Validitate: peste 1000 de studii destinate validarii, experimentarii, predictiei si aplicarii pe noi populatii. O serie de studii indica o buna validitate de construct.

10.1. Conceptia privind evaluarea personalitatii si constructia testului

Preocuparea prima a lui Gough nu a fost crearea si expereimentarea de instrumente, ci acea de a dispune de un instrument de evaluare centrat pe persoana. Aceasta nevoie a stat la baza initiativei sale, a constructiei si experimentarii chestionarului sau. Chestionarul nu cauta in primul rand norma, tipologiile sau dimensiunile generale ale personalitatii, ci un mod de a intelege persoana, cazul viu.

In constructia scalelor CPI nu a adoptat o viziune formala asupra personalitatii (autorul fiind sceptic privind posibilitatile de aplicare in practica a pozitiilor teoretice), ci a adoptat o metoda care porneste de la situatiile in care se cerea utilizat testul. In functie de aceste situatii, a construit masuratori care se bazau pe acele constructe deja operationale in felul in care se comporta indivizii in contexte specifice. Conceptia este aceea a derivarii scalelor pe cale empirica si se bazeaza pe de o parte pe traditia empirista a Universitatii Minnesota iar pe de alta parte pe experienta lagata de MMPI, CPI voindu-se a fi un instrument simetric fata de acesta. Daca MMPI era destinat psihopatologiei, CPI a fost construit in replica pentru evaluarea normalitatii, a persoanei sanatoase psihic in ipostaza ei reala, dinamica, adica in interrelationare. Daca MMPI fusese construit pornind de la variabilele clinice, de la concepte derivate empiric din experienta clinica, in cazul Cpi s-a pus problema gasirii realitatilor, a variabilelor fiintei normale aflata in relatii sociale.

Perspectiva de la care a pornit Gough a fost dubla: de la contextul de utilizare si de la acele concepte populare, care exista feja in domeniul comportamentuluinterpersonal. Este vorba despre acei termeni descriptivi pe care oamenii ii folosesc in mod uzual pentru a-si descrie modurile de a se comporta si caracteristicile ce tin de personalitate. Gough priveste un concept popular nu doar ca pe un termen utilizat in vorbirea curenta, ci si ca pe unul care are calitatea de a transcende o societate particulara, aparand in vorbire acurenta a diferitelor societati. El se sprijina pe si cauta aceio termeni care apar in relationarea sociala curenta si in limbajul cotidian, atribute ce se pot regasi in toate culturile si care au o relatie directa si integrala cu formele de interrelationare sociala. Pentru Gough scopul fiecarei scale este sa reflecte cat de fidel posibil un aspect anume, o tema a comportamentului interpersonal, altfel spus sa evasueze tocmai constructul asa cum este definit cultural, cu toate conotatiile sale subtile si denotatiile formale.

10.2. Critici aduse chestionarului

1. Critici legate de validitatea scalelor: scalele nu au validitate de construct si semnificatie precisa; conceptele populare sunt cuvinte cu un bagaj excesiv de inteles conotativ, devenind astfel imposibila operationalizarea si definirea stiintifica exacta.

2. Lipsa de omogenitate a scalelor si redundanta acestora, ele neprezentand toate puritatea factoriala caracteriristica altor teste, toate coreland relativ inalt intre ele (Thorndike arata ca doar 4 din cele 18 nu coreleaza cel putin in masura de 0.5 cu unele dintre celelalte) si cu dezirabilitatea sociala. Exista de asemenea o serie de itemi ai testului care sunt comuni pentru mai multe scale. Gough incearca sa rezolve aceasta problema prin utilizarea sistematica in constructia scalei a analizei conceptuale, care include atat validarea practica cat si pe cea de construct si chiar le depaseste.

Goldberg 1972 si Gough insusi argumenteaza ca de obicei scalele CPI conduc catre 4 factori de personalitate (cele 4 grupe descale) iar Mc Crae si John (1992) afirma ca cei 5 superfactori Big Five pot fi gasiti in CPI.

3. Lipsa de semnificatie psihologica a scalelor. Conform normelor prescrise de Cronbach (1959), unele criterii utilizate in dezvoltarea scalelor CPI nu au fost adecvate pentru definirea constructului, un bun exemplu fiind scala de sociabilitate in care au fost selectati acei itemi care corelau cu un numa de activitati extracuriculare.

10.3. Variantele 1996 (434 itemi) si 2002 (260 itemi)

Ultima revizie a CPI a fost facuta in 1996, fiind restandardizat (reetalonat) cu ajutorul unui esantion de 3000 barbati si 3000 femei. Este vorba despre varianta cu 434 itemi a testului. Tot cu ocazia acestei revizii a fost realizat un studiu privind utilizarea testului incepand cu varsta de 13 ani. Aceasta varianta a testului pastreaza un numar de 158 itemi comuni cu MMPI 2 si necesita din partea subiectului abilitati de citire simple (clasa a V-a la americani).

Studii recente cu ajutorul analizei factoriale au identificat 5 factori in cadrul testului, numiti: 1. Ascendenta (Ascendance), 2. Dependability (Dependenta?), 3. Comunalitate / Conventionalitate (Communality / Conventionality), 4. Originalitate (Originality) si 5. Feminitate / Masculinitate (Femininity / Masculinity)

Aceasta varianta cuprinde 29 scale (31 pentru varanta romaneasca): 20 scale populare, 3 scale vectoriale, 6 scale speciale. Versiunea romaneasca prezinta 8 scale speciale, aparand suplimentar scalele Hos (Hostility - Ostilitate) si Fght (Fighter Factor - Luptator)

Varianta din 2002 poarta numele de Spectrum CPI 260T. Ea cuprinde 29 scale (31 pentru varianta romaneasca): 20 scale populare, 3 scale structurale si 6 scale speciale. Versiunea romaneasca prezinta 8 scale speciale, aparand suplimentar scalele Hos (Hostility - Ostilitate) si Fght (Fighter Factor - Luptator).

Faptul ca numarul de itemi este redus la aproape jumatate (260 fata de cei 434 ai variantei din 1996) reduce timpul de aplicare cu 40%, ceea ce face din CPI 260 un instrument relativ usor de utilizat in domeniul organizational.

Aceasta varianta a fost tradusa si etalonata in Romania pe un esantion de 3200 subiecti (1600 barbati si 1600 femei), varste cuprinse intre 14 si 82 de ani (cu o medie de 30 si o abatere stadard de 10.2). Esantionul american pe care a fost realizata proba a fost format din 6000 subiecti (3000 barbati si 3000 femei). Ambele esantioane au fost formate din studenti, absolventi de liceu si angajati in diferite profesii.

Cu exceptia scalei Ac unde s-a obtinut o corelatie de 0.56, intre scalele CPI 260 si cele similare ale CPI 434 exista corelatii cuprinse intre 0.85 si 0.99. Valoarea consistentei interne pentu scalele CPI 260 RO variaza intre 0.34 (scala Re) si 0.93 (vectorul 3).

Ambele variante permit evaluatorului calcularea urmatorilor indici de validitate a protocolului:

Fake good - tendinta de falsificare in sens pozitiv a raspunsurilor = 32.30 + 0.49 Do + 0.67 Em + 1.12 Gi - 0.62 wb - 0.58 Fx. Scorul critic pentru acest indice este 65.50. un scor mai mare indica tendinta de falsificare in sens pozitiv.

Fake bad - tendinta de falsificare in sens negativ = 100.67 - 2.32 Cm - 0.44 Wb - 0.31 Fx + 0.18 Ac.

Daca scorul la fake bad este mai mare sau egal cu 66 si daca scorul la Random este mai mic sau egal cu 51.49, protocolul este considerat fake bad.

Daca scorul la fake bad este mai mare sau egal cu 66 si daca scorul la Random este mai mare sau egal cu 51.50, protocolul este considerat random.

Random - tendinta de a raspunde la intamplare = 42.77 + 0.30 In + 0.37 Gi + 0.49 To - 0.29 Cm.

Random vs fake - raportul random / fake

10.3.1. Cele 20 de dimensiuni ale personalitatii normale (scalele populare)

Pentru fiecare scala, manualul furnizeaza pentru zonele de semnificatie ale acesteia (peste sau sub medie) atat aspectele care au format continutul propriuzis al itemilor, cat si unele atribute care reprezinta felul in care persoanele evaluate sunt descrise de altii, deci perceptia sociala asupra lor. Cele 20 de scale populare sunt sunt structurate in 4 grupe sau domenii de evaluare.

1. Prima grupa cuprinde 7 scale, care evalueaza calitatile interpersonale ale individului: incredere in sine, echilibru, amitie si eficienta pe planul relatiilor sociale. Gruparea defineste si ceea ce la nivel comun se numeste inteligenta sociala. Ea se refera la dimensiunile personalitatii care intervin in afirmarea persoanei, imaginea de sine si adecvarea interpersonala. Este formata din scalele:

1. Dominanta - Do,

2. Capacitate de statut - Cs,

3. Sociabilitate - Sy,

4. Prezenta sociala - Sp,

5. Acceptare de sine - Sa,

6. Independenta - In,

7. Empatie - Em

2. A doua grupa cuprinde 7 scale, care evalueaza valorile interne si standardele asteptate de ceilalti, ceea ce s-ar putea numi management de sine: maturitate, autocontrol, responsabilitate. Grupa indica acele dimensiuni ale personalitatii care sunt implicate in optiunile valorice si maturitatea interrelationala a persoanei. Este formata din scalele:

8. Responsabilitate - Re,

9. Conformism social - So,

10. Autocontrol - Sc,

11. Impresie buna - Gi,

12. Comunalitate - Cm,

13. Sanatate (Bunastare personala) - WB,

14. Toleranta - To.

3. A treia grupa cuprinde 3 scale, care evalueaza nevoia de realizare si atributele cognitive individuale, motivatii si stil de gandire: motivatie, tenacitate, perseverenta, capacitate de organizare. Evaluarea vizeaza mai ales nivelul motivational in sensul potentialului de realizare personala si al focalizarii pe valorile intelectuale. Este formata din scalele:

15. Realizare prin conformism - Ac,

16. Realizare prin independenta - Ai,

17. Eficienta intelec 141g61b tuala - Ie.

4. A patra grupa cuprinde 3 scale, care evalueaza unele caracteristice personale definite prin aspecte precum: capacitate de adaptare, sensibilitate. Gruparea face trimitere catre unele modalitati intelectuale care modeleaza un stil personal. Este formata din scalele:

18. Intuitie psihologica - Py,

19. Flexibilitate - Fx,

20. Feminitate / Masculinitate - F/M

10.3.2. Scale vectoriale si Modelul cuboid

Exista 3 scale vectoriale, care configureaza 4 stiluri de viata / tipologii umane. Aceste scale se bazeaza pe un model cuboid asupra personalitatii umane, elaborat de Gough in 1987 cu ajutorul analizei factoriale.

Unele teste de personalitate cum ar fi MMPI sau MCMI (Millon Clinical Multiaxial Inventory) prezinta avantajul ca odata trasat profilul, este suficient sa examinam scalele pentru a putea sti un diagnostic al pacientului, mai precis daca acesta este nevrotic, psihotic sau nu este un subiect patologic. Versiunea originala a CPI nu oferea examinatorului o astfel de posibilitate, motiv pentru care Gough a dezvoltat o modalitate de interpretare structurala a scorurilor CPI, cu scopul de a alerta psihologul in legatura cu tipul de personalitate pe care o evalueaza. Aceasta modalitate este disponibila incepand cu varianta din 1987 a testului.

Cei trei vectori

Vectorul 1 - Prima dimesiune se refera la extraversie, ascendenta sociala si asigurare de sine (self-assurance).

Vectorul 2 - Cel de-al doilea vector reprezinta gradul in care individul raspunde si adera la normele sociale (numit de Gough Norm favoring / Norm questioning).

Vectorul 3 - Cel de-al treilea vector evalueaza gradul in care persoana si-a realizat sau integrat propriul tip de baza (de personalitate).

Cele 4 tipuri de personalitate

Gough a numit aceste tipuri de baza cu litere din alfabetul grec vechi: Alfa, Beta, Gama si Delta si a folosit un sistem de scorare in 7 trepte pentru vectorul 3 (1 - foarte scazut, 2 - mult sub medie, 3 - sub medie, 4 - mediu, 5 - peste medie, 6 - mult peste medie, 7 - foarte inalt) pentru a specifica taria relativa cu care se manifesta fiecare tip in personalitatea si interactiunile persoanei. Deci, un scor 7 la Alfa reprezinta un tip alfa pe deplin realizat. Gough a determinat faptul ca aceste 4 tipuri sunt relativ egal distribuite in populatia generala.

Tipul Alfa - Stilul de viata bazat pe implementare

Combina aderenta la norme cu o orientare catre exterior in ceea ce priveste relatiile interpersonale si este considerat un stil foarte managerial. Sunt oameni de baza in majoritatea organizatiilor si au un stil de interactiune participativ. Sunt focaslizati pe sarcini si productivi. Sunt vazuti de ceilalti ca fiind puternici, ambitiosi, asertivi, extraverti si orientati catre actiune. Ca manageri, ei sunt centrati pe atingerea scopurilor orgamnizationale, respectarea termenelor limita si sunt vazuti ca fiind influenti.

La scorurile foarte inalte intalnim lideri carismatici.

La scorurile foarte joase intalnim persoane manipulative si centrate pe sine (intolerante fata de persoanele care nu sunt in acord cu ei, autoritari, punitivi si preocupati doar de atingerea propriilor scopuri).

Tipul beta - Stilul de viata suportiv

Combina acceptarea normelor cu o orientare mmai degraba introverta fata de lume. Sunt persoane percepute ca fiind lente, responsabile, stabile, dependente, moderate, pricepute si predicitbile. Sunt cei care pastreaza normele si valorile intr-un grup. Ca manageri, ei sunt centrati tot pe realizarea scopurilor organizationale, numai ca intr-un mod mai lent si mai asezat. Sunt persoane care au nevoie sa le fie trasate directii de catre manageri si sunt buni in roluri executive.

La scorurile foarte inalte sunt modele din care te poti inspira in legatura cu proprietatea si bunatatea si de asemenea modele parentale.

La scorurile foarte joase sunt persoane foarte precaute, rigide, caracterizate printr-un conformism temator.

Tipul Gama - Stilul de viata inovator

Combina evaluarea (respingerea) normelor cu o orientare extraverta. Sunt vizionari, poate acei lideri strtategici ce pot schimba orientarea unei organizatii. Contesta si pun sub semnul intrebarii status-quo(urile). Ca manageri, pun sub semnul intrebarii misiunea si scopurile organizationale, prefera sa schimbe directivele organizationale si sunt orientati catre inovatie. Sunt perceputi ca inovativi, inteligenti si aventurosi.

La scorurile foarte inalte sunt creativi, vizionari, imaginativi, inovativi.

La scorurile foarte scazute sunt rebeli, impulsivi, intoleranti, autoindulgenti si disruptivi.

Tipul Delta - Stilul de viata vizionar

Combina indoiala legata de norme cu o orientare detasata si introverta. Sunt persoane reflexive, detasate de mediu, preocupate si perceptive si au tendinta de a fi experti tehnici sau stiintifici. Ca manageri tind sa lucreze cel mai bine in colective mici sau organizatii mici in care pot fi cumva independenti.

La scorurile foarte inalte gasim persoane idealiste, preocupate, imaginative, artistice sau vizionare.

La scorurile foarte scazute persoane rezervate, conflictuale, bulversate si fragmentate. La extrema de jos a sorurilor putem vorbi de fragmentare si dezorganizare la nivelul personalitatii. Astfel de scoruri obtin pacientii psihiatrici cronici.

10.3.3. Scale speciale ale CPI

Scalele speciale sunt utilizate in special in scop de cercetare sau atunci cand in evaluare sunt necesare date suplimentare. Ele reflecta constructe ale personalitatii implicate in special in activitatea de munca si dezvoltarea carierei. Cele 8 scale speciale in varianta romaneasca a CPI 260 sunt:

1. Potential managerial - Mp

2. Orientarea catre munca - Wo

3. Temperament creativ - CT

4. Leadership - Lp

5. Amicabilitate - Ami

6. Orientare spre aplicarea legii - Leo

7. Ostilitate - Hos

8. Luptator - FF

10.4. Interpretarea profilului CPI

10.4.1. Consideratii generale

Autorul atrage atentia asupra muncii de construire de ipoteze de natura explicativa si de interpretarea in lucrul cu profilele CPI, spre deosebire de situatia alltor teste in care trasarea profilului reprezinta cumva pasul final. In CPI nu lucram cu o simpla insiruire de trasaturi, ci evoluam treptat in interpretare spre o structura care ne poate deschide noi ipoteze.

Interpretarea profilului se poate face doar de catre un profesionist care cunoaste foarte bine pe de o parte testul, pe de alta teoriile asupra persoanlitatii, teoriile dezviltatii, teoriile despre motivatie si valori. Cel mai adecvat mod de invatare este lucrul impreuna cu un specialist care are experienta in lucrul cu testul. Incepatorul poate de asemenea sa foloseasca mai multe instrumente dintre care unele pe care le cunoaste mai bine si sa lucreze intr-o maniera comparativa sau corelativa. Lucrul pe scorurile obtinute de persoane care apartin unor populatii clar determinate poate fi o alta strategie. Al alta modalitate este invatarea din erori. Se recomanda ca in perioada de formare psihoogul sa se centreze pe extragerea cator mai multe informatii din profilul cu care lucreaza, lucrand preferabil in orb (fara a cunoaste alte date despre persoana pe care o evaluaeza).

10.4.2. Pasi in interpretarea profilului

1. Determinarea validitatii profilului utilizand scorurile subiectului la scalele de validare: Gi, Cm si Wb.

Scorurile mici la Wb si Cm (incepand de lascorul de 30 dar mai ales cele sub 20 note standard) indica tendinta subiectului de a raspunde acceptand ca adevarati itemi de tip simptomatic, deci tendinta de falsificare in sensul inrautatirii.

Scorul scazut la Gi este in acest sens si mai relevant pentru aceasta tendinta de falsificare in sensul inrautatirii. Scorul critic este de 30 exprimat in note standard.

Invalidarea in acest sens a profilului nu ne va permite sa utilizam adecvat chestionarul pentru a diagnostica forta sau slabiciunea eului sau pentru a evalua dinamica si tendintele conflictuale.

Scorurile inalte la Gi (peste 70 note standard) indica tendinta subiectului de a falsifica in sens pozitiv, cu scopul de a se pune intr-o lumina favorabila. De obicei acest gen de falsificare determina o crestere a scorurilor pe ansamblu (la majoritatea scalelor). Un studiu a demonstrat ca un grup de alcoolici (cunoscuti pentru tendinta de disimulare in sens pozitiv) a scos pe ansamblu scoruri mai inalte la Gi decat un grup de subiecti caruia i s-a cerut sa falsifice in mod intentionat.

Depistarea acestei tendinte, la fel ca si in cazul celei mentionate anterior, nu face improprie interpretarea profilului ci aduce in atentia examinatorului necesitatea unei precautii in interpretatre si in special in desprinderea unor concluzii privind subiectul. El va interpreta scorurile acestuia in lumina tendintei prezentte, relativizand oarecum concluziile desprinse si punand un accent sporit pe corelarea cu alte surse informationale.

Incepand cu varianta 1987 sunt disponibile unele ecuatii de regresie cu semnificatie statistica care elimina treptat posibilitatea diferitelor genuri de atitudini si falsificari (Fake Good, Fake Bad si random). Invalidarea nu semnifica imposibilitatea interpretarii, ci da o cheie de acces catre unghiul din care vor fi facute interpretarile.

2. Interpretarea structurala a scalelor (modelul cuboid), respectiv analiza tipului de personalitate si a nivelului de integrare a tipului personal.

3. Interpretarea scalelor individuale si analiza interactiunilor intre scale care pot afecta semnificatia unor scale individuale.

Aprecieri mai exacte privind unele scoruri individuale se pot face utilizand normele unor grupuri de referinta, situatie in care interes vor prezenta in special scorurile extreme (estew situatia in care comparam scorurile unui student la psihologie cu scorurile unei populatii mai largi de psihologi, in scop predictiv).

a. Un prim demers in interpretare priveste listarea scalelor cu scoruri inalte si scoruri scazute si desprinderea semnificatiei acestor scoruri prin analiza conceptuala. De mentionat ca in acest tip de interpretare trebuie tinut cont de interactiunile posibila intre scale, dintre care unele deja mentionate de autor.

b. Analiza modurilor de relationale intre scale sau analiza de pattern reprezinta un alt demers in interpretare, cu scop de a verifica ipotezele aparute din analiza celor 4 grupari de scale. De interes aici este ideea ca interpretarea unei scale isi capata sensul complet numai prin corelarea cu alte scale, deci printr-o analiza structurala. Modul de manifestare a unei trasaturi evidentiata prin test va fi reliefat prin semnificatia altor scale (in raport cu care capata sens comportamental).

Astfel de grupari senificative intre scale sunt cele intre Do si Gi sau Sy, intre So si Sc, Re si Cs, Re si Do, Ac si Ai.

Daca si Do si Gi prezinta scoruri inalte in cadrul unui profil, putem vorbi despre o persoana care doreste sa domine, sa conduca, insa acordand respect celorlalti. Daca avem situatia Do inalt si Gi scazut putem vorbi despre un conducator egocentric. Combinatia Do scazut si gi inalt poate conduce catre ipoteza ca este o persoana care evita potitii de responsabilitate sociala. Pentru domeniul scorurilor submedii putem vorbi despre un subiect retras, mai putin eficient social, usor de ofensat.

Daca So si Sc au impreuna scoruri inalte putem vorbi despre o persoana statornica in felul de a se manifesta, cu gravitate si siguranta de sine. So ridicat si sc scazut traduc un comportament critic, combativ si dominant. So scazut si Sc ridicat indica o persoana cu un comportament mai degraba fals, defensiv, care nu prezinta incredere. So si Sc scazute amandoua indica agresivitate, incapatanare, un mod excitabil si refractar de afi.

4. Investigarea patternurilor scorurilor in interiorul celor 4 grupe de scale. Diferite zone problematice sau de dezechilibru subiectiv pot fi evidentiate considerand aceste grupari ca de sine statatoare, facand fiecare trimitere catre o anunmita sfera a vietii si personalitatii subiectului. Pentru majoritatea scalelor CPI scorurile peste medie (50 + 10 note standard) sugereaza sanatate si echilibru, in timp ce sorurile sub medie (50 - 10 note standard) sugereaza dezechilibre si probleme legate de comportament.

5. Integrarea datelor despre subiect recoltate prin CPI cu datele disponibile din alte surse.

11. Inventarul Multifazic de Personalitate Minnesota - MMPI si MMPI - 2

Prima editie a testului apare in 1951, autorii fiind Stark R. Hathaway si J. Charnley McKinley, de la Universitatea Minnesota. Ultima editie a fost realizata in 1990 de o echipa formata din J. Butcher, G. Dahlstrom, J. Graham si A. Tellegen si poarta numele de MMPI - 2.

MMPI fiind un test dstinat evaluarii clinice, problema care apare legat de acesta priveste relatia dintre modificarea conceptiilor privind psihopatologia si conceptia despre evaluarea psihologica de-a lungul a celor peste 50 de ani de existenta si utilizare a testului. Varianta din 1951 a testului apartine ca si conceptie unei generatii trecute de teste clinice si a fost supusa unor repetate reevaluari, varianta MMPI 2 (aflata in uz curent in momentul de fata) fiind diferita fata de prima varianta ca mod de concepere a diagnosticului. Validarea prin criteriul extern (care in momentul constructiei testului a constituit o mare realizare), in prezent constituie o sursa de discutii privind validitatea diagnostica a scalelor separate, categoriile nosologice psihiatrice modificandu-se destul de mult in acest interval de timp.

Interpretarea se face separat pe cele 2 sexe, existand seturi de norme diferentiate. Varsta minima de aplicare este 16 ani.

11.1. Scale de validare a profilului

In varianta 1951

1. Scala "?"

Scorul brut indica umarul de itemi la care subiectul a raspuns Nu stiu. Cand scorul este foarte ridicat, rezultatele intregului test nu sunt valide. Scorurile inalte indica o subevaluare in ansamblul profilului.

Psihastenicii si melancolicii obtin in general rezultate relativ ridicate.

2. Minciuna - "L" (Lie)

Are 15 itemi care au fost retinuti in baza criteriului ca subiectul ar putea admite un comportament nefavorabil si sunt notati in maniera inversata, punctandu-se respingerea. S-a constatat ca unele tipuri de comportamente nefavorabile sunt admise de peste 95% dintre subiectii normali. Un scor inalt indica tendinta subiectului spre a se prezenta (constienta sau cvasiconstienta) intr-o lumina favorabila, ceea ce conduce spre o subapreciere a notelor patologice. Scala nu invalideaza posibilitatea de a interpreta profilul, ci indica o subestimare a scalelor psihopatologice (scorurile la acestea fiind in realitate mai inalte).

La subiectii normali s-a constatat o corelatie intre rigiditate si o nota L ridicata.

Semnificatia unei note ridicate:

- in isterie ridicarea notei rezulta dintr-o atitudine inconstienta

- la unii paranoici si in psihopatii nota ridicata traduce o dorinta constienta a subiectului de a se prezenta intr-o lumina favorabila.

Ideea este deci aceea de a interpreta corelativ scorurile la L.

3. Scala "F"

Are un total de 24 itemi, care intrunesc de regula acordul majoritatii subiectilor. Nota bruta medie se situeaza intre 4 si 10.

Raspunsurile la itemi fiind de tip conventional, exista si tendinta a subiectilor neconventionali de a prezenta scoruri brute ridicate, de obicei intre 10 si 20.

Un scor brut peste 20 indica fie faptul ca subiectul nu a inteles proba, fie faptul ca subiectul prezinta o anomalie mentala serioasa. In aceasta ultima situatie (in cazul unui subiect cu IQ normal) nota ridicata F indica gradul de anormalitate a subiectului.

4. Scala "K"

A fost construita pentru a se putea corija o eventuala influenta a atitudinii subiectului, dar poate evidentia si unele simptome patologice.

Este strans legata de L si F insa exploreaza un alt tip de variabile ce pot conduce la distorsiune. Subiectii cu scor ridicat tind sa adopte o atitudine defensiva fata de obiceiurile lor psihologice si de aceea tind sa prezinte un profil "normalizat". Subiectii cu scor scazut au o tendinta contrara, spre autocritica si admiterea unor simptome anormale, chiar daca importanta reala a acestora este nesemnificativa.

Nota la K are si o semnificatie in sine, scorul ridicat fiind un prognostic bun pentru un bolnav mental prin aceea ca indica capacitatea acestuia de a-si rezolva propriile probleme.

Diferenta F - K (indicele de disimulare)

Calculul acestei diferente permite investigarea existentai unui trucaj deliberat al raspunsurilor. In mod normal diferenta este cuprinsa intre +11 si -12, media fiind de -9.

Gough considera ca o diferenta cuprinsa intre +4 - +7 ridica o usoara indoiala, una cuprinsa intre +7 - +11 este suspecta iar una superioara sau egala cu +12 este in mod sigur legata de o falsificare in sens patologic.

Atunci cand diferenta F - K indica o falsificare a raspunsurilor profilele au o forma atipica, fie in forma de dinti de fierestrau, fie flotante (note T superioare lui 70).

In varianta MMPI - 2, fata de scalele enumerate, apar suplimentar urmatoarele scale de validare

5. Scala Backside F sau B(F)

Contine itemi din cea de-a doua jumatate a chestionarului si controleaza tendinta de distorsionare a raspunsurilor pe parcursul avansarii in chestionar. Daca scorul sugereaza invaliditate iar scala F sugereaza validitate, va fi necesara precautie in interpretarea scalelor suplimentare si de continut ale chestionarului. Daca si B(F) so F sugereaza invaliditate, profilul nu poate fi interpretat.

6. Scala TRIN (true response inconsistency)

Contine 23 perechi de itemi cu continuturi opuse. Un scor inalt sugereaza tendinta subiectului de a raspunde cu Da iar un scor scazut tendinta de a raspunde cu Nu

7. Scala VRIN (variable response inconsistency)

Un scor inalt la scala VRIN ( peste 80 note T) indica tendinta subiectului de a raspunde inconsistent. Un scor inalt la F asociat cu un scor inalt la VRIN sugereaza o maniera de raspuns la intamplare, o stare de confuzie sau inabilitati legate de citire. Un scor inalt la F impreuna cu un scor mic la VRIN sugereaza exagerarea raspunsurilor sau o stare psihotica.

8. Scala S (superlative self assessment scale)

A fost construita pentru a tria in maniera de screening pilotii de avion si are in componenta 5 subscale: 1. Credinta in bunatatea umana, 2. Serenitate, 3. Satisfactia de viata, 4. Rabdare / negarea furiei si iritabilitatii si 5. Negarea viciilor morale.

9. Scala F(P) - Infrequency - psychopathology scale

Scala are 27 de itemi care sunt acceptati cu frecventa foarte redusa atat de subiectii normali cat si de cei patologici si se utilizeaza impreuna cu scala F. Scala permite asadar diferentierea intre subiectii normali si cei patologici.

11.2. Scalele clinice MMPI

1. Ipohondrie - Hs (Hypocondriasys)

2. Depresie - D (Depression)

3. Isterie - Hy (Histery)

4. Deviatie psihopata - Pd (Psychopatic deviation)

5. Masculinitate / Feminitate - Mf (Masculinity / Femininity)

6. Paranoia - Pa (Paranoia)

7. Psihastenie - Pt (Psychastenia)

8. Schizofrenie - Sc (Schizofrenia)

9. Hipomanie - Ma (Hypomania)

10. Introversie sociala

Nu este o scala clinica propriuzisa, ea putand fi aplicata si subiectilor normali. A fost construita prin discriminarea intre un lot de studenti care se angajeaza in putine activitati extracurriculare si un lot cu caracteristici opuse. Scorurile ridicate indica tendinta de evitare a contactelor sociale.

Suplimentar, pot fi calculate scorurile pentru:

11. Anxietate - Ai

12. Raportul de interiorizare - Ir

In MMPI - 2, suplimentar fata de scalele clinice de baza, apar o serie numeroasa de scale aditionale sau subscale ale scalelor de baza, care pot fi grupate in 3 categorii:

a. Subscale dezvoltate de Harris si Lingoes

1. Depresie subiectiva - D1

2. Retardare psihomotorie - D2

3. Disfunctionalitati fizice - D3

4. Lentoare mentala - D4

5. Ruminare (Brooding) - D5

6. Negarea anxietatii sociale - Hy1

7. Nevoia de afectiune - Hy2

8. Oboseala - indispozitie - Hy3

9. Acuze somatice - Hy4

10. Inhibarea agresivitatii - Hy5

11. Neintelegeri familiale - Pd1

12. Probleme cu autoritatea - Pd2

13. Imperturbabilitate sociala - Pd3

14. Alienare sociala - Pd4

15. Alienare de sine - Pd5

16. Idei de persecutie - Pa1

17. Hipersenzitivitate (Poignancy) - Pa2

18. Naivitate - Pa3

19. Alienare sociala - Sc1

20. Alienare emotionala - Sc2

21. Slabiciunea managementului de sine(autoreglare - Ego Mastery), Cognitiv - Sc3

22. Slabiciunea managementului de sine, Conativ - Sc4

23. Slabiciunea managementului de sine, Inhibitie defectuoasa - Sc5

24. Experiente senzoriale bizare - Sc6

25. Amoralitate - Ma1

26. Accelerare psihomotorie - Ma2

27. Imperturbabilitate - Ma3

28. Inflatie Eului - Ma4

29. Timiditate - Si1

30. Evitare sociala - Si2

31. Alienare - Sine si ceilalti - Si3

b. Scale de continut

1. Anxietate - ANX

2. Temeri - FRS

3. Obsesivitate - OBS

4. depresie - DEP

5. Preocupari (ingrijorari) legate de sanatate - HEA

6. Gandire bizara - BIZ

7. Furie - ANG

8. Cinism - CYN

9. Practici antisociale - ASP

10. Prsonalitate de tip A - TPA

11. Stima de sine scazuta - LSE

12. Disconfort social - SOD

13. Probleme familiale - FAM

14. Interferenta cu munca - WRK

15. Indicator (atitudine) negativ pentru tratament - TRT

c. Scale suplimentare

1. Anxietate - A

2. Reprimare - R

3. Taria Eului - Es

4. Scala de alcoolism revizuita a lui MacAndrew - MAC-R

5. Scala de potential adictiv - APS

6. Scala de admitere a dependentei (Adiction Admission Scale) - AAS

7. Ostilitate supracontrolata - OH

8. Dominanta - Do

9. Responsabilitate sociala - Re

10. Inadaptare in mediul universitar (College Maladjustment) - Mt

11. Rol masculin - GM si Rol feminin - GF ( Gender)

12. Scala de stres posttraumatic a lui Keane - PK

13. scala de stres posttraumatic a lui Schlenger - PS

14. Scala de stres marital.

12. Chestionare de personalitate construite de R. B. Cattell

12.1. Conceptia lui Cattell privind personalitatea umana si evaluarea acesteia

Pentru Cattell, personalitatea are un sens direct diagnostic si diferential, cunoasterea acesteia permitand o predictie asupra a ceea ce va face persoana intr-o situatie data. El face distinctia intre trasaturi si tipuri ca alternative in explorarea personalitatii, definind tipul ca un model particular si recurent de atribute prin care se dau semnificatii conotative. Atibutul se poate defini ca un aspect unitar si discret iar autorul a fost procupat initial de o definire stiintifica exacta a acestor atribute sau trasaturi.

El nu porneste de la o teorie formala asupra persoanlitatii sau de la un cadru clinic de referinta (cum este cazul MMPI), ci porneste de la date strict stiintifice si de la cercetari empirice. El a studiat un numar mare de subiecti, colectand un volum foarte mare de date prin chestionare, teste obiective, observatii directe, cotari ale conduitei in situasii reale. Datele recoltate au fost preluate prin analiza factoriala iar factorii obtinuti sunt condiderati ca reprezentand chiar trasaturile personalitatii, responsabile de variatia comportamentului subiectilor.

Pentru Cattell, analiza factoriala are 2 obiective:

1. Sa determine structurile factoriale, respectiv factorii ca aspecte structurale ale personalitatii si

2. Sa ofere o estimare numerica a pozitiei (dotarii) fiecarui individ in raport cu fiecare factor, ca mijloc de predictie asupra comportamentului acestuia.

Factorii se pot schimba de la o cercetare la alta datorita erorilor de esantionare sau odata cu avansarea in varsta a subiectilor sau in experimentarea instrumentului pe o alta populatie sau cultura. Ceea ce nu se modifica insa este ceea ce Cattell numeste trasatura sursa, care ramane identica si care produce un factor. El vede aceste trasaturi sursa in raport cu factorii in acelasi raport in care se afla genotipul cu fenotipul. Pentru a identifica aceste tasaturi sursa el a realizat un amplu studiu lingvistic, sintetizand din dictionare si din literatura psihologica si psihiatrica, toate denumirile trasaturilor de personalitate. El s-a folosit de asemenea de cele 45000 de cuvinte descrise de Allport si Odbert ca trasaturi de personalitate. Grupandu-le in sinonime, a redus lista la 171 denumiri de trasaturi de sine statatoare. Un studiu realizat pe un lot de 100 subiecti prin heteroevaluare (pe o scala cu 3 valori: mediu, peste medie, sub medie) si corelatii statistice l-a condus spre reducere la un numar de 53 clusteri nucleari. Continuand experimentul pe un lot mai larg (208 subiecti) evaluati fiecare de cate 2 evaluatori externi si supunand datele unei analize factoriale, ajunge la un numar de 12 trasaturi de personalitate, considerate surse primare ale acesteia.

Cattell a propus mai multe taxonomii asupra trasaturilor de personalitate:

1. Face distinctia intre trasaturi: a. comune si b. unice, distinctie facuta si de Allport. Trasatura comuna este cea pe care o are fiecare individ intr-un anume grad de dezvoltare (inteligenta de exemplu) iar trasaturile unice sunt cele care sunt rar impartasite de altii si apar mai ales in sfera intereselor si atitudinilor.

2. O alta taxonomizare grupeaza trasaturile in: a. capacitati sau abilitati care determina cat de eficienta este persoana in a actiona in vederea atingerii unui anumit scop; b. trasaturi temperamentale, care definesc stilul sau tempoul de actiune si; c. trasaturi dinamice, acele modalitati sau forte care activeaza si conduc comportamentele (motivatii, tebuinte).

3. Poate mai importanta este distinctia intre trasaturile a. de suprafata si b. sursa.

Trasaturile de suprafata sunt un set de caracteristici superficiale ale personalitatii, care coreleaza intre ele fara a constitui un factor, in masura in care nu sunt determinate de aceeasi trasatura sursa. Ele sunt intalnite inchestionar ca factori secundari. Reprezinta clusteri de corelatii care nu se pot defini ca entitati factoriale distincte si depind dirct de variabilele care sunt incluse in matricea de corelatii (trasaturile sursa). Au in primul rand o valoare descriptiva, asemeni sindroamelor clinice. Au o mai mica stabilitate si o natura mai putin permanenta, ele fiind mai putin importante pentru intelegerea personalitatii.

Trasaturile sursa rezulta, sunt definite prin factorii primari care rezulta in urma analizei. Ele definesc elemente de baza ale persoanlitatii, sunt stabile, permanente si importante pentru comportament.

Trasaturile sursa pot si si ele impartite in:

- trasaturi constitutionale, care isi au originea in conditiile interne ale organismului (nefiind in mod necesar innascute) si depind de fiziologia acestuia,

- trasaturi care tin de mediu deriva din influentele cadrului socio-fizic asupra personalitatii.

4. In afara acestor taxonomizari Cattell subliniaza importanta considerarii fortelor dinamice sau motivationale ale personalitatii si identifica doua tipuri de trasaturi dinamice: a. sentimente si b. ergi. Ambele se manifesta la nivelul atitudinilor subiectului.

Termenul de erg este derivat din grecescul ergon si este utilizat de autor pentru a inloui conceptul prea vag de impuls sau instinct. Un erg este energia sursa pentru intreg comportamentul, unitatea de baza a motivatiei, fiind orientate spre scopuri precise. Cercetarile bazate pe analiza factoriala au extras 11 ergi ca motive umane fundamentale: 1. curiozitatea, 2. sexualitatea, 3. gregaritatea, 4. nevoia de protectie, 5. afirmarea de sine, 6. nevoia de securitate, 7. foamea, 8. mania, 9. dezgustul, 10. atractivitatea, 11. supunerea.

Sentimentul este o trasatura sursa de tip mediu, deci un model de atitudini invatate de individ, centrat pe aspecte importante din viata lui (partener, profesie, religie etc).

Diferenta dintre erg si sentiment tine de durabilitatea diferita a acestora. Ergul este constitutional si in consecinta permanent,nedisparand niciodata total din psihicul persoanei si variind doar in intensitate, in timp ce sentimentul, format prin invatare, poate fi supus in timp procesului invers si astfel sa dispara, pierzandu-si importanta pentru viata persoanei. Pentru fiecare persoana exista un sentiment de sine, un model sau set de sentimente care functioneaza ca sentiment - master. Acest sentiment fata de propria persoana este cel mai important si cel putin teoretic se va reflecta in toate atitudinile persoanei; asigurand unitatea si stabilitatea comportamentului, organizarea tuturor trasaturilor sursa, el controleaza toate structurile personalitatii.

12.2. Caracteristici ale testului 16PF

in 1950 apare prima forma a chestionarului, care a fost suspusa apoi unui larg numar de cercetari de validare empirica. Varianta aflata in uz in mod curent este datata din 1970, autori fiind Cattell, Eber si Tatsuoka.

Scopul autorului a fost acela de a evalua trasaturile identificate prin analiza factoriala. Inventarul porneste de la cele 12 trasaturi sursa definite prin analiza factoriala iar itemii sunt selectati pe baza saturatiei in factorii respectivi fara a se specifica modul in care au fost ei formulati sau alesi de autor pentru lotul de itemi experimental.

Multe dintre denumirile trasaturilor sunt formulari speciale ale lui Cattell, cu scop de a elimina toate conotatiile specifice limbajului uzual si a atinge o exactitate de nivel stiintific a terminologiei. El a ales solutia redefinirii exacte a conceptelor folosite si a sistematizarii si codarii termenilor. In acest sens chestionarul este destinat a fi utilizat doar de catreprofesionisti familiarizati cu teoria lui Cattell si cu semnificatia exacta a fiecarui factor.

Cattell a fost printre primii autori care au instaurat o rigoare in multitudinea de termeni pentru diferiti factori ai personalitatii, introducand un cod universal denumit "index universal - UI", care ii permite sa inmagazineze coerent rezultatele diferitelor cercetari. Sistematizarea initiala folosea litere, care au fost inlocuite de simboluri numerice. Fiecarui factor i se da un indicativ de cod UI, factorii de tip abilitate mentala nefiind separati in lista autorului de cei temperamentali sau dinamici.

Formularile itemilor au trei modele: a. unii includ intrebari legate de comportamentul subiectului respondent sau exprima unele opinii sau atitudini generale despre oameni si b. Itemi care cer subiectului sa aleaga intredoua posibile ocupatii, activitati recreative, tipuri de oameni sau alternative privind judecati de valoare. c. Exista si itemi verbali sau numerici destinati evaluarii unui factor de abilitate rezolutiva.

Chestionarul are 2 forme paralele de cate 187 itemi. Acestea pot fi utilizate simultan pentru o mai mare fidelitate a evaluarii sau poate fi utilizata numai una dintre forme, intre acestea existand corelatii inalte in ceea ce priveste fidelitatea si avand caracteristici psihometrice relativ echivalente.

Foaia de profil a testului indica manifestarile comportamentle pentru cele doua extreme ale dimensiunii.

Exista date privind o buna validitate de construct a testului.

Varsta de aplicare - incepand de la 16 ani. In functie de grupul de varsta vizat, exista mai multe variante ale testului:

- The high school personality questionnaire (HSPQ), pentru varste intre 12-15 ani

- The child's personality questionaire, pentru varste cuprinse intre 8-11 ani

- The early school personality questionaire, pentru varste intre 6-7 ani

- The pre-school personality quiz, pentru varste intre 4-6 ani

Normele pentru fiecar scala (factor) sunt diferentiate pe sexe. Exista elaborate de asemenea seturi de norme speciale pentru diferite culturi (inclusiv norme romanesti), precum si pentru diferite grupuri clinice sa ocupationale.

Tipul de raspuns la itemi este trihotomic, raspunsurile fiind punctate cu 0, 1 sau 2 puncte.

Timp de completare 35-45 minute

12.2.1. Critici aduse testului

Consistenta interna scazuta. Cattell argumenteaza ca universul semantic cuprins de itemi est prea larg pentru a putea construi o scala omogena. Oricum, un test cu valoare scazuta ridica numeroase probleme pentru utilizatorul practician. Daca am accepta ca un coeficient de fidelitate minimal de 0.7 pentru utilizarea testului cu subiecti individuali, 10 dintre cele 16 scale de baza ale testului devin inutilizabile (prezinta un coeficient mai mic de 0.7. In special factorii N si Q3 rezinta coeficienti de fidelitate extrem de mici.

Fidelitate forme paralele scazuta. Cele 2 forme ale testului nu sunt in realitate cu adevarat paralele. Coeficientii de corelatie calculati intre scalele formelor paralele sunt in majoritatea cazurilor mult sub valoarea de 0.7, ceea ce conduce catre ideea ca una sau ambele forme ale testului sunt invalide.

Critici privind validitatea scazuta a testului. Acestea dateaza inca din 1969, cand Eysenck a esuat in una dintre cercetarile sale in tentativa de a reproduce structura factoriala propusa de Cattell (care in cazul unei structuri corecte ar fi trebuit sa fie reproductibila in conditiile utilizarii unui esantion de subiecti suficient de mare). Ideea de baza este aceea ca structura factoriala propusa de Cattell este neclara, cei 16 factori de baza neputand fi confrimati prin cercetari ulterioare.

Cu toate aceste critici, exista numeroase cercetari care demonstreaza utilitatea testului pentru a discrimina intre diferite grupuri clinice sau ocupationale, ceea ce pledeaza pentru validitatea semnificatiei scalelor in ciuda neclaritatii factoriale.

12.3. Cei 16 factori primari si cei 4 factori secundari ai 16 PF

Factorii (rezultati statistic in urma analizei factoriale) sunt constructe bipolare care incearca sa plaseze comportamentele specifice respectivei dimensiuni pe o scala gradata intre cei doi poli, unul definit printr-o maxima exprimare a dimensiunii iar celalalt prin opusul acesteia. Testul evalueaza practic pozitia individului de-a lungul acestui continuum. Semnificative pentru comportamentul persoanei sunt acele scoruri care se inscriu in afara zonei medii. Cattell a folosit un sistem de normare in 11 clase standardizate, semnificative fiind scorurile peste 7 (inclusiv) si sub 3 (inclusiv).

1. Factorul A - Schizotimie versus ciclotimie,

2. Factorul B - Abilitate rezolutiva generala. Dupa autor, scala masoara factorul general numit inteligenta. El distinge intre inteligenta fluida (capacitate innascuta ce poate fi aplicata la toate tipurile de continuturi) si inteligenta cristalizata (abilitatile achizitionate prin educatie). Inteligenta fluida influenteaza pe cea cristalizata in sensul ca va media aporturile si beneficiile provenite din invatarea scolara.

3. Factorul C - Instabilitate emotionala versus stabilitate emotionala (forta Eului),

4. Factorul E - Supunere versus dominanta,

5. Factorul F - Expansivitate versus nonexpansivitate,

6. Factorul G - Supraeu slab versus forta supraeului,

7. Factorul H - Threctia versus parmia. Aceste doua denumiri ascund manifestarile opuse ale dimensiunii responsabile la un pol de timiditate si sensibilitate la amenintare iar la celalalt de curaj si lipsa de sensibilitate in fata amenintarilor. Termenul de threctia vine de la cuvantul englez threat = amenintare, asociata cu o reactivitate ridicata a sistemului nervos autonom (fata de amenintare) si este opus termenului parmia care indica o predominanta parasimpatica.

8. Factorul I - Harria versus premsia. Denumirile provin din engleza. Harria vine de la hardness and realism, indicand aspectul de duritate si realism in mediul de formare. Premsia vine de la protected emotional sensitivity, ceea ce indica formarea intr-un mediu cultural rafinat, care protejeaza sensibilitatea si gustul estetic.

9. Facorul L - Alexia versus pretension. Scorurile joase (polul alexia) definesc indivizi caracterizati prin incredere, adaptabilitate, cooperare, absenta geloziei sau invidiei, interes fata de ceilalti, o gravitate amabila si plina de spirit. Scorurile inalte (polul protension) prezinta un individ tensionat, neincrezator, gelos, indaratnic, suspicios, timid, rigid in relatii si gandire, indiferent fata de ceilalti, egocentric, interesat mai ales de viata sa interioara decat de oameni.

10. Factorul M - Praxernia versus autia. Factorul defineste o dimensiune a personalitatii dificil de integrat in limbajul uzual. Scorurile scazute (polul praxernia) defineste un individ practic si constiincios, care tine la forma, este capabil sa-si pastreze sangele rece, este relativ lipsit de imaginatie. Scorurile inalte (polul autia) definesc un tip neconventional excentric, imaginativ, boem, mai putin preocupat de constiinciozitate, cu aspect exterior calm, cu izbucniri emotionale isterice ocazionale.

11. factorul N - Naivitate versus subtilitate

12. Factorul O - Incredere versus tendinta spre culpabilitate,

13. Factorul Q1 - Conservatorism versus lipsa de respect pentru conventii,

14. Factorul Q2 - Dependenta de grup versus independenta personala,

15. Factorul Q3 - Sentiment de sine slab versus sentiment de sine puternic,

16. factorul Q4 - tensiune ergica slaba versus tensiune ergica ridicata. Cattell interpreteaza acest factor in sensul nivelului de excitatie si tensiune datorate pulsiunilor nedescarcate sau frustratiei. Scorurile sczute indica un mod destins, calm, nonsalant, satisfacut de a trai.Polul opus (scoruri inalte) indica un individ incordat, tensionat, excitabil si cu sentimente de frustrare.

Factorii secundari au semnificatia unor trasaturi de suprafata ale personalitatii. Ei au fost definiti si determinati de Cattell in mod experimental. Scorurile la acesti factori se calculeaza in functie de contributia (ponderea) fiecaruia dintre factorii primari in clusterul factorial, utilizandu-se notele standard (nu brute). Scorurile pot obtine valori intre 0 si 10, avand semnificatia unor scoruri pe scala standardizata in 11 clase. In practica se utilzeaza un sistem de calcul mai rapid care permite rotunjirea notei finale si a contributiei cotelor componente. Acest sistem de calcul sufera de o relativa imprecizie, in sensul ca poate conduce la obtinerea unor scoruri sub 0 sau peste 10. Acestea se rectifica prin rotunjirea la nivelul cotei mai celei mai apropiate, respectiv 0 sau 10.

17. Factorul I - Adaptare versus anxietate

18. Factorul II - Introversie versus extraversie

19. Factorul III - Emotivitate versus dinamism

20. Factorul IV - Supunere versus independenta

12.4. Chestionarul de personalitate pentru adolescenti - HSPQ (High School Personality Questionaire)

In literatura psihologica pot fi identificate 4 perspective care intervin in inferentele asupra comportamentului, care sunt tot atatea modalitati de a descrie personalitatea:

1. Considerand personalitatea ca fiind compusa dintr-un numar determinat de trasaturi, virtual prezente, se pune problema masurii in care fiecare dintre acestea este operanta in structura data.

2. Considerand central caracterul situational al comportamentului se pune problema determinarii a ceea ce ii asigura consistenta de-a lungul situatiilor.

3. Considerand caracterul adaptativ al comportamentului (capacitatea de a face fata situatiilor de viata), apare preocuparea pentru evidentierea mijloacelor utilizate de persoana pentru a face operante diferite dimensiuni ale personalitatii pe care le prezinta.

4. Considerand interrelatia dintre dimensiunile personalitatii in comportamentul real, se impune cercetarea modului particular de functionare a acestora.

Cattell si echipa sa au lucrat in contextul acestei ultime perspective, care este in fapt un proces complex de prelucrare a informatiilor recoltate, avand o secventialitate specifica:

a. Cautarea dimensiunilor personalitatii care sunt semnificative in existenta persoanei respective

b. Determinarea gradului in care acestea sunt prezente, a specificului lor

c. Determinarea modului in care iondividul le face operante in diferite situatii existentiale

d. Cercetarea situatiilor si conditiilor in care apar aceste insertii adaptative

e. Determinarea adecvarii la real a utilizarii de catre individ a caracteristicilor pe care le poseda

f. Construirea unei imagini interactioniste privind interrelatiile dimensiunilor respective in comportament.

Intr-un astfel de demers, problema varstei si a stabilitatii factoriale a constituit o preocupare de baza atat pentru echipa de cercetare a lui Cattell, cat si pentru Eysenck si echipa acestuia de cercetare. Ei au relevat faptul ca exista trasaturi de personalitate care apar in adolescenta, in timp ce altele dispar in aceeasi perioada, la fel ca si existenta unor factori care sunt prezenti de-a lungul tuturor varstelor.

12.4.1. Dimensiunile personalitatii si devenirea lor in adolescenta

Cattell si Sealy descopera ca o serie de aspecte majore ale personalitatii se modifica de-a lungul adolescentei iar aceste schimbari capata un specific aparte functie de sexul subiectului.

12.4.2. Cei 14 factori primari si cei 3 factori ecundari din HSPQ

1. Factorul A - Schizotimie / ciclotimie

2. Factorul B - Inteligenta

3. Factorul C - Stabilitate emotionala

4. Factorul D - Temperament flegmatic / excitabil. Este un factor caracteristic acestei perioade de varsta. Scorurile scazute indica o conduita placida, indiferenta si un mode de manifestare calm si linistit. Scorurile inalte indica un copil cu pretentii, nerabdator, excitabil, care capteaza atentia anturajului, hiperreactiv, usor de distras de la ceea ce face, cu tendinte spre gelozie, egoism, nervozitate. Fata de factorul C, accentul cade asupra excitabilitatii de natura temperamentala, pe nota de insecuritate si instabilitate si de asemenea, asupra manifestarii irepresibile a emotivitatii.

5. Factorul E - Dominanta

6. Factorul F - Expansivitate

7. Factorul G - Forta supraeului

8. Factorul H - Threctia - parmia

9. Factorul I - Harria - premsia

10. Factorul J - Zeppia - coasthenia. Este un factor specific adolescentei, care dispare in perioada maturitatii. Polul zeppia descrie un adolescent caruia ii place sa actioneze in colectiv, este prevenitor, isi pune in valoare si isi construieste personalitatea prin actiuni de grup, pare viguros, gata sa accepte normele comune, adaptabil, plin de vioiciune. Polul coasthenia se manifesta prin individualism, tendinta de a fi dificil de satisfacut, de a actiona singur, de autosuficianta, tendinta de a fi opozant.

11. Factorul O - Incredere - neincredere

12. Factorul Q2 - Dependenta de grup

13. Factorul Q3 - sentiment de sine

14. Factorul Q4 - Tensiune ergica

Tendinte in dezvoltarea personalitatii in adolescenta (Sealy si Cattell, 1966)

Trasatura sursa	Caracteristici
A - schizotimie vs ciclotimie	Intre 11 - 17 ani creste sociabilitatea si se reduce insingurarea. La baietii de peste 18 ani creste obiectivitatea, la fete apare o tendinta slaba spre ciclotimie
B - inteligenta	Apare o crestere stadiala de la 11 la 15 ani
C - forta eului	Nu exista o crestere semnificativa pentru niciunul dintre sexe
D - flegmatic vs excitabil	Intre 11 - 17 ani la ambele sexe se intaresc identitatea si suficienta personala, scade excitabilitatea si nesiguranta
E - submisiv vs dominant	La ambele sexe creste dominanta, dar cu un model diferit: la fete are loc o crestere intre 11 - 17 ani, apoi o usoara stagnare, chiar o tendinta spre submisivitate; la baieti continua cresterea pana spre 23 ani. Scorurile baietilor sunt in generalmai inalte decat ale fetelor.
F - taciturn vs expansiv	Expansivitatea creste de la 11 la 17 ani, apoi apare un platou pana la 19 ani, apoi un declin
G - forta supraeului	Nu apare nici o tendinta semnificativa
H - parmia vs threctia	Apare un usor declin al timiditatii odata cu avansarea in varsta
I - premsia vs harria	Scorurile baietilor sunt mult mai scazute decat ale fetelor. Cresterea la fete aste mai accentuata intre 15 -18 ani. La baieti apare o crestere clara in adolescenta timpurie
J - coasthenia vs zeppia	De la 11 la 17 ani apare un usor declin in coasthenia, pe masura ce scade idiosincrazia si creste participarea la grup. Declinul la baieti apare mai mic, ei tinzand sa fie dominati de idiosincrazii
L - protension vs relaxare	Pentru fete apare un declin ordonat de-a lungul adolescentei
M - autia vs praxernia	Aaare o usoara tendinta de crestere a scorurilor intre 11 - 17 ani, cu semnificatia de conventionalism, spirit practic, realism. Dupa 17 ani la fete apare un declin semnificativ
N - naivitate vs subtilitate	O tendinta de crestere accentuata intre 15 - 23 ani
O - incredere vs neincredere	Tendinta generala de scadere. La fete apar scoruri mai mari in ceea ce priveste tendintele spre culpabilizare. La aieti scorurile scad de-a luingul adolescentei
Q1 - conservator vs radical	Fetele sunt mai conservatoare, prezentand tendinta de crestere a scorurilor de-a lungul liceului si facultatii.Baietii care urmeaza studii universitare au o tendinta spre radicalism, cei care nu urmeaza studii au tendinta spre declinul radicalismului
Q2 - dependenta vs independenta	La fete apare un declin semnificativ intre 1 si 16 ani. Dupa 16 ani la ambele sexe apare ocrestere semnificativa
Q3 - controlat vs necontrolat	Crestere semnificativa numai la baieti in prima parte a adolescentei
Q4 - relaxare vs tensiune	In adolescenta timpurie apare o crestere la ambele sexe si o scadere intre 18 - 23 ani pentru cei care urmeaza cursuri universitare si pentru baietii care nu urmeaza cursuri universitare

Exista 3 factori secunari pentru acest interval de varsta.

15. Factorul secundar Introversie - extraversie

16. factorul secundar Adaptare - anxietate

17. Factorul secundar tendinta nevrotica

12.5. Chestionarul C de anxietate al lui Cattell

Dupa Porot, anxietatea are 3 conditii esentiale:

1. Sentimentul iminentei unui pericol indeterminat, acompaniat de regula de fantasme tragice

2. Starea de atentie fata de un pericol, alerta psihica ce cuprinde subiectul in intregime, ca dominanta emotionala si comportamentala

3. Convingerea de neputinta, insotita de sentimentul de dezorganizare si aneantizare in fata pericolului.

Dominanta afectiva a anxietatii este insotita de o simptomatologie vgetativa: disfunctii respiratorii si cardiace, dispnee, paloare, relaxarea intregii musculaturi sau contractura puternica a unor segmente corporale, tulburari digestive, tulburari de somn, tulburari genito-urinare etc.

Raportul A / B

Chestionarul are 40 itemi organizati pe de o parte dupa factorii primari componenti si dupa caracterul manifest sau interiorizat al manifestarilor simptomatice, pe de alta parte. Primii 20 itemi se refera la manifetari indirecte, voalate ale anxietatii iar ceilalti 20 la expresia directa a starii in comprtament. Raportul intre scorurile brute partiale la cele 2 jumatati ae testului: A si B, devine un indice pentru gradul de mascare sau acentuare in comportament a anxietatii (independent de nota generala de anxietate). Un raport supraunitar indica tendinta de mascare iar unul subunitar tendinta de exprimare deschisa.

Corectii in functie de varsta si sex

Anxietatea variaza in functie de varsta si sexul subiectilor. Astfel, putem afirma ca anxietatea are un varf in perioada 19 - 21 ani si este mai puternica la femei decat la barbati. Aceste date de cercetare l-au determinat pe autor sa introduca unele modalitati de corectie a scorurilor brute, date in materialul testului.

Factorul anxietate si fatetele lui

Factorul anxietate este unul dintre factorii secundari ai personalitati, reprezentand o combinatie particulara a 5 dintre factorii primari: Q3 - Constiinta de sine, C - Forta eului, L - Propensiunea paranoida, O - Tendinta spre culpabilitate si Q4 - Tensiunea ergica.

Dintre componentele primare ale anxietatii Q3 si Q4 sunt cel mai direct legate si influentate de mediu iar C are o importanta contributie ereditara. Factorii O si L sunt cei mai stabili. Situatiile stresante determina o mai puternica presiune a pulsiunilor (Q4 ridicat) si tulbura un eu imatur (C scazut).

Pentru Cattell, anxietatea priveste caracteristici precum: tensiunea interioara, instabilitatea, lipsa de incredere in sine, rezerva in asumarea situatiilor de risc, temeri, manifestari psihosomatice amplificate in plan subiectiv. Anxietatea difera de nevrotism prin accentul pus in cazul nevrotismului pe incapacitatea de adaptare la situatii noi si rigiditatea comportamentului.

Cotele ridicate, incepand cu nota standard 7, indica instalarea anxietatii. Nivelul 10 pe o scala in 11 trepte indica necesitatea interventiei terapeutice. Nevroza, ca dimensiune independenta de anxietate, duce la cresterea scorului anxietatii, in unele stari nevrotice putand fi intalnite cresteri extreme ale anxietatii. Un nevrotic va avea in genere scoruri intre 7 si 8. De asemenea, nivelul scorului standard diferentiaza intre un diagnostic de isterie de angoasa sau nevoza de angoasa (75% dintre bolnavi au note peste 7) si normalitate (75% dintre "normali" au un scor sub 7). Starile psihotice determina de asemenea o crestere a scorurilor la anxietate mai accentuata decat la nevrotici (deci peste 8). Se poate distinge intre anxietate "normala", cand starea psihica este direct dependenta de o situatie existentiala stresanta (anxiogena) si anxietatea de tip patologic.

Notele foarte mici (0 - 1) sunt semnificative pentru lipsa de motivatie generala sau pentru starea de apatie. In acest sens, de exemplu, reusita scolara coreleaza cu anxietatea de nivel mediu.

13. Chestionare de personalitate construite de H. J. Eysenck

13.1. Conceptia lui Eysenck privind personalitatea si masurarea acesteia

Timp de peste 50 ani Eysenck a studiat si experimentat un model tridimensional al personalitatii, conform caruia personalitatea are urmatoarele dimensiuni fundamentale: extraversia, nevrotismul si psihotismul. Acestea apar treptat in chestionarele construite de autor. Primul chestionar a fost MMQ - Maudsley Medical Questionaire (1952), constand intr-o scala de nevrotism cu 40 itemi. Urmatorul a fost MPI - Maudsley Personality Inventory (1959), care prezenta si o scala pentru masurarea extraversiei - introversiei in afara celei pentru nevrotism. In 1964 a aparut EPI - Eysenck Personality Inventory, constand intr-un total de 57 itemi si 3 scale: Nevrotism, Extraversie si Minciuna - L. In 1975 a fost introdus factorul psihotism prin chestionarul EPQ - Eysenck Personality Questionaire.

Pentru autor, personalitatea este structurata pe 4 nivele aflate in interrelatie:

1. la nivel bazal sunt comportamentele sau actele mentale care apar singular

2. nivelul deprinderilor sau al actelor mentale habituale

3. nivelul trasaturilor de personalitate, definite ca si corelatii intre comportamentele habituale (o consistenta observabila intre deprinderi sau acte repetate ale subiectului)

4. nivelul cu cel mai inalt grad de generalitate este cel al tipului de personalitate, definit ca o corelatie a trasaturilor sau ca o "constelatie orbervabila sau sindrom de trasaturi".

Metoda folosita de autor si considerata fundamentala pentru studiul personalitatii este analiza factoriala. El considera ca cele 4 nivele descriptive corespund celor 4 tipurid e factori ce pot fi derivati: 1. tipul de personalitate corepunde unui factor general, 2. trasatura corespunde unui factor de grup, 3. deprinderile sau raspunsurile hbituale corespund factorilor specifici iar 4. raspunsul specific al subiectului corespunde unui factor de eroare.

Trasaturile (sau dimensiunile primare ale personalitatii, cum au fost definite de Eysenck) sunt conceptualizate ca si continuumuri bipolare, de-a lungul carora putem plasa subiectii investigati.

Autorul atrage de asemenea atentia asupra insuficientei definirii personalitatii strict prin analiza factoriala. Utilizarea doar a raspunsurilor subiectului sau a datelor furnizate de evaluatori externi implica un grad inalt de subiectivitate. El propune utilizarea unor surse variate de informatii despre subiect, cu scopul de a obtine masuratori sigure si obiective ale comportamentului uman. Perspectiva din care el a gandit evaluare este cea a "personalitatii intregi", ceea ce inseamna a evalua persoanlitatea in toate aspectele ei. Aceasta perspectiva este justificata prin consideratia ca o abordare partiala este capabila a conduce doar catre o intelegere partiala.

In 1967, in lucrarea "The biological basis of personality", subliniaza faptul ca personalitatea dispune de o baza ereditara (genetica) substantiala, idee reluata in 1976, in "The measurements of persoanlity". El sustine ideea ca pentru personalitate influentele genetice sunt deosebit de puternice si rolul mediului unul secundar, capabil a conduce doar spre schimbari de suprafata.

El a incercat sa sustina ipoteza conform careia tipurile de personalitate sunt legate de nivelele de activitate ale diferitelor arii cerebrale. El sugera in 1967 ca extraversia - introversia este in relatie cu modul de functionare a SRAA iar nevrotismul este legat de stimularea sistemului limbic cranian. In 1976 aceste afirmatii sunt reluate si insotite de date experimentale. El arata suplimentar ca nevrotismul este legat de sistemul limbic si activarea emotiilor la nivelul sistemului nervos automat (vegetativ) care regleaza muschii netezi si glandele iar psihotismul este legat de sistemul hormonal androgin (glandele endocrine responsabile de dezvoltarea si mentinerea caracteristicilor masculine).

Cauzalitatea genetica joaca dupa autor rolul de predispozant, definind unele tendinte naturale ale organismului catre anumite modalitati specifice de simtire, percepere si reactie la stimularile mediului. Aceste influente genetice sunt mediate de aspectele fiziologice, neurologice si hormonale ale organismului persoanei.

Comportamentul observabil reprezinta un rezultat al diferentelor constitutionale in interactiune cu mediul, interactiune care naste unele diferente cu caracter descriptiv, care tin de fenotip. Exista deci o serie de diferente interindividuale ce se pot identifica la nivelul trasaturilor si al tipului, diferente care permit descrierea personalitatii si totodata gasirea de explicatii privind aparitia lor. Multitudinea de fapte si evenimente existentiale, de comportamente reale etc poate fi redusa intr-o astfel de abordare la un numar mic de variabile lsegate intre ele prin reguli si legi. Conceptele (trasaturile si tipul) permit diagnosticianului sa faca predictii asupra comportamentului individual.

Validitatea de construct este considerata ca tip fundamental de validare in ceea ce priveste masurarea personalitatii. In 1995 autorul sintetizeaza cerintele esentiale pentru stabilirea unei validitati de construct adecvate, cerinta care implica combinarea studiilor de tip corelational-statistic cu cele de tip experimental:

1. punctul de pornire este modelul teoretic al conceptului

2. itemii chestionarului sunt construiti pe baza comportamentelor tipice, congruenta scalelor cu itemii stabilindu-se prin analiza factoriala

3. constructul factorial este examinat prin conjunctia dintre deductiile teoretice si testarea experimentala

4. se stabilesc predictii distale in campul social (de exemplu, pentru extraversie: frcventa divortului, schimbari ale locului de munca, preferinte profesionale, preferinta de adescoperi versus a invata prin receptare, comportamentul antisocial)

5. se cauta antecedente distale, in special factori genetici

6. pornind de la determinarea genetica, se cauta intermediari biologici (SRAA pentru extraversie, de exemplu)

7. se testeaza experimental deductiile ce se pot face pornind de la teoria activarii

8. se revizuieste intregul sistem prin alaturarea antecedentilor distali si proximali, a teoriei si masuratorilor, se considera distal si proximal descoperirile, cu scopul de a imbogati reteaua nomologica respectiva.

13.2. Cei 3 superfactori ai personalitatii

In ceea cepriveste cei 3 superfactori, autorul precizeaza ca intelesul conceptelor se refera la comportmente integrate normalitatii psihice si nu simptomatologiei psihiatrice.

Extraversia - E

Factorul a mai fost denumit extraversie - introversie si se defineste in principal prin intercorelatiile dintre trasaturile de afirmare de sine, sociabilitate, energie de viata si dominanta. Descrierile care sunt date de obicei pentru extraversie sau introversie reprezinta situatii cumva extremizate ale unui continuum pe care oamenii reali se pot situa la un grad mai inalt sau mai scazut. De asemenea, autorul insista asupra faptului ca aceste descrieri sunt aspecte fenotipice ale personalitatii si nu genotipice, comportamentale si nu constitutionale.

Introvertii (scoruri mici) sunt descrisi de Eysenck ca avand tendinte obsesionale si de a dezvolta simptome de anxietate si depresie. Ei sufera de o labilitate a sistemului nervos automat (vegetativ). Se percep pe sine ca avand sentimente usor de ranit, constienti de sine, nervosi, cu tendinta de a experimente sentimente de inferioritate, care au adesea reverii, au insomnii, care stau in fundal in situatiile sociale. Corporal, cresterea veticala predomina asupra celei orizontale. Efortul de raspuns este slab, inteligenta este in genere inalta, exista tendinta de a fi persistenti, sunt indivizi limpezi in gandire dar lenti. Au nivel inalt de aspiratii dublat de tendinta de a-si subestima propriile performante. Sunt rigizi si prezinta o variabilitate interpersonala slaba. Au preferinte estetice "de moda veche" si cumva concrete. Nu apreciaza in mod special glumele, in special pe cele cu continut sexual. Au un scris distinctiv.

Extravertii (scoruri inalte) prezinta tendinta spre a dezvolta simptome de conversie isterica si o atitudine isterica fata de simptome. Prezinta o energie slaba, interese inguste, au in genere un trecut profesional problematic, au tendinta de a deveni ipohondrici. Se percep ca fiind predispusi la accidente, absenteaza frecvent de la munca datorita bolii, au dureri si neplaceri fizice. In constitutia corporala prevaleaza cresterea orizontala fata de cea verticala, efortul de raspuns este destul de bun. Au nivel de aspiratie destul de scazut si tind sa-si supraevalueze performantele. Sunt flexibilsi si prezinta o mare varietate interpersonala. Au preferinte estetice pentru culoare si modernism, abstract. Apreciaza glumele, in special pe cele sexuale. Au un scris distinctiv.

La extraverti pare sa predomine Sinele ca formatiune iar la introverti Supraeul.

Nevrotismul - N

Factorul a fot denumit si instabilitate emotionala si este definit de interrelatia dintre trasaturile de anxietate, depresie, autoepreciere scazuta, timiditate.

Instabilul emotional (scoruri inalte) are reactii emotionale puternice care interfereaza cu adaptarea sa slaba, conducandu-l spre reactii irationale, uneori rigide. Din asocierea dintre nevrotism si extraversie vor iesi in prim plan nelinitea si sensibilitatea, comportamentul fiind excitabil sau chiar agresiv.

Stabilul emotional (scoruri scazute) are reactii emotionale lente si slabe, prezentand tendinta de a-si relua starea initiala foarte repede dupa activarea emotionala.

Intr-un stuiu realizat de Eysnck acestadescrie soldatul nevrotic ca: o persoana defectiva mental si corporal; sub medie ca inteligenta, vointa, control emotional, acuitate senzoriala sicapacitate de ase afirma. Este sugestibil, lipsit de persistenta si lent in gandire si actiune, nesociabil, tinde sa reprime faptele neplacute.

Psihotismul - P

Este cea mai complexa dimensiune a personalitatii, definita de interrelatiile dintre trasaturile de agresivitate, egocentrism, comportament antisocial si lipsa de empatie.

Individul cu scor inalt se caracterizeaza prin tendinta de a produce tulburari, de a fi solitar, de a arata cruzime, de a fi ostil fata de ceilalti, de a prefera lucruri ciudate si neobisnuite. Este genul de persoana care nu are consideratie fata de regulile sociale.

Persoana cu scor scazut este inalt socializata si are tendinta de a respecta si a tine cont de drepturile celorlalti.

Eysenck descrie indivizii cu scor inalt la psihotism ca fiind mai putin fluenti, cu performante slabe in activitati sustinute, indeciti in privinta atitudinilor sociale, cu capacitate de concentrare slaba, cu memorie deficitara, cu tendinta de a face miscari largi si de a supraestima distantala si scorurile, cu o anumita lentoare in citire si cu nivele de aspiratie putin adecvate la realitate.

In 1991 Zuckerman sugereaza inlocuirea denumirii de psihotism cu cea de psihopatie.

13.3. Factorii secundari

Gray, 1981 realizeaza un nou studiu factorial rotind axele factorului Extraversie si Nevrotism cu 45 grade si identifica 2 factori secundari la care factorii E si N contribuie in mod diferentiat.

Factorul Anxietate are la o extrema (nivel scazut) combinatia stabilitate - extraversie iar la cealalta extrema (nivel ridicat) combinatia nevrotic - introvert.

Michael Eysenck realizeaza in 1994 un studiu in care abordeaza modular anxietatea ca trasatura, considerand urmatoarele componente ale acesteia: cognitiva, comportamentala si fiziologica. Aceste componente sunt partial independente, fiind afectate de aspecte relativ diferite. Din perspectiva cognitiva, s-a demonstrat ca exista unele diferente psihologice intre anxietatea manifestata comportamental si cea reprimata. Cei care au scoruri inalte la anxietatea declarata sunt caracterizati printr-o serie de aspecte de ordin cognitiv, aspecte care tin de selectivitatea atentiei, interpretativitate, afectari in sens negativ ale memoriei. Toate aceste aspecte determina cresterea nivelului de anxietate pe plan cognitiv. Cei cu scor scazut la anxietatea declarata si cu scor inalt in ceea cde priveste dezirabilitatea sociala (reprima manifestarile conform cerintelor sociale), prezinta caracteristici cognitive inverse fata de primii, ceea ce conduce catre un nivel scazut de anxietate pe plan cognitiv. Totodata, primii raporteaza anxietate pe planul trairilor emotionale dar nu prezinta modificari fiziologice sau comportamentale semnificative, in timp ce ceilalti nu raporteaza afectiv anxietatea dar in plan fiziologic apar extrem de anxiosi, cu importante modificari vegetative. Sub raportul diferentierii de normalitate merita retinut aspectul ca indivizii apartinand ambelor categorii descrise mai sus sunt perceputi de catre persoanele din anturaj ca fiind la fel de anxiosi, situatiile anxiogene fiindu-le la fel de daunatoare.

Factorul Impulsivitate are la un pol (nivel scazut) combinatia stabil - introvert iar la celalalt (nivel inalt) combinatia nevrotic - extravert.

Anxietatea apare ca fiind legata in plan fiziologic de un sistem de inhibitie comportamentala de sustinere, in timp ce impulsivitatea pare sa fie legata de un sistem independent inca insuficient investigat.

13.4. Date privind testele EPI (Eysenck Personality Inventory) si EPQ (Eysenck Personality Questionaire)

13.4.1. EPI - Eysenck Personality Inventory

A fost cel de-al treilea chestionar realizat de autor si cuprinde 3 scale: L - Minciuna, N - Nevrotism si E - Extraversie. Este disponibil in 2 forme paralele, pentu a permite testarea repetata a aceleiasi populatii. Limbajul itemilor este unul accesibil, testul putandu-se adresa astfel si persoanelor cu educatie mai limitata.

In plus fata de MPI se remarca completa independenta a celor 2 dimensiuni (E si N), acestea prezentand in MPI o usoara corelatie. Desigur ca scalele E si N din cele 3 probe in care apar impreuna coreleaza puternic intre ele, chestionarele fiind echivalente in privinta evaluarii acestor 2 dimensiuni.

Scala de minciuna - L contine 9 itemi care afirma comportamente sociale dezirabile dar pe care majoritatea oamenilor le incalca frecvent in comportamentul informal. Un scor brut de 5 este considerat critic. Teoretic, cu cat tendinta spre disimulare este mai mare, cu atat subiectul alege rspunsuri care afirma respectarea intocmai a conduitelor dezirabile formal. Studiile au indicat unitatea factoriala a scalei, precum si faptul ca aceasta masoara un factor stabil de personalitate ce denota un anume grad de naivitate sociala.

Asupra acestei scale au fost realizate o serie de studii privind validitatea ei. Si s-a constatat ca in conditiile lipsei unei motivatii spre disimulare din partea subiectilor aceasta masoara mai degraba un factor de tip naivitate, capacitate redusa de constientizare, rigiditate mentala. Un scor inalt indica tendinta subiectului catre disimulare doar in conditiile existentei unei motivatii in acest sens. De obicei lipsa motivatiei spre disimulare se traduce prin corelatii scazute intre scalele N si L iar prezenta acestei motivatii prin corelatia inalta N - L.

La interpretarea scalei L trebuie sa se ia in considerare varsta subiectului si nivelul general al scorului la scala al populatiei careia apartine subiectul. S-a constatat o crestere a scalei la copiii mici in conditii in care nu este suspectata disimularea, cresetere dtorata unui nivel inalt de naivitate si unor capacitati introspective scazute. Scala descreste cu varsta la copii si creste cu varsta la adulti.

Interpretarea scalelor inseamna pentru autor a merge dincolo de statistica pentru a corela datele oferite de test cu datele teoretice si cu cele experimentale si observationale. Mai precis, atunci cand incercam sa intelegem cei 2 factori este necesar sa facem trecerea de la nivel comportamental - fenotipal la nivel constitutional / temperamental - genotipal. In acest sens este introdus modelul bidimensional al temperamentului, in care variatia comportamentului apare prin intersectia extraversiei - intoversiei cu nevrotismul - stabilitatea emotionala.

Astfel, apar 4 structuri posibile, denumite de Eysenck prin termenii clasici pentru temperamente:

1. Structura temperamentului coleric variaza in functie de gradul de manifestare a nevrotismului (instabilitate emotionala) si extraversiei si cuprinde caracteristici gradate de la sensibil, nelinistit, agresiv, excitabil spre schimbator, impulsiv, optimist, activ

2. Structura temperamentala sangvinica, definita de asocierea dintre extraversie si stabilitate emotionala, prezinta caracteristici gradate de la sociabil, deschis, vorbaret, reactiv spre plin de viata, fara griji, conducator

3. Structura temperamentala flegmatica definita de gradul de manifestare a introversiei si stabiitatii emotionale, descrisa prin caracteristici ce variaza gradat de la calm, mereu temperat, de incredere, controlat spre pasnic, reflexiv, grijuliu, pasiv

4. Structura temperamentala melancolica, definita de gradul de manifestare a introversiei si instabilitatii emotionale (nevrotism), descris prin caracteristici ca variaza gradat de la linistit, nesociabil, rezervat, pesimist spre sobru, rigid, anxios, plin de toane, cu dispozitii labile.

13.4.2. EPQ - Eysenck Personality Questionaire

Prin acest instrument este introdusa o noua dimensiune a personalitatii, denumita psihotism. Desi termenul a fost prluat din psihiatrie, el nu implica faptul ca scala ar masura o caracteristica clinica. Psihotismul este o dimensiune prezenta in grade variate la toti oamenii si doar la un procent mic dintre cei cu scoruri foarte inalte este posibil sa apara o psihoza de-a lungul vietii. Un termen echivalent pentru psihotism este pentru Eysenck cel de duritate, facand referire la un set de atitudini care se opun sensibilitatii si consideratiei si nu sunt legate de axa radicalism - conservatorism. Empiric autorul a demonstrat o corelatie inalta intr notele ridicate la P si notele ridicate la scala de duritate in atitudini. Autorul considera ca schizofrenia este plasata la un capat extrem al dimensiunii P, care include de asemenea criminalitate, psihopatie si tulburari de tip maniaco-depresiv. Scala a fost revizuita in 1985.

Itemii scalei contin caracteristici determinate la persoane cu comportament antisocial: trasaturi impulsive, sadice, antisociale si care tin de nonconformism, precum si elemente de ideatie de tip paranoid si anhedonist.

Datele de cercetare acumulate dupa 1990 indica faptul ca scoruri inalte obtin persoanele cu conduita antisociala, consumatorii de droguri, delincventii, criminalii, persoanele agresive, cei care prefera filmele violente, sadomasochistii, cei care au practici sexuale insecure, suicidarii (ideatie si comportament) si chiar persoanele cu derpinderi slabe pentru studiu. Unele studii indica faptul ca psihoticii sau schizofrenii obtin scoruri mai inalte decat subiectii din loturile de control, dar nu obtin scoruri la fel de inalte ca subiectii antisociali.

Unii autori (Zuckerman) considera ca scala nu masoara chiar ceea ce denumeste ca psihotism (critici privind validitatea) si sugereaza inlocuire a termenului cu cel de psihopatie. Eysenck sustine ca raspuns pentru aceste situatii constatate empiric faptul ca scorurile schizofrenilor sunt coborate datorita confuziei mentale si a lipsei de candoare. El aduce in sprijinul acetei afirmatii date de laborator cu valoare de probe indirecte, pentru a accentua faptul ca psihoticii difera de subiectii normali prin caracteristici asemanatoare celor care diferentiaza intre subiectii cu P scazut si cei cu P ridicat.

Alte date de cercetare indica diferente intersexuale pentru scalele N si P. Astfel, baietii prezinta scoruri medii mai inalte decat cele feminine la scala P iar fetele au scoruri mai inalte la scala N. Acest fapt poate fi explicat partial prin considerarea de catre modelul social comun a agresivitatii si ostilitatii ca fiind descriptori ai comportamentului masculin.

Exista o varianta romaneasca a EPQ, experimentata in 1990 de Baban, Derevenco si Eysenck, sub forma unui chestionar de 79 itemi. Au fost determinate norme pentru cele 4 scale ale testului, norme diferentiate pe sexe.

14. Inventarul de personalitate Freiburg - FPI (Freiburger Persönlichkeitsinventar)

Inventarul de Personalitate Freiburg (FPI) este un instrument de evaluare de tip omnibus, construit de J. Fahrenberg, H. Selg si R. Hampel, destinat a evalua dimensiuni ale personalitatii adulte. FPI a fost dezvoltat in anii '60 in Germania, perioada in care nu existau inventare de personalitate indigene, ci doar traduceri dupa testele autorilor anglo-americani. FPI este un chestionar multifazic, construit prin combinarea unui sistem psihologic clasic cu unul extras din nosologia psihiatrica. El poate fi utilizat atat in domeniul clinic, cat si in cel neclinic. FPI este probabil cel mai valoros si ma cunoscut chestionar de personalitate european.

FPI a avut ca precursor chestionarul ALNEV, publicat in 1968 de catre aceiasi trei autori, care continea dimensiunile: emotionalitate (nevrotism), extraversie-introversie, agresivitate si labilitate psihovegetativa.

Sub numele actual, FPI a fost publicat pentru prima data in 1970 iar ultima versiune (a saptea) dateaza din 2001. Forma originala a FPI cuprinde 212 itemi, grupati in 9 scale, la care s-au adaugat 3 scale secundare. Pornind de la forma completa a chestionarului (FPI-G), au fost construite, in scop de triere rapida sau examinare repetata a acelei persoane, inca trei forme: forma scurta FPI-K (76 itemi), si formele paralele FPI-A (114 itemi) si FPI-B (114 itemi). König & Schmidt (1982) au realizat de asemenea o forma chiar mai prescurtata decat versiunea FPI-K a chestionarului, de doar 54 de itemi structurati in 7 scale.

FPI este disponibil in Romania atat in versiunea FPI-G, cat si in forma sa ultima, finala, FPI-R, care este a saptea versiune, revazuta, a chestionarului. FPI-G are 212 itemi si 12 scale, iar FPI-R contine 138 de itemi grupati in 12 scale. Adaptarea a fost realizata prin traduceri si retroversiuni consecutive, cu diade de traducatori lucrand in procedura "blind". Traducerea a fost considerata relativ adecvata dupa trei retroversiuni si a fost finisata in continuare de autorii manualului romanesc. Etalonarea testului s-a bazat pe utilizarea unui esantion final de 2400 subiecti (1200 barbati si 1200 femei), reprezentativ pentru populatia adulta a Romaniei, controlat dupa urmatoarele cote demografice: sex, varsta, mediu de provenienta, educatie si statut ocupational ESOMAR.

14.1. Scalele FPI R:

1. Satisfactie cu viata

2. Orientare sociala (responsabilitate sociala, solidariate, altruism vs egoism, lipsa de responsabilitate)

3. Orientare spre realizare

4. Inhibitie

5. Excitabilitate

6. Agresivitate

7. Solicitare (tensiune subiectiva vs relaxare)

8. Acuze somatice

9. Probleme de sanatate

10. Sinceritate

11. Extraversie

12. Emotionalitate.

15. Modelul Big Five si inventarul NEO PI R

15.1. Date generale despre modelul Big Five in cunoasterea personalitatii

Modelul Big Five deriva din abordarile de tip lexical in studiul personalitatii, avand la baza ipoteza ca acele diferente individuale care sunt cele mai semnificative pe plan social si comportamental vor fi encodate in limbajul persoanelor. Cu cat aceste difernte sunt mai importante, cu atat creste probabilitatea ca ele sa fie exprimate prin intelesul unui singur cuvant. Primul care a incercat o descriere a personalitatii in termeni lingvistici a fost Klages (1926), urmat apoi de cercetatori precum Allport si Odbert, Cattell, Gough, Eysenck,etc. O parte dintre aceste abordari se inscriu pe linia deschisa de analiza factoriala, altele apartin mai degraba curentului empirist.

Pentru prima oara ideea modelului personalitatii in 5 factori a fost o ipoteza teoretica a unor autori ca Fiske (1949) sau Tupes si Christal (1961). Ea a capatat relevanta si pregnanta stiiintifica printr-un studiu realizat de Norman in 1963. De atunci modelul a constituit obiectul a numeroase cercetari si a generat mai multe instrumente psihodiagnostice.

Chestionarele de tip Big Five se inscriu pe de o parte in sfera abordarilor lingvistice, pe de alta parte in sfera liniei de cercetare generata de aplicarea analizei factoriale in studiul personalitatii si foarte general vorbind, in curentul care vizeaza conceperea personalitatii ca un ansamblu de trasasturi sau dimensiuni. Procedura de lucru in constuirea unor instrumente de tip Big Five este aplicarea analizei factoriale asupra unor date de autoevaluare si heteroevaluare pentru aceleasi loturi de subiecti. Majoritatea cercetarilor indica actualmente un acord general asupra modelului cu 5 factori, cu atat mai mult cu cat au fost realizate studii pe un numar larg de limbi si populatii.

Goldberg si Hofstee (1990, 1992) identifica 5 factori numiti: 1. Surgency (izbucnire) - extravert, vorbaret; 2. Agreabilitate - placut, cooperant; 3. Constiinciozitate - organizat, sistematic; 4. Stabilitate emotionala - neemotiv, lipsit de invidie; 5. Intelect - creativ, intelectual.

Costa si McCrae au realizat o serie de studii care i-au condus catre realizarea unor chestionare care cuprind 5 factori, fiecare dintre acestia avand 6 fatete: 1. Nevrotism, 2. Extraversie; 3. Deschidere; 4. Agreabilitate; 5. Constiinciozitate. Este vorba despre chestionarul NEO pI R cu cele doua forme ale sale (auto- si hetero- evaluare).

Studii realizate in Olanda Brokken (1978), De Raad (1988, 1992), Hofstee, De Raad, Goldberg (1991). Au evidentiat in faza initiala 6 factori, a caror analiza a condus in final spre o solutie de 5 superfactori: 1. Extraversie - vesel, exuberant; 2. Agreabilitate - bland, tolerant; 3. Constiinciozitate - grijuliu, prompt; 4. Stabilitate emotionala - calm, stabil si 5. Intelect - critic, rebel.

Cercetarile germane (Ostendorf, 1990) au condus de asemenea spre 5 factori: Surgency, Agreabilitate, Constiinciozitate, Stabilitate emotionala, Intelect. In acest context factorul 5 - Intelect este definit ca inteligenta sau factor intelectual de abilitati cognitive.

Caprara si Perugini (1994) in cadrul unor studii realizate pe populatie italiana, identifica de asemenea 5 mari factori: 1. Constiinciozitate; 2. Extraversie; 3. Calmitate vs iritabilitate; 4. Egoism vs altruism si 5. Conventionalitate. Factorii 3 si 4 erau rotatii ale Agreabilitatii si Stabilitatii emotionale. Factorul 5, definit prin termeni ca: rebel, critic vs servil, conservator, este destul de apropiat de factorul 5 olandez.

Studii rezumative realizate de autori precum Digman si De Raad (1990, 1994) indica un acord unanim al cercetatorilor in privinta primilor 4 factori: Extraversie, Agreabilitate, Constiinciozitate si Stabilitate emotionala (Nevrotism). In ceea ce priveste cel de-al cincilea factor denumirile sunt controversate.

In concluzie, se poate afirma ca exista un consens destul de larg intre cercetatorii din domeniu si constructorii de teste de personalitate in ceea ce priveste o viziune asupra persoanlitatii ca o structura constand din 5 superfactori sau dimensiuni mari ale persoanalitatii. Modelul Big Five este in esenta un cadru general de itelegere si descriere a personalitatii, in care ceea ce da sens dimensiunilor personalitatii sunt acele grupari de intelesuri psihologice importante in viata de zi cu zi si utilizate ca atare pentru a diferentia indivizii in cadrul fiecarei limbi.

15.2. Tipuri de instrumente construite in cadrul modelului Big Five

Exista practic doua categorii de instrumente: 1. teste (inventare) de personalitate si 2. liste de adjective. De obicei listele de adjective sunt destinate heteroevaluarii iar inventarele autoevaluarii.

1. Liste de adjective:

a. BRS (Bipolar Rating Scale), lista de adjective a lui Goldberg, 1981, care contine 50 adjective in scale bipolare, cate 10 pentru fiecare superfactor. Evaluarea pentru fiecare adjectiv se face pe o scala in 9 trepte.

b. IAS - R (Interpersonal Adjective Scales - Revised), Wiggins, 1990

c. BARS (Bipolar Adjective Rating Scale), care cuprinde 179 adjective bipolare, organizate in 5 scale

d. SACBIF (Short Adjective Checklist Big Five), Perugini, Leone, Galluci, Lauriola, 1993, care cuprinde 50 adjective bipolare pentru cele 5 scale.

2. Chestionare de personalitate

a. NEO PI R (Neuroticism Extraversion Openess Personality Inventory - Revised) si forma scurta NEO FFI (Neuroticism Extraversion Openess Five Factor Inventory), Costa si McCrae, 1992

b. PPQ (Professional personality Questionaire), Kline si Lapham, 1992

c. ZKPQ - III (Zuckerman - Kuhlman Personality Inventory), forma a II-a, 1992

d. BFQ (Big Factor Questionaire), Caprara, Barbaraneli, Borgogni, Perugini, 1993.

E. BFI (Big Five Inventory), John, Srivastava, 1999

f. FF NPQ (Five Factor Nonverbal Personality Questionnaire), Jackson, Paunonen, Ashton, 2004

15.3. Modelul Costa si McCrae

Cazul celor 2 autori americani este cumva aparte printre apartenentii modelului Big Five, ei fiind preocupati nu doar de cercetare, ci mai ales de construirea unui instrument psihodiagnostic complet. In 1985 au lansat prima varianta a chestionarului NEO, dupa care s-au focalizat pe descoperirea si validarea fatetelor celor 5 mari factori si pe construirea unui model interpretativ bazat pe acest model.

In modelul propus asupra persoanalitatii, trasaturile sau dimensiunile de personalitate apar ca subdiviziuni fundamentale ale fiintei umane, alaturi de abilitatile cognitive si cele fizice, precum si de altele care intra in alcatuirea personalitatii ca "material brut". Psihodiagnoza nu abordeaza in mod direct aceste tendinte bazale, ele nefiind observabile si functionand ca si constructe ipotetice. Ceea ce intereseaza pe psihodiagnostician sunt adaptarile specifice, felul in care au fost modelate tendintele de baza prin influentele externe si interne.

Trasaturile bazale ale personalitatii, respectiv cei 5 superfactori, apar ca dispozitii psihice fundamentale care sunt la randul lor "deservite", de structurile sau bazele biologice (suporta influente de intermediere din partea acestora din urma). Intre tendintele bazale ale personalitatii si biografia obiectiva a persoanei nu exista o legatura directa. Trasasturile masurate prin modelul Big Five pot fi cel mai bine intelese daca sunt privite ca explicatii pentru o categorie intermediara de fapte psihice, denumite adaptari caracteristice, care la randul lor pot furniza explicatii pentru comportamentele observabile. In raport cu manifestarile observabile, psihice sau psohosociale, trasaturile de personalitate apar doar ca explicatii distale.

Personalitatea asa cum apare ea in ontogeneza este supusa unor influente endogene (tendinte bazale - cu caracter de concepte ipotetice care nu sunt observabile direct dar pot fi inferate) si unor influente exogene. Trasaturile de personalitate constituie deci o subdiviziune majora a tendintelor de baza, alaturi de abilitatile cognitive, sexuale si de alte materiale primare ale psihismului.

Influentele externe includ cadrul socio-cultural de formare a persoanei, evenimentele de viata si intaririle pozitive sau negative primite de individ de-a lungul vietii. Ele opereaza asupra individului in ontogeneza si pot fi rezumate prin conceptul de "situatie existentiala".

Biografia obiectiva este constituita din cursul real al comportamentelor si trairilor care formeaza viata individului. Comportamentul observabil este o sectiune temporala a biografiei obiective si include ganduri, sentimente, actiuni, atitudini etc.

Punctul de focalizare (intalnire) in modelul celor doi autori este nivelul "adaptarilor caracteristice", constituite atat din personalitate cat si din cultura, ele avand valoare de expresii fenotipice ale trasaturilor. Ele definesc identitatea contextualizata a persoanei si contin obiceiuri, deprinderi, valori, motive, roluri, relatii.

Un rol important la nivelul adaptarilor caracteristice revine imaginii de sine, ca o subdiviziune a nivelului. Continuturile itemilor chestionarului sunt legate direct si in inalta masura de acest nivel al imaginii de sine.

15.4. Superfactorii personalitatii si fatetele acestora in NEO PI R

In chestionarul celor 2 autori americani fiecare dintre cei 5 superfactori are ate 6 fatete care au fost validate prin analiza factoriala. Avand in vedere specificitatea inalta a acestor tipuri de instrumente pentru cultura limbii respective, este posibil ca structura intrafactoriala (fatetele) a celor 5 superfactori sa difere in spatii lingvistice si culturale diferite, conform a ceea ce populatia vorbitoare in mod specific considera util in evaluarea comportamentului sau a personalitatii. Structura normelor va fi de asemenea diferita de la o popultie la alta.

1. Nevrotism - N

Considerat ca domeniul cel mai cercetat al personalitatii, este definit ca stabilitate emotionala vs instabilitate, neadaptare. Scorurile inalte definesc tendinta generala de a trai afecte negative, de a avea idei irationale, scaderea capacitatii de control si de a face fata stresului. Scorurile joase definesc stabilitatea emotionala.

Desi Nevrotismul este definit ca o dimensiune a normalitatii, scorurile extreme (foarte inalte) sunt interpretabile in sens de risc de dezvoltari psihiatrice dar fara ca semnificatia patologica sa fie obligatorie.

Fatetele nevrotismului

N1 - Anxietate

N2 - Ostilitate

N3 - Depresie

N4 - Timiditate

N5 - Impulsivitate

N6 - Vulnerabilitate (la stres)

2. Extraversie - E

Sunt trasaturi sesizabile in comportamentul curent. Comportamentul introvert (fiind mai putin observabil) este mai sarac in aspecte diferentiale. Este un superfactor care face referire la domeniul interpersonal.

Fatetele extraversiei

E1 - Caldura / entuziasm

E2 - Spirit gregar

E3 - Asertivitate

E4 - Activism

E5 - Cautarea stimularii

E6 - Emotii pozitive

3. Deschidere catre experienta - O (openness to experience)

Este un factor oarecum contestat, intre autori existand un relativ dezacord cu privire la continutul sau de trasaturi.

Caracterizata prin imaginatie activa, sensibilitate estetica, atentie pentu viata si sentimentele interne, preferinta pentru varietate, curiozitate intelectuala, independenta in gandire, aspecte care nu se asociaza in mod necesar cu educatia sau inteligenta generala. Polul opus indica un comportament conservator, preferinta pentru familiar, viata afectiva "in surdina". Lipsa deschiderii nu inseamna intoleranta, agresivitate autoritara (regasite in agreabilitate) sau lipsa de principii.

Fatetele deschiderii:

O1 - Spre fantezie

O2 - Pe plan estetic

O3 - Catre modurile proprii de a simti

O4 - In planul actiunilor

O5 - In plan ideatic

O6 - In planul valorilor

4. Agreabilitate - A

Apare ca o dimensiune pregnant interpersonala a personalitatii, asemeni extraversiei. Aspecte centrale: altruism, cooperare pe plan interpersonal, un comportament simpatetic si de ajutorare a altora, uneori o persoana dependenta. Polul opus descrie un comportament dominant si antagonist, egocentric, competitiv, uneori narcisic, hedonist, antsocial.

Fatetele agreabilitatii:

A1 - Incredere

A2 - Sinceritate

A3 - Altruism

A4 - Bunavointa

A5 - Modestie

A6 - Blandete

5. Constiinciozitate - C

Se refera la autocontrol sub aspectul capacitatii de autoorganizare, planificarii, indeplinirii datoriilor, vointa, finalizare. Este un predictor (dupa autorii americani) pentru realizarile de valoare din orice profesie. Polul opus se caracterizeaza printr-o mai scazuta exactitate in aplicarea principiilor morale, o maniera usuratica de a urmari scopurile, de a realiza sarcinile, tendinta spre hedonism si interesul dominant pentru viata sexuala.

Fatetele constiinciozitatii:

C1 - Competenta

C2 - Ordine

C3 - Simt al datoriei

C4 - Dorinta de realizare

C5 - Auto-disciplina

C6 - Deliberare

Chestionare nonverbale de personalitate: NPQ si FF NPQ

16.1. Date generale privind NPQ si FF NPQ

Istoria chestionarelor nonverbale de personalitate incepe in 1979, cand au fost desenati pentru un studiu al lui Paunonen & Jackson, prin care cei doi au intentionat sa testeze ipoteza similaritatii semantice.

Ipoteza similaritatii semantice considera ca atat auto-evaluarile cat si evaluarile de personalitate facute de observatori externi de fapt reflecta doar structuri comune si regularitati in limbajul folosit de noi pentru a face descrieri de personalitate (D'Andrade, 1974; Shweder, 1975). Cu alte cuvinte, indivizii umani tind sa descrie caracteristicile de personalitate auto sau heteroatribuite, fara a avea o cunoastere reala a tendintelor comportamentale ale persoanei evaluate, ci avand doar o buna cunoastere la nivel semantic cu privire acele cuvinte (fie ele trasaturi sau tendinte comportamentale) care apar impreuna atunci cand se descrie in general felul de a fi al unei persoane. Asadar, nu stim cu adevarat cum sa descriem o persoana, dar stim ca, daca putem sa ii atribuim o anumita trasatura, un numar de alte trasaturi vor apare in mod natural, evident, si ele, ca fiind asociate.

Dupa cum spun chiar Paunonen, Jackson & Ashton (2004), daca vom observa ca o persoana pune in act un comportament altruist, cum ar fi de exemplu donarea unei sume de bani, vom considera ca respectiva persoana are si un temperament cald, apropiat. Ipoteza similaritatii semantice considera ca o astfel de inferenta nu se bazeaza pe nici un fel de legatura reala, empirica, demonstrabila, intre cele doua trasaturi, ci se bazeaza in schimb exclusiv pe elemente comune, asociate, ce tin de semnificatiile cuvintelor de "altruism" si "caldura". Adica, pentru ca in "dictionarul personologic" cele doua cuvinte sunt asociate, le vom folosi asociat si in descrierile comportamentale ale subiectilor pe care ii analizam din punct de vedere psihologic.

Ceea ce aduce ca noutate ipoteza similaritatii semantice este un scepticism fata de valoarea instrumentelor psihometrice care tind la evaluarea personalitatii, in special a celor care se bazeaza pe evaluari ale trasaturilor.

Cea mai simpla modalitate de a confirma sau infirma empiric ipoteza similaritatii semantice este aceea de a genera un design experimental in care sarcina de evaluare a personalitatii sa fie libera de continut semantic. Exact aceasta este modalitatea pentru care au optat Paunonen & Jackson (1979), eliminand itemii verbali din chestionarul folosit si inlocuind fiecare din trasaturile de personalitate ce s-au dorit a fi analizate prin comportamente ce au putut si prezentate evaluatorilor sub forma vizuala, figurala. In cadrul acestui proiect ambitios, au fost astfel desenate initial peste 200 de imagini desemnand anumite comportamente si situatii in care o persoana poate fi implicata.

Pentru o cat mai buna structurare a celor 200 de imagini, acestea au fost grupate de autori (Paunonen & Jackson, 1979) in asa fel incat sa caracterizeze fiecare cate o trasatura descrisa de Murray (1938) in teoria sa sistemica privind nevoile umane. Sistemul nevoilor umane dezvoltat de Murray (1938) este una dintre cele mai influente teorii din istoria psihologiei si are o reprezentare consistenta in randul inventarelor de personalitate. Printre cele mai cunoscute chestionare care se bazeaza pe teoria lui Murray se numara PRF, Personality Research Form (Jackson, 1999) si ACL, Adjective Check-List (Gough & Heilbrun, 1983). In mod special a fost folosit de Paunonen & Jackson (1979) in dezvoltarea si gruparea imaginilor punctajul scalelor si subscalelor PRF, in forma sa de 20 de scale, cunoscuta si sub numele de "forma E" (Paunonen, Jackson & Ashton, 2004).

Bineinteles ca cercetatorii au descoperit relativ rapid ca anumite comportamente, trasaturi, situatii, caracteristici care pot fi reprezentate si evocate cu usurinta printr-un item verbal, descriptiv, nu pot fi surprinse deopotriva de facil cu ajutorul unui desen. Prin chiar natura lor, itemii nonverbali nu se pot referi decat la comportamente direct observabile (Paunonen, Jackson & Ashton, 2004), iar aceasta este o constrangere majora cu care itemii verbali nu se confrunta. Cu siguranta ca acesta este si motivul pentru care in constructia itemilor nonverbali Paunonen & Jackson (1979) au renuntat la trei din scalele cuprinse in PRF si teoretizate de Murray (1938), si anume (a) tendinta de a avea rationamente organizate (Cognitive Structure, structura cognitiva), (b) tendinta de a avea o postura si atitudine defensiva in fata criticilor (Deference, defensiva) si (c) tendinta de a prefera varietatea in fata rutinei (Change, schimbare).

Este poate important de mentionat la acest moment ca studiul lui Paunonen & Jackson (1979), ca urmare a caruia au luat nastere itemii nonverbali ai NPQ si FF-NPQ a demonstrat ca si concluzie generala si foarte bine fundamentata empiric, ca nu exista diferente semnificative in fidelitatea sau validitatea evaluarilor de personalitate facute pe baza unor itemi sau contexte incarcate verbal, respectiv libere de verbalizare. Din acest motiv ipoteza similaritatii semantice, care fusese tinta primara a studiului, a fost respinsa ca o interpretare eronata si nefundamentata empiric (Paunonen & Jackson, 1979).

O concluzie secundara a fost aceea ca evaluarile de personalitate, fie ele realizate de chiar persoana evaluata, ori de evaluatori externi, sunt deopotriva de fidele si de valide in conditiile in care sunt realizate pe baza unui material-stimul verbal, asa cum sunt majoritatea chestionarelor de personalitate clasice, ca atunci cand sunt realizate ca urmare a reactiei la stimuli nonverbali. Evaluarile de personalitate bazate pe stimuli nonverbali sunt asadar veridice, in sensul ca ele descriu cu acuratete tendintele comportamentale reale ale persoanei evaluate (Paunonen, Jackson & Ashton, 2004).

Chestionarul nonverbal de personalitate (NPQ, Nonverbal Personality Questionnaire) si Chestionarul nonverbal de personalitate in cinci factori (FF-NPQ, Five-Factor Nonverbal Personality Questionnaire) sunt destinate a masura constructe ale personalitatii umane normale. Cele doua instrumente psihometrice se inscriu in randul abordarilor clasice in psihodiagnosticul de personalitate, bazandu-se ambele pe constructe, teorii si modele clasice in personologie. Ambele se inscriu in abordarea personalitatii ca un sistem de trasaturi, abordare care a generat in psihologia aplicata cele mai multe instrumente psihometrice de masurare si evaluare a personalitatii. Mai mult decat atat, FF-NPQ se inscrie in cadrul abordarii Big Five a personalitatii, care imbina o abordare lingvistica si analiza factoriala intr-un model de definire in cinci mari superfactori sau dimensiuni ale personalitatii umane.

Recoltarea raspunsurilor se face cu ajutorul unei scale lickert in 7 trepte care exprima probabilitatea ca subiectul sa se implice intr-un comportament sau mod de reactie similar cu cel pus in joc de personajul central din imagini. Itemii testului sunt asadar imagini de aproximativ 6 / 9 cm, desene naive in care exista un personaj central (cu par), care pune in act diferite reactii relevante pentru personalitate. Caietele de test sunt reutilizabile, foile de raspuns sunt de utilizare unica.

Adaptarea celor doua chestionare in Romania a fost realizata in perioada 2005-2006 si s-a bazat pe o serie de studii privind principalele calitati psihometrice, experimentarea si normarea instrumentelor. Etalonarea s-a bazat pe utilizarea raspunsurilor provenind de la un esantion total de 1800 subiecti (900 barbati si 900 femei), reprezentativ pentru populatia adulta a Romaniei.

16.2. Scalele NPQ

NPQ este un instrument de 136 de itemi, care a fost construit pentru a masura un numar de 16 dintre trasaturile de personalitate descrise de Murray (1936) in teoria sa sistemica dedicata nevoilor umane. Astfel, NPQ se adreseaza prin itemii sai unor concepte foarte bine delimitate, precum:

Reusita (Achievement)

Afiliere (Affiliation)

Agresiune (Aggression)

Autonomie (Autonomy)

Dominanta (Dominance)

Rezistenta (Endurance)

Exhibitie (Exhibition)

Cautarea aventurii (Thrill-Seeking)

Impulsivitate (Impulsivity)

Altruism (Nurturance)

Ordine (Order)

Joaca (Play)

Senzorialitate (Sentience)

Recunoastere sociala (Social Recognition)

Nevoia de ajutorare (Succorance)

Intelegere (Understanding)

De asemenea, NPQ contine o scala de validitate denumita Devianta (Deviance), care a fost generata special pentru a detecta raspunsurile aleatorii.

16.3. Scalele FF NPQ

FF-NPQ este o versiune mai scurta, de 60 de itemi, a NPQ, destinata masurarii celor cinci mari factori generali de personalitate cuprinsi in modelul Big Five al personalitatii umane. Acesti cinci factori generali se concretizeaza in FF-NPQ in urmatoarele dimensiuni:

Extraversie (Extraversion)

Agreabilitate (Agreeableness)

Constiinciozitate (Conscientiousness)

Nevrotism (Neuroticism)

Deschidere fata de experienta (Openness to Experience)

16.4. Evaluari clasice versus evaluari nonverbale

Exista si alte instrumente de evaluare a personalitatii ale caror itemi sunt nonverbali, vizuali, figurali, precum testele proiective, de exemplu testul petelor de cerneala Rorschach sau Testul de aperceptie tematica (TAT), testul de frustrare Rosenzveig etc. Ceea ce deosebeste NPQ si FF-NPQ de aceste alte instrumente nonverbale este faptul ca cele doua chestionare discutate de noi sunt masuri structurate. Aceasta inseamna ca respondentul nu trebuie sa aiba reactii spontane la itemi, ci trebuie sa isi selecteze reactia la fiecare item nonverbal dintr-o serie de alternative sau optiuni de raspuns. In plus, ele sunt instrumente psihometrice, ceea ce ofera un plus de obiectivitate in evaluare, precum si posibilitatea de a face raportari la diferite categorii de populatie.

Printre avantajele importante ale unui instrument structurat de masurare a personalitatii, Paunonen, Jackson & Ashton (2004) amintesc faptul ca nu este necesar un training specializat, costisitor si de lunga durata pentru evaluarea reactiilor subiectului la stimulii chestionarului si pentru scorarea acestuia. Intr-adevar, scalele NPQ si FF-NPQ pot fi scorate si de personal nespecializat sau de un computer. Alte avantaje:

1. Permit realizarea unor evaluari si studii transculturale

2. Permit examinarea unor subiecti cu varste mai mici decat instrumentele verbale standard (minim 7 ani)

3. Permit evaluarea subiectilor cu nivel scazut de educatie, de exemplu cei care au dificultati in a intelege sensul unor afirmatii scrise.

4. Permit evaluarea subiectilor cvasi-clinici: ex dislexici sau cu deficit de atentie

Pot fi utilizate pentru evaluare si comparatii cu etnii si categorii lingvistice diferite (nu necesita traducere).

Document Info

Accesari: 12834
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul:
in pagina web a site-ului tau.

eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare