Universitatea "Titu Maiorescu" Facultatea de Psihologie

Proiect Psihologie Cognitiva

Efectul activarii prealabile. Relatia dintre memorie si perceperea realitatii

Modul in care oamenii isi construiesc realitatea reprezinta o tema de interes   pentru psihologia cognitiva. Informatiile din lumea exterioara sunt prelucrate la nivel individual cu ajutorul unor operatori, iar una din categoriile de astfel de operatori o reprezinta schemele cognitive. Schemele cognitive sunt modalitati algoritmizate si relativ stabile de prelucrare, organizare si pastrare a informatiei. Ele au o functionalitate circumscrisa unor zone bine determinate ale activitatii psihice si conduitelor aferente. Printre schemele cognitive importante pentru psihologie (incluzand aici diverse ramuri ale psihologiei intre care cea cognitiva si cea sociala) se numara: accesibilitatea informatiei, falsul consens, efectul de nimb, confirmarea de ipoteza etc., dar si activarea prealabila.

Efectul de activare prealabila se refera la faptul ca daca anumite obiecte mentale sunt au fost recent activate in memorie ele au tendinta sa influenteze procesele cognitive curente si imediat urmatoare fara ca individul sa constientize anume acest fapt.

Bargh(1999) explica in felul urmator in ce consta efectul de activare prealabila: "odata ce perceperea unui fapt activeaza un concept mental, acel concept va ramane activ in mintea noastra pentru o vreme. In aceasta perioada el ne poate afecta gandurile si deciziile, chiar daca ele nu au absolut nici o legatura cu faptul care a activat initial conceptul." Mai mult, aproape intotdeauna acest proces, prin care un concept activat in prealabil ne influenteaza gandurile si comportamentul, scapa constiintei noastre.

Un exemplu de activare prealabila poate fi urmatorul: un individ care tocmai si-a cumparat o masina noua s-ar putea sa incepa sa observe cu o frecventa mult mai mare aceasta masina in trafic. Acest individ a fost activat sa repereze mult mai usor o masina de acest tip prin faptul ca si-a cumparat chiar el una.

Efectul de activare prealabila consta intr-un fel din inertia functionala a schemelor cognitive. El poate influenta atat dispozitia afectiva si atitudinala cat si pe cea intelectuala si cognitiva. Acest fenomen afecteaza si conduita noastra cotidiana putand fi folosit in actiuni subtile de manipulare individuala sau colectiva, ceea ce il face important si de actualitate. Prin faptul ca este o problema interesanta si are o importanta crescuta (fiind prezenta si in viata noastra cotidiana, de exemplu, in reclamele pe care le intalnim peste tot in ziua de azi), "activarea prealabila" ne-a atras atentia si ne-a incitat sa o studiem.

Cercetari anterioare

Higgins, Rholes si Jones(1977) studiaza printre primii activarea prealabila cercetand efectele pe care expunerea verbala la anumite trasaturi de personalitate o are asupra perceperii unei persoane stimul. Ei introduc si un model experimental, acela al: 'evenimentelor fara legatura unul cu altul'. Acest model presupune doua etape. In prima etapa, preliminara, se activeaza constructele mentale, iar in cea de a doua, care nu are aparent(pentru subiecti) nici o legatura cu prima, se testeaza efectele activarii.

Practic, intr-o prima etapa a experimentului ei au urmarit introducerea unei activari de scurta durata, pozitiva si negativa, in cadrul unor grupuri diferite de subiecti. Pentru aceasta, doua grupuri de studenti au avut drept sarcina sa retina pentru scurta vreme o lista de cuvinte in care erau incluse si patru trasaturi de personalitate; pentru primul grup aceste trasaturi erau pozitive (increzator, tenace, independent, aventuros), iar pentru al doilea grup erau negative (pretentios, imprudent, rece, incapatanat). Aceasta etapa experimentala a fost legendata ca un test de memorie.

Intr-o a doua etapa, fara o legatura aparenta (pentru subiecti) cu prima, invocandu-se o proba de intelegere a unui text, s-a cerut studentilor sa caracteriz 121h74b eze pe baza unei scurte povestiri, peronalitatea lui Donald, un personaj stimul ce aparea in textul respectiv. Se presupunea ca, in urma activarii prealabile diferite, cele doua grupuri vor caracteriza pozitiv sau negativ personalitatea eroului, desi informatia de baza (textul folosit) era aceeasi. Rezultatele lor au aratat ca desi situatia inductoare a fost de scurta durata (cat a trebuit retinuta lista de cuvinte) efectul de activare prealabila a fost deosebit de puternic si persistent. S-a constatat ca 70% dintre cei activati pozitiv au caracterizat intr-o maniera pozitiva personajul Donald si doar 10% dintre ei l-au caracterizat intr-o maniera negativa, in timp ce la cei activati negativ raportul a fost exact invers: 70% l-au caracterizat intr-o maniera negativa, 20% neutru si 10% intr-o maniera pozitiva.

Bargh, Chen si Burrows (1996) demonstreaza printr-un experiment foarte frumos ca activarea prealabila are efecte si asupra comportamentelor. Metoda folosita de ei este tot cea a 'evenimentelor fara legatura'. In prima faza studentul care a lucrat cu participantii a introdus intr-un aparent test lingvistic dat primului grup cuvinte ce au legatura cu politetea iar in testul dat celui de al doilea grup cuvinte ce au legatura cu obraznicia. Studentul i-a spus fiecarui participant sa dea testul intr-o incapere separata iar cind va termina sa iasa si sa il caute in hol, urmand ca el sa le dea instructiuni pentru mai departe.

Atunci cind a iesit din camera dupa terminarea testului, fiecare participant l-a gasit pe student implicat intr-o conversatie cu o alta persoana. Scopul lui Bargh a fost de a vedea daca participantul va intrerupe conversatia studentului pentru a primi noi instructiuni.

Si in cazul acestui experiment rezultatele au fost impresionante: 63% dintre cei care au fost activati prin intermediul cuvintelor referitoare la obraznicie au intrerupt conversatia, in timp ce doar 17% dintre cei activati prin cuvinte referitoare la politete au facut asta.

Bioy, Erb si Hilton (1999) studiaza efectele activarii prealabile asupra atitudinii fata de risc. La fel, si ei urmeaza modelul introdus de Higgins, Rholes si Jones. In prima etapa participantii sunt rugati sa judece frecventa de aparitie a unor cuvinte in vorbirea curenta. Intr-o lista de 15 cuvinte de evaluat au fost introduse 8 cuvinte care au legatura cu riscul: fie cuvinte care incurajeaza riscul (de exemplu: intreprinzator, fricos), pentru unul dintre grupuri, fie cuvinte ce descurajeaza riscul(nesabuit, cumpatat) pentru cel de al doilea grup. Dupa cum se poate observa cuvintele au fost in asa fel alese incat in primul caz o parte sa incurajeze riscul: intreprinzator, si sa condamne neasumarea lui: fricos. Pe acelasi model, dar in mod opus, in al doilea caz apar cuvinte ce condamna riscul: nesabuit, si cuvinte care incurajeaza neasumarea lui: cumpatat.

In etapa a doua a experimentului participanii sunt rugati sa noteze pe o scara de la 1 la 9 cat de riscante li se par anumite comportamente. Si in cazul lor, rezultatele au confirmat intr-un mod clar ipoteza efectului activarii prealabile(variabila independenta) asupra atitudinilor subiectilor fata de risc(variabila dependenta). In plus fata de aceasta ipoteza de baza, ei au cercetat si daca participantii considera ca aprecierile asupra acestor comportamente de risc au fost influentate de catre prima sarcina, cea a judecarii frecventei cu care cuvintele apar in vorbirea curenta. Si aceast lucru a fost confirmat: participantii nu au observat nici o legatura intre cele doua etape ale experimentului, adica nu au constientizat influenta pe care activarea prealabila o are asupra lor.

Cercetarea curenta

Scopul studiului nostru a fost acela de a testa experimental, inca o data, daca "activarea prealabila" (variabila independenta) are efecte asupra perceptiilor noastre (variabila dependenta). Am pornit de la ideea de a reface cercetarea efectuata de Higgins, Rholes si Jones(1977), fara insa a o copia pur si simplu pe aceasta. Pastrand modelul initial, am ales sa gandim noi toate detaliile legate de alcatuirea materialelor folosite, de selectia subiectilor, de instructajul lor, de punerea propriu-zisa in practica (prima data intr-un experiment pilot) si de prelucrarea rezultatelor. Am adaugat de asemenea si o ultima parte, inspirata de cercetarea facuta de Bioy, Erb si Hilton (1999), in care ne-am propus sa verificam daca participantii la experiment constientizeaza eventualele influente pe care activarea prealabila le are asupra perceperii personajului stimul.

Presupunerea noastra, bazata pe rezultatele cercetarii folosite drept model si pe ale celorlalte cercetari mentionate era ca efectul activarii prealabile va fi unul vizibil si in rezultatele obtinute de noi, adica activarea va influenta felul in care personajul stimul este perceput de catre participanti. De asemenea, am presupus ca acestia nu vor sesiza nici o relatie de natura cauzala intre cele doua faze ale experimentului.

Metoda

Participantii

Participantii la acest experiment (subiectii) au fost 20 de subiecti care erau fie angati ai unei firme de software, fie studenti membrii ai unei organizatii studentesti. Toti au participat ca voluntari, nefiind recompensati in nici un mod. Intre cei 20 de subiecti erau: 11 fete si 9 baieti, cu varste cuprinse intre 20 si 26 de ani.

Intr-un singur caz, a trebuit sa excludem chestionarele completate de unul dintre subiecti pentru ca acestea au fost incomplete. Acest lucru se datoreaza faptului ca subiectul a ales sa se retrgaga din experiment pentru ca i-a aparut altceva mai important in program. Deci in final am luat in considerare 19 subiecti: 11 fete si 8 baieti.

Materialele

Am folosit patru chestionare.

Primul chestionar continea lista cu cuvinte de memorat, avand alaturi de fiecare cuvant si loc pentru ca subiectii sa compuna cate o propozitie. Acest chestionar a fost diferit pentru cele doua grupe. Ambele au primit o lista cu 10 cuvinte, dar lista pentru una dintre grupe continea urmatoarele trasaturi de personalitate:aventuros, increzator, independent, tenace , iar lista pentru cealalta grupa continea trasaturile:incapatanat, imprudent, distant, pretentios . In afara de aceste cuvinte, listele au fost completate cu adjective. Ordinea in care au fost asezate trasaturile de personalitate intre celelalte adjective a fost aleasa aleator, insa a fost aceeasi pentru ambele grupe si pe toate listele. Am ales ca si celelalte cuvinte sa fie adjective pentru ca am observat la analiza experimentului pilot ca daca aceste cuvinte sunt substantive atunci subiectii au tendinta sa neglijeze trasaturile de caracter, sa le uite, si sa isi aminteasca cu mult mai mare usurinta substantivele, ceea ce ar putea scadea prea tare efectul de activare prealabila. Am adaugat in chestionare si un spatiu in care subiectii sa scrie cate un cuvant cu fiecare propozitie pentru a ne asigura ca acestia 'lucreaza' mental cu cuvintele date spre memorare.

Asa au aratat tabelele folosite: primul pentru un grup, al doilea pt celalalt grup.

Cel de al doilea chestionar a fost o simpla foaie goala pentru a scrie raspunsurile la testul de memorie.

Al treilea chestionar, continea textul despre personajul stimul Donald si un scarile pe care erau masurate trasaturile personajului. Textul folosit (acelasi cu cel folosit de Higgins, Rholes si Jones, 1977) continea exprimari de genul: 'Odata ce Donald si-a pus in minte sa faca ceva acel lucru era ca si facut indiferent de cat de mult ii lua sau de cat de greu era. Doar foarte rar se razgandea chiar daca uneori ar fi fost mai bine sa o faca.'. Dupa cum se poate vedea, acest text nu spune clar daca Donald era un tip perseverent sau era unul chiar incapatanat. Aceasta calitate a sa de a lasa loc la interpretari este cea care ne-a facut sa il alegem. Daca textul ar fi fost foarte transant in privinta caracterului personajului stimul (Donald) si nu ar fi lasat deloc loc pentru interpretari, atunci efectele activarii prealabile ar fi fost probabil foarte greu de observat.

Textul integral folosit este urmatorul:

Donald si-a petrecut mare parte din timp in cautarea a ceea ce lui ii placea sa numeasca senzatii tari. Urcase deja pe un munte, a coborat rauri repezi intr-un kayak si a condus o barca cu motor fara sa stie prea multe despre barci. A riscat accidentari si chiar si viata in cateva randuri. Acum el cauta noi senzatii tari. Se gandea ca poate o sa faca niste salturi cu parasuta sau sa traverseze oceanul intr-o barca cu panze.

Din felul in care actiona putem ghici ca se credea in stare sa faca multe lucruri bine. In afara de contactele lui de afaceri contactele cu alti oameni erau mai degraba limitate. Simtea ca nu e cazul sa se bazeze pe nimeni. Odata ce Donald si-a pus in minte sa faca ceva acel lucru era ca si facut indiferent de cat de mult ii lua sau de cat de greu era. Doar foarte rar se razgandea chiar daca uneori ar fi fost mai bine sa o faca.

Scarile cu ajutorul carora subiectii l-au caracterizat pe Donald ii puneau pe subiecti sa aleaga intre doua trasaturi plasate la extemitatile scarii. De exemplu am folosit o scara care pleca de la Nesabuit si mergea pina la Curajos. Scarile erau marcate cu urmatoarele valori posibile: 3,2,1,0,1,2,3. Prima nota de 3 insemna foarte curajos, iar cea de a doua nota de 3 insemna foarte nesabuit. Restul sunt valori intermediare. Zero insemnad ca subiectul nu s-a putut hotara care trasatura il caracterizeaza mai mult pe Donald sau a considerat ca cele doua trasaturi ii sunt la fel de potrivite. In total chestionarul continea 6 astfel de scari. Unele dintre ele nu au nici o relevanta, fiind introduse doar ca trasaturi de control. Un astfel de exemplu este cel al 'simtului umorului', subiectii trebuind sa il noteze pe Donald pe o scara intre 'fara simtul umorului' si 'cu simtul umorului'.

Tabelul de completat arata astfel:

Al patrulea chestionar, continea intrebari statistice legate de sexul si varsta subiectilor, dar mai continea si intrebarea 'Considerati ca ati fost influentat de catre experimentator sau de efectuarea testului de memorie atunci cind l-ati caracterizat pe Donald?'

Pentru a nu inteveni confuzii, toate chestionarele au fost numerotate, asa incat acelasi participant sa primeasca chestionare notate cu acelasi numar, pentru a evita astfel confuziile de tipul: 'Cine a completat ce chestionar.'

Procedura

Incaperea aleasa pentru experiment a fost o sala de clasa iar subiectii au fost asezati in banci cat mai distantat.

Dupa ce subiectii au intrat in sala unde s-a facut experimentul si si-au ocupat locurile li s-a spus in ce consta experimentul, au fost informati ca sunt liberi sa se retraga in orice moment daca nu mai doresc sa continue si li s-a multumit pentru participare. Desi rostul experimentului a fost de a vedea daca activarea prealabila influenteaza felul in care ei caracterizeaza personajul stimul, acest lucru le-a fost ascuns in mod deliberat subiectilor. Participantilor li s-a spus la inceput doar ca sunt acolo pentru un test de memorie. Abia mai apoi urmand sa introducem, ca o etapa fara absolut nici o legatura cu testul de memorie, citirea textului si caracterizarea personajului stimul. Am facut acest lucru pentru ca aveam nevoie sa ii facem pe participanti sa creada ca cele doua sarcini - memorarea cuvintelor pe o parte si caracterizarea personajului stimul pe cealalta parte - nu au nici o legatura una cu alta.

Apoi li s-au impartit primele formulare, cele care contineau lista de cuvinte de memorat. Subiectii au fost lasati 5 minute pentru a invata cuvintele, timp in care a trebuit sa faca si cate o propozitie cu ele. Pentru a parea un test mai veridic li s-a spus ca va trebui sa isi aminteasca cuvintele in ordinea in care sunt pe foaie

Dupa incheierea acestei etape, sub pretextul ca testarea memorie nu se paote face imediat si ca in acest timp vrem ca ei sa isi ocupe mintea cu altceva (deci sa isi ia gandul de la cuvintele de memorat), le-am dat cea de a doua sarcina, care consta in citirea textului si caracterizarea personajului Donald. Acesta a fost justificat ca fiind tot un test, dar legat de o alta cercetare, si pe care am profitat sa il facem acum intru-cat se potriveste ca timp. Li s-a explicat cum se face notarea pe scarile cu trasaturi si apoi au fost lasati 5 minute pentru a citi textul si a completa formularele.

La pasul urmator fiecare participant a primit un formular gol pe care a scris cuvintele pe care si le-a mai amintit, iar apoi li s-a dat spre completare ultimul formular, care continea intrebarile cu informatii generale despre participanti si intrebarea "Considerati ca testul de memorie sau experimentatorii au influentat felul in care l-ati caracterizat pe Donald?"

In final participantilor li s-a explicat care a fost adevaratul scop al cercetarii si de ce a trebuit ca ei sa nu fie informati in mod corect de la inceput.

Rezultate

Pentru usurinta in a masura rezultatele vom nota grupa de subiecti care au avut pentru memorare cuvintele cu conotatie pozitiva cu Grupa A si subiectii care au avut pentru memorare cuvinte cu sens negative Grupa B. Deasemena, vom lua in considerare din cele 6 scari puse la dispozitia subiectilor pentru caracterizarea personajului, doar 3 dintre ele, celelalte nefiind relevante pentru experiment.

Pentru a inlesni interpretarea rezultatelor am propus subiectilor o scara de la 1 la 3 pentru fiecare caracteristica masurata astfel: 1=putin, 2=mediu, 3=foarte

Pentru o relevare detaliata a subiectului experimentului am ales sa facem 2 masuratori: in prima vom avea in calcul o singura caracteristica, iar in cea de-a doua toate cele 3 caracteristici.

Astfel, pentru caracteristica indraznet(+) vs. imprudent(-)

Am gasit urmatoarele rezultate:

Grupa A

Grupa B

Interpretarea reultatelor

Experimentul nostru isi propune sa testeze efectul de activare preactiva masurand modul de caracterizare a unui personaj, Donald, de catre 18 subiecti, baieti si fete. Insasi caracterizarea, fara a avea in vederea exercitiul de memorie prealabil poate duce la rezultate diferite ale celor 18 subiecti in functie de capaciatea fiecaruia de interpretare, de experienta, de starea din momentul lecturarii prezentarii personajului. Astfel ca, experimentul in prima parte a sa incearca nu numai sa faca o activare preactiva pozitiva si respectiv negativa, insa deasemenea isi propune sa directioneze intr-un anume fel fiecare subiect, abatandu-l de la starea in care se afla in momentul inceperii experimentului intr-o mai mica sau mai mare masura.

In timpul experimentului am incercat sa implicam cat mai mult fiecare subiect in memorarea listei de atribuite astfl incat sa constientizeze cat mai mult fiecare cuvant recomandandu-le sa faca propzitii in care sa apara cuvintele propuse.

Intre prima parte a experimentului si cea de-a doua, caracterizarea personajului, am lasat o pauza de aproximativ 5-7 min astfel atragand atentia subiectilor de la relationarea celor 2, asigurandu-ne ca evalueaza personajul intelegand scopul experimentului si raspunzand conform cu acesta. Ca urmare, la intrebarea "Considerati ca v-a fost influentata caracterizareade comportmentul nostru sau de primul experiment, daca da in ce fel?" toti cei 18 subiecti au raspuns "Nu" ceea ce duce la o mai buna caliate a experimenului facut.

Grila de 6 caracteristici a fost aleasa cu grija, 3 dintre ele fiind relevante, intrucat erau puse in stransa legatura cu textul obiectiv de prezentare a personajului, in timp ce celelalte 3 vin doar sa le mascheze pe acestea. Sunt 6 atribute impreuna cu 6 sinonime. Spre exemlu: Imprudent si indraznet verifica modul de implicare a personajului in diferite actuni descrise in prezentarea sa. Cele doua atribute sinonime ating , ca semnificatie viziunea negativa si respectiv pozitiva, fiind in egala masura departate de starea neutra, comform DEX-ului. Dispunerea pe verticala este aleatoare, cele trei carcteristici relevante sunt la numarul 1,3 si 4, iar caracteristicile pozitive sunt deopotriva in dreapta si in stanga tabelului. Deasemenea am ales o ordine aleatoare in a ordona carcteristicile pozitive si cele negative de o parte si de cealalta a tabelului pentru a lasa subiectilor posibilitatea de a alege liber fara sa fie tentati sa gaseasca un anumit algoritm in "rezolvarea exercitiului". Am ales aceasta forma de tabel, punand fata in fata cele doua perspective, dorind astfel ca subiectul sa-si dea seama nu numai ca il caracterizeaza pe Donald spre exemplu, cu calificativul 3 = foarte indraznet, insa deasemenea si este usor observabil ca ar fi tot una cu (-)3= cel mai putin imprudent.

In ceea ce priveste rezultatele se observa ca prima caracteristica luata in calcul are cele mai bune rezultate, credem ca acest luru se datoreaza faptului urmator: caracteristica masurata, implicare personajului in diferite actiuni este cea mai prezenta si implicit cea mai evidenta pe parcursul intregului text al prezentarii lui Donald. Astfel, subiectilor le-a fost mai usor sa "judece" modul de implicare a lui Donald in diferite actiuni, fata de celelalte 2 caracteristici care necesita o mai fina interpretare a textului. Interesant este ca masurand rezultatele celei de-a doua caracteristici avem rezultate totsl diferite fata de asteptarile noastre, sunt cu + in loc de - si cu - acolo unde ne-am fi asteptat sa fe pozitive.

Diferenta dintre rezultatele finale 1,70 si 0,38, de 1,32 arata ca in ciuda conditiilor foloste (nu au fost conditii de laborator) efectul activarii prealabile asupra perceperii realitatii s-a produs.

Referinte

Bargh, J.A., Chen, M, & Burrows, L. (1996). Automaticity of social behaviour: Direct effects of trait construct and stereotype activation on action. Journal of Personality and Social Psyychology, 71, 230-244

Erb, H., Bioy, A., & Hilton, D.J. (2002). Choice preferences without inferences: Subconscious priming of risk attitudes. Journal of Behavioral Decision Making, 13, 1-17

Higgins, E.T., Rholes, W.S. & Jones, C.R. (1977). Category accesibility and impression formation. Journal of Experimental Social Psychology, 13, 141-154.