitate, depresie patologica, anxietate depresiva. | |||
Q4 - Tensiune ergica, pul-suni si nevoi nesatisfacute, excitarea apetitului sexual |
Tabelul 2
Etalon Cattell original pentru nota totala
Transformarea notelor brute totale în note standard
Clasa |
A + B barbati |
A + B femei |
Procentaj teoretic |
|
partial |
cumulat |
|||
Tabelul 3
Etalon Cattell original pentru note componente
Etalonarea notelor brute pentru componentele personalitatii
Clasa |
Q3 |
C |
L |
O |
Q4 |
| |||||
Tabelul 4
Marimea si semnificatia diferentelor dintre grupele normale si nevrotice
Grupul |
Numar |
Medie |
Calificativ |
Eroare-tip asupra mediei |
Normali | ||||
Nevrotici | ||||
Isterie anxioasa |
Tabelul 5
Corectiile aplicate la notele componentelor personalitatii înainte de a utiliza etalonarea din tabelul 3
Sex |
Vârsta |
Q3 |
C |
L |
O |
Q4 |
B | ||||||
B | ||||||
B | ||||||
B | ||||||
B | ||||||
F |
|
|||||
F | ||||||
F | ||||||
F | ||||||
F |
Note standard |
Nivelul anxietatii |
Evaluare |
Anxietate foarte puternica |
Prezinta o neta anxietate nevrotica. Sunt necesare sfaturi sau o psihoterapie a nevroticilor. Se recomanda aplicarea altor probe suplimentare precum si o defalcare a notei totale pe factori. |
|
Anxietate puternica |
Prezinta o neta anxietate nevrotica. Sunt necesare sfaturi sau o psihoterapie a nevroticilor. Se recomanda aplicarea altor probe suplimentare precum si o defalcare a notei totale pe factori. |
|
Nota medie la nevrozism |
Prezinta o neta anxietate nevrotica. Sunt necesare sfaturi sau o psihoterapie a nevroticilor. Se recomanda aplicarea altor probe suplimentare precum si o defalcare a notei totale pe factori. |
|
Putin nevrotici |
În mod esential normali în ceea ce priveste anxietatea. |
|
Anxiosi |
În mod esential normali în ceea ce priveste anxietatea. |
|
Normali |
Normal din punct de vedere al anxietatii, buna adaptare. |
|
Normali |
Normal din punct de vedere al anxietatii, buna adaptare. |
|
Normali |
Normal din punct de vedere al anxietatii, buna adaptare. |
|
Apatici |
Tensiuni afective diminuate, persoane linistite, flegmatice, tenace, placide, distinse, apte pentru a suporta sarcini, momente de criza, stres. |
|
Apatici |
Tensiuni afective diminuate, persoane linistite, flegmatice, tenace, placide, distinse, apte pentru a suporta sarcini, momente de criza, stres. |
|
Apatici |
Tensiuni afective diminuate, persoane linistite, flegmatice, tenace, placide, distinse, apte pentru a suporta sarcini, momente de criza, stres. |
Una dintre primele obligatii ale clinicianului este aceea de a distinge întotdeauna anxietatea normala legata de o situatie oarecare, de o anxietate patologica de origine nevrotica. Experientele arata ca Q3 si Q4 sunt mai puternic determinate de mediu decât celelalte si ca anumite influente constitutionale intra în forta Eului. Factorul C variaza cel mai puternic cu schimbarile de situatie pe termen scurt, iar factorii O si L ramân constanti.
Se poate presupune ca situatiile de stres nu numai ca genereaza o puternica presiune la pulsiunea Q4, dar în acelasi timp tulbura si slabeste forta Eului, în acest fel putând sa apara si boala psihica.
Se stabileste nota bruta totala.
Se calculeaza diferenta în ani dintre vârsta subiectului si vârsta de referinta de 27 de ani si 6 luni (media de referinta)
Se adauga valoarea acestei diferente la nota bruta totala în cazul în care subiectul are o vârsta mai mare de 27 de ani si 6 luni si se scade în cazul în care vârsta subiectului este mai mica de 27 de ani si 6 luni.
Observatie: Aceste operatii de adunare sau scadere a valorii diferentei dintre vârsta subiectului si vârsta de referinta la nota bruta totala se fac în ideea ca anxietatea scade odata cu vârsta. În general, diferenta este de un punct la cinci ani. Interpretarea va avea în vedere distinctia dintre anxietatea situationala, de moment, care este trecatoare si este întâlnita în mod curent la oamenii sanatosi si anxietatea patologica, prezenta ca dezvoltare îmbinata dintre un teren constitutional predispozant si situatiile sociale frustrante si stresante. Aceasta distinctie se poate realiza printr-o anamneza si o analiza temeinica a psihicului subiectului. Forma patologica necesita psihoterapie de lunga durata si supravegheata atent.
Nota 10 - Anxietate nevrotica foarte puternica, fiind necesara o interventie terapeutica
Nota 9 - Anxietate puternica
Nota 8 - Anxietate medie superioara
Nota 7 - Nervosi
Nota 6 - Anxiosi de nivel mijlociu
Nota 5 - Normali
Nota 4 - Normali
Nota 3 - Normali
Nota 2 - Persoane slab emotive, mare capacitate de a suporta situatiile de criza sau stres
Nota 1 - Persoane slab emotive, mare capacitate de a suporta situatiile de criza sau stres
Nota 0 - Persoane slab emotive, mare capacitate de a suporta situatiile de criza sau stres
Raportul A/B reprezinta indicele asupra tendintei de a masca sau a accentua anxietatea.
A>B - Anxietatea este voalata, ascunsa, mascata
A<B - Anxietatea este accentuata, manifesta
A=B - Tratarea corecta a probei
Itemul |
Stânga grilei |
Centrul grilei |
Dreapta grilei |
| |||
Prezentarea probei
R.B. Cattell si scala de anxietate
Definirea generala a conceptelor utilizate
Definirea scarilor chestionarului
Eul social ideal (Q3)
Forta Eului, Emotivitatea (C)
Insecuritate, Tendinta paranoica (L)
Insecuritate în directia culpabilitatii (O)
Tensiunea ergica (Q4)
Aplicarea si corectarea inventarului
Consemnul de administrare
Corectarea
Interpretarea notelor
Interpretarea psihologica a notelor standard
Modul de calcul al indicelui T si efectuarea corectiei de vârsta
Interpretarea tendintelor
Grila de corectie
Cuprinsul
|