Procesele fundamentale ale imaginatiei
Imaginatia, componenta principala a structurii mentale creative, are la baza doua procese fundamentale: analiza si sinteza. Analiza realizeaza o sfarâmare a unor asociatii, o descompunere a unor reprezentari care apoi, pr 24524e418y in sinteza, sunt reorganizate în alte structuri deosebite de cele percepute sau gândite anterior. Sinteza are loc în diferite modalitati numite de obicei "procedeele imaginatiei". Vom descrie câteva dintre ele:
a. Aglutinarea se produce când parti descompuse din diferite fiinte sau obiecte sunt recombinate altfel, dând nastere unor fiinte sau obiecte cu aspect eterogen. Asa erau o serie de monstri din mitologia greaca: Sfinxul - având corp de leu si cap de femeie, Centaurul - corp de cal, dar pieptul, capul si bratele de barbat s.a.
b. Modificarea dimensiunilor umane a dus la imaginarea de uriasi si de pitici.
c. Multiplicarea serpilor a creat imaginea balaurului cu sapte capete.
d. Schematizarea fetei umane se realizeaza în caricatura, unde ies în relief anume trasaturi dominante.
e. Analogia este un procedeu adeseori prezent în stiinta si tehnica. Structura atomului a fost imaginata (mai ales la începutul descoperirilor din microfizica) similar cu aceea a unui sistem solar. Ch. Darwin a conceput selectia naturala asemanând-o cu selectia artificiala practicata de secole în
PROCESUL ÎNVĂŢĂRII SISTEMATICE
parcurgând lista, cauta ideea care sugereaza solutia optima. Metoda da adeseori bune rezultate, altfel n-ar mai fi utilizata în întreprinderi si institute. Desigur, nu orice problema poate fi abordata în felul aratat, mai ales cele care solicita scrisul (ca în cazul celor matematice) si, de asemenea, nu în orice faza, ci doar atunci când impasul este bine precizat.
b. O alta metoda asociativa este si sinectica creata de W. Gordon. Acesta era convins de valoarea psihanalizei si deci de rolul hotarâtor al inconstientului. Cum, dupa aceasta doctrina, inconstientul se exprima, apare în constient indirect, prin metafore, în centrul metodei se afla stradania de a gasi metafore în relatie cu problema prezentata. si aici fac parte din grup 6-8 persoane de diferite profesii. Mai întâi se face "strainul familiar", adica se clarifica bine dificultatile problemei. Apoi se transforma "familiarul în ceva strain", adica se cauta metafore, comparatii, personificari. De pilda, daca se studiaza îmbunatatirea unui carburator, cineva îsi imagineaza ca este "un plamân si respira când rar si profund, când superficial si repede" ; altcineva invoca "balena care, dupa o inspiratie puternica, nu mai inspira multa vreme" etc. etc. Dupa ce se formuleaza circa 20 de analogii-metafore, aceleasi persoane studiaza, împreuna cu specialistii, solutionarea optima a problemei, sugerata de una sau alta din metafore. Aceasta e partea cea mai dificila si dureaza mai multe ore.
Aceste doua metode cumuleaza doua avantaje: acela al asociatiei libere ■ (independente de constrângerile principiului realitatii si al celor logice) si dinamizarea rezultata dintr-o comunicare în grup. în adevar, emiterea de idei în fata mai multor persoane are avantajul ca poate schimba punctul de vedere al altora si izvorasc noi imagini, noi opinii, se deschid noi orizonturi. Experiente riguroase au aratat câ lucrând în grup se obtin mai multe idei, se gasesc mai multe solutii decât daca aceleasi persoane lucreaza separat. De aceea s-au imaginat o serie de metode, urmarind avantajul lucrului în grup -fara a face apel si la asociatii necontrolate rational. Se stimuleaza creativitatea prin grup (dupa Stoica, A., pp. 194-197).
c. Metoda "6-3-5". Este vorba de împartirea unei adunari în grupuri de 6 persoane, în care fiecare propune 3 idei într-un timp maxim de 5 minute. Primul grup discuta problema si, pe o fisa, sunt trecute trei idei, fiecare formând capul unei coloane sub care se vor trece ideile celorlalte grupuri. Dupa 5 minute, fisa este trecuta la alt grup care adauga alte 3 idei (câte una în fiecare coloana) sub celelalte s.a.m.d. pâna ce fiecare fisa trece pe la toate ,. rupurile. Conducatorul strânge foile, le citeste în fata tuturor si se discuta pentru a se hotarî care din propuneri sa fie însusita.
d. "Phillips 6-6". Este tot o metoda menita sa consulte un numar mare de persoane (30 pâna la 60). Aceasta multime se grupeaza în câte 6 persoane, urmând a discuta problema 6 minute. Mai întâi animatorul explica metoda si avantajul ei, apoi expune problema. Se urmareste ca grupurile sa fie cât mai
PSIHOLOGIE sCOLARA
Fara îndoiala ca momentul-cheie este cel al iluminarii, fie doar partiala. Daca tinem cont de descrierile lui H. Poincare si ale altor savanti si artisti de frunte, este evidenta contributia inconstientului. Prelucrarea intensa din timpul incubatiei este continuata în inconstient. Fara aceasta munca intensa anterioara, din rastimpul incubatiei, nu apare nici o idee salvatoare. Dar inconstientul nu mai este conceput astazi în mod simplist (asa cum îl vedea S. Freud), ca un sediu al impulsurilor ereditare - el seamana cu un calculator urias care intervine mereu în viata psihica. Chiar în fiecare perceptie sunt prezente transformari si aprecieri cu baza în inconstient (rasturnarea imaginii vizuale, aprecierea directiei surselor sonore si a distantei obiectelor). Se presupune ca semnificatiile sunt grupate în unitati complexe, un fel de "matrice". Rigiditatea creata de limbaj si sistemele logice ar împiedica aparitia unor noi relatii între ele. în perioada de relaxare s-ar produce un recul spre o mai slaba integrare a matricelor si atunci se pot produce conexiuni neobisnuite (dupa Schlanger, J.). Asa se explica si tendintele ce se manifesta azi, în preconizatele metode de stimulare a creativitatii, de a realiza conditii de relaxare, pentru o libera manifestare a asociatiilor spontane, nestânjenite de rigorile ratiunii. Desigur, iluminarea nu e conditionata numai de munca prealabila, ci si de întreaga cultura a creatorului, de varietatea cunostintelor sale.
|
