Psihologia Familiei si Cuplului - TEST GRILA

Psihologia Familiei si Cuplului - TEST GRILA

True/False

1. Daca partenerii se iubesc foarte mult si au o relatie adevarata diferentele dintre ei se vor estompa. F *

2. O relatie adevarata de cuplu presupune lipsa conflictelor. F *

3. Parintele vitreg nu poate sa iubeasca copilul partenerului sau. F *

4. Fratii vitregi se cearta mai mult decat fratii naturali. F *

5. Partenerii decid sa se casatoreasca doar dupa ce se cunosc foarte bine, astfel ca procesul de intercunoastere are loc mai mult inainte de casatorie. F *

6. O familie care are o intimitate buna inseamna ca are toate cele noua tipuri de intimitate bine dezvoltate. F *

7. Daca o mama este divortata, atunci ea tebuie sa se orienteze doar spre copiii ei pentru a nu determina suferinta la copii, in cazul in care s-ar recasatori. F *

8. Un parinte care abuzeaza copilul, a fost si el abuzat la randul lui cand a fost copil. A *

9. Ar fi bine, dupa conceptia lui S. Freud, ca toti oamenii sa se ghideze doar dupa principiul realitatii. F *

10. Un copil nu este capabil de raspuns sexual. F *

11. Oamenii varstnici nu mai fac sex. F *

12. Menopauza si andropauza presupun disparitia pasiunii sexuale. F *

13. Disfunctiile sexuale apar doar la inceputul vietii sexuale. F *

14. Desenul familiei se poate realiza doar de catre copii. F *

15. In desenul familiei trebuie sa apara doar membrii familiei. F *

16. Genograma isi are originea in teoria lui S. Minuchin. F *

17. Daca lipsesc informatii sau persoana omite date sau caracteristici ale membrilor, genograma nu poate fi interpretata. F *

Multiple Choice

18. Din punct de vedere psihologic, casatoria este:

a. o relatie sexuala intre doi parteneri de acelasi sex sau de sex opus
b. o structura bipolara, de tip biopsihosocial *
c. un contract juridic
d. o serie de drepturi si obligatii


19. Faptul ca au aparut multe familii monoparentale se datoreaza urmatorilor factori:

A. tendinta de individualizare (centrarea pe nevoile proprii) *
B. aparitia contraceptivelor *
C. cresterea ritmului de viata *
D. dezvoltarea tehnologica moderna *

a. A+D
b. A+B+C+D *
c. A+B


20. Psihologia familiei stabileste relatii stranse si cu disciplinele urmatoare:

A. biologie
B. psihanaliza *
C. drept *
D. psihologia varstelor *

a. A+D
b. B+C
c. B+C+D *


21. Ca sa intelegem mai bine caracteristicile relatiilor dintre copii si parinti ne-ar ajuta sa cunoastem informatii din:

A. teoria lui E. Erikson *
B. teoria lui S. Freud *
C. teoria lui A. Bandura *
D. teoria lui M. Bowen *

a. B+C
b. A+B+C+D *
c. A+D


22. Psihosexologia explica:

A. de ce un om apartine unui anumit sex *
B. de ce un barbat se simte atras sexual de o femeie si de alta femeie, nu*
C. de ce exista abuzuri sexuale *
D. morala religioasa referitoare la casatorie

a. A+B+C *
b. A+D
c. A+C+D


23. Psihologia familiei se ocupa de explicarea urmatoarelor fenomene:

A. o femeie nu se casatoreste *
B. un copil abandoneaza scoala dupa ce a fost certat de mama pentru notele mici *
C. depresia unui barbat insurat *
D. relatiile extraconjugale *

a. C+D
b. A+B+C+D *
c. B+D


24. Familia reprezinta:

A. un grup social *
B. o adunare de persoane
C. un sistem deschis *
D. un sistem inchis

a. A+C *
b. B+C
c. A+D


25. Daca parintii isi cearta copilul pentru ca nu si-a facut temele, acest lucru reprezinta:

A. un feedback pozitiv
B. o pedeapsa *
C. o modalitate de educare *
D. un feedback negativ *

a. A+D
b. B+C+D *
c. A+B


26. O familie isi va pastra echilibrul:

A. daca organizeaza mese de Craciun *
B. daca partenerii de cuplu se cearta *
C. daca parintii isi recompenseaza copii *
D. daca exista neintelegeri intre parinti si copii *

a. B+C+A
b. A+B+C+D *
c. B+D+A


27. S. Minuchin vorbeste in teoria sa despre :

A. granite familiale *
B. sistem familial *
C. subsistemul cuplului *
D. tranzactii repetate *

a. A+C
b. A+B+C+D *
c. C+D


28. Daca un copil ignora actiunile tatalui sau si prefera sa vorbeasca cu mama sa, atunci exista:

A. o granita rigida intre mama si tata
B. o granita difuza intre copil si mama *
C. o granita difuza intre copil si tata
D. o granita rigida intre tata si copil *

a. A+B+C
b. B+D *
c. B+C+D


29. Subsistemul parental cuprinde 757e44h :

A. mama *
B. sotul
C. bunica din alta localitate
D. bona care are grija de copii *

a. A+D *
b. C+D
c. B+C


30. Atunci cand un tata il sfatuieste pe fiul sau ce meserie sa isi aleaga, el indeplineste:

A. functia economica a familiei *
B. functia afectiv - sexuala a familiei
C. functia socializatoare a familiei *
D. nici o functie

a. A+D
b. A+C *
c. B+D


31. Cand familia se reuneste la o inmormantare, atunci se manifesta:

A. functia socializatoare a familiei
B. functia economica a familiei
C. functia afectiva a familiei *
D. functia de solidaritate a familiei *

a. A+C
b. C+D *
c. A+B


32. Atunci cand un barbat se recasatoreste cu o femeie dupa moartea sotiei, atunci avem:

a. poligamie
b. monogamie stricta
c. poliginie
d. monogamie seriala *


33. Intr-o curte se afla doua case; in una locuiesc parintii sotului cu fratele acestuia, iar in alta sotul, sotia si cei trei copii. Despre ce fel de familie este vorba?

a. familie nucleara
b. familie monogama
c. familie extinsa *
d. familie mixta


34. Familia monoparentala este aceea in care:

A. doar un singur parinte se ocupa de cresterea copiilor *
B. exista mama cu copiii ei *
C. exista doar tatal cu copiii lui *
D. exista doar un singur copil la parinti

a. A+B
b. A+B+C *
c. C+D


35. Copilul poate simti fata de parintele sau care s-a recasatorit:

A. iubire *
B. ura *
C. furie *
D. poate sa nu simta nimic

a. A+C
b. A+B+C *
c. C+D


36. Daca un englez se casatoreste cu o nemtoaica si vor avea copii, ei vor forma:

A. o familie nucleara *
B. o familie mixta *
C. o familie extinsa
D. o familie biparentala *

a. A+C
b. A+B+D *
c. C+D


37. Un cuplu poate sa nu aiba copii deoarece:

A. isi pierd astfel libertatea personala *
B. nu sunt casatoriti inca *
C. sunt in simbioza emotionala *
D. au un nivel al sinelui nediferentiat *

a. A+C+D
b. B+D
c. A+B+C+D *


38. Este mai bine ca familia sa aiba:

a. un copil
b. doi copii
c. nici un copil
d. trei sau mai multi copii
e. nici un raspuns *


39. O mama singura va dezvolta cu fiica sa unica:

A. mai degraba o relatie de parteneriat *
B. mai degraba granita rigida
C. mai degraba granita difuza *
D. mai degraba o relatie de competitie

a. A+D
b. A+C *
c. B+C


40. Familiile de homesexuali, in Romania, sunt:

a. acceptate
b. tolerate
c. legalizate
d. promovate
e. nci unul *


41. O coalitie familiala presupune:

A. asocierea unui parinte cu un copil impotriva celuilalt parinte *
B. asocierea unui copil cu fratele sau impotriva unui parinte *
C. asocierea parintilor impotriva copiilor *
D.ca toti membrii familiei sa fie strans uniti

a. A+D
b. A+B+C *
c. B+D


42. Daca o mama se ocupa exclusiv de cresterea copiilor, ea isi minimalizeaza:

A. rolul parental
B. rolul conjugal *
C. rolul fratern *
D. functia afectiv-sexuala *

a. A+B+C
b. A+D
c. B+C+D *


43. Rolul conjugal consta in:

A. modelarea intimitatii pentru copii *
B. implinirea nevoilor proprii *
C. formarea identitatii sexuale la copil
D. implinirea nevoilor partenerului *

a. A+B+D *
b. B+C
c. C+D+A


44. Un parinte isi indeplineste rolul parental daca:

A. ofera afectiune copiilor *
B. este dominator cu copilul
C. transmite valorile sale copiilor *
D. ofera un model de comportare feminin sau masculin *

a. A+B
b. A+C+D *
c. B+A


45. Dupa nasterea primului copil:

A. apare sistemul parental *
B. sistemul familial se restructureaza *
C. familia intra intr-o noua etapa de viata *
D. rolurile conjugale se maximizeaza

a. A+C+D
b. B+C
c. A+B+C *


46. Gradul de intercunoastere al partenerilor depinde de:

A. dezvaluirea fiecaruia *
B. teama de respingere a unui partener *
C. numarul copiilor lor
D. profesia lor

a. A+B *
b. C
c. C+D


47. O buna comunicare va fi facilitata de:

A. iubirea dintre parinti si copii *
B. atentia data mesajelor transmise *
C. atentia data mesajelor receptionate *
D. crearea unui timp si spatiu pentru comunicare *

a. A+C+D
b. A+B+C+D *
c. A+B+C


48. Epithumia este un tip de dragoste care presupune:

a. camaraderie
b. pasiune sexuala *
c. romantism
d. devotament


49. A iubi matur sotul/sotia inseamna:

A. iubire de sine *
B. a-l respecta *
C. a-l influenta subtil sa devina o persoana mai buna
D. a-l valorize *

a. A+B+D *
b. B+C
c. C+D+B


50. Diferentierea sinelui presupune:

A. pastrarea autonomiei in afara relatiilor semnificative
B. manifestarea autonomiei in timp ce se pastreaza relatii semnificative cu altii *
C. un eu separat de altii
D. maturitate emotionala *

a. A+B
b. D
c. B+D *


51. Conform teoriei lui Murray Bowen, o persoana cu un eu nediferentiat:

A. este imatura *
B. este dependenta de alte persoane *
C. are comportamente ghidate de sistemul intelectual
D. intra in relatii cu persoane diferentiate

a. A+C
b. A+B *
c. B+C


52. Formarea triunghiurilor in sistemele familiale au rolul de a:

A. mentine echilibrul familiei *
B. diminua anxietatea dintre doi membri ai familiei *
C. facilita procesul de transmitere transgenerationala
D. stimula diferentierea sinelui a celor trei persoane

a. A+C
b. A+B *
c. C+D


53. Procesul de transmitere transgenerationala se refera la:

A. transmiterea inconstienta a pattern-urilor de comportament *
B. transmiterea nivelului de diferentiere a sinelui *
C. mostenirea genetica a bolilor
D. transmiterea emotiilor de la o generatie la alta *

a. A+B+D *
b. B+C
c. C+B+A


54. Urmatoarele tipuri de evenimente pot fi stresante pentru o familie:

A. organizarea unei petreceri pentru ziua unui copil
B. intrarea copilului la scoala *
C. mutarea intr-un alt cartier *
D. schimbarea locului de munca al unui sot *

a. A+B+C
b. C+D
c. B+C+D *


55. Urmatoarele tipuri de evenimente pot fi traumatizante pentru o familie:

A. agresarea copilului de catre mama *
B. divortul parintilor *
C. schimbarea locuintei in alt oras
D. decesul unui bunic *

a. A+B+D *
b. C+D
c. A+C+D


56. In urma unui eveniment traumatizant, familia:

A. se restructureaza *
B. isi modifica granitele dintre subsisteme *
C. apar aliante intre diversi membri *
D. se uneste *

a. C+D+B
b. B+C
c. A+B+C+D *


57. Tapul ispasitor intr-o familie este:

a. persoana care a cauzat suferinta membrilor familiei
b. membrul familiei care este acuzat ca a declansat problemele familiei *
c. un membru vinovat pentru dezmembrarea sistemului familial
d. un copil neascultator


58. In evaluarea functionalitatii unei familii trebuie sa avem in vedere:

A. etapa de viata familiala in care este familia *
B. cine are puterea in familie *
C. claritatea granitelor dintre subsisteme *
D. simptomele aparute in familie *

a. A+B+C+D *
b. B+C
c. C+B+D


59. Minuchin considera o familie functionala daca:

A. are granitele difuze
B. parintii incurajeaza autonomia copiilor *
C. exista o intimitate crescuta intre membrii familiei *
D. membrii au nivele ridicate de diferentiere a sinelui

a. A+D
b. B+C *
c. C+D


60. O familie va fi considerata disfunctionala daca:

A. parintii isi exagereaza rolul parental *
B. granitele dintre subsistemul adultilor si cel parental sunt rigide *
C. un copil are manifestari agresive *
D. un parinte este absent *

a. A+B
b. A+B+C+D *
c. C+D


61. Urmatoarele strategii de adaptare a familiei la stres sunt eficiente:

A. membrii petrec timp impreuna *
B. familia nu se intalneste cu prietenii sau rudele, pentru a nu plange
C. cautarea unui ajutor la medic, psiholog, profesor *
D. membrii evita sa vorbeasca despre ce s-a intamplat pentru a nu mari suferinta

a. A+B
b. C+D
c. A+C *


62. Daca un parinte ii spune copilului sau "De cand te-ai nascut ne-ai adus doar probleme", atunci inseamna ca:

a. il educa
b. il abuzeaza emotional *
c. il iubeste
d. se preocupa de binele copilului


63. A neglija emotional inseamna:

A. a nu spala un copil
B. a nu-i vorbi *
C. a nu mangaia *
D. a nu lasa copilul sa se joace *

a. A+B
b. B+C+D *
c. C+D


64. Abuzul sexual poate produce urmatoarele efecte:

A. sentimente de autoculpabilizare *
B. sentimente de neputinta *
C. tulburari psihosexuale *
D. dificultati de relationare *

a. C+D+B
b. A+D
c. A+B+C+D *


65. Abuzatorii sexuali pot fi:

A. straini *
B. parinti *
C. persoanele cu tulburari mentale *
D. femei *

a. A+B+C+D *
b. C+A
c. B+C+D


66. Primul stadiu al procesului prin care trece o persoana care a pierdut un membru de familie este:

a. furia
b. negarea si izolarea *
c. depresia
d. targuirea


67. Psihosexologia se ocupa de studiul:

A. abuzurilor sexuale *
B. instinctului sexual *
C. imaginii de sine
D. doar de comportamentele sexuale normale

a. A+B *
b. C
c. B+D


68. Este adevarat despre libidou ca:

A. reprezinta energia vietii *
B. a fost explicat de S. Freud *
C. unii oameni nu au libidou
D. libidoul nu poate fi controlat mental

a. C+D
b. A+B *
c. A+D

69. Cercetatorul din aria psihosexologiei care era si homosexual si travestit a fost:

a. S. Freud
b. A. Kinsey
c. M. Hirschfeld *
d. R. Von Kraft Ebing


70. Teoria evolutionista ce privire la sexualitatea umana se refera la:

A. libidou
B. selectia naturala *
C. evolutia speciilor
D. instinctul sexual *

a. A+C
b. B+D *
c. A+D


71. Perspectiva psihologica a sexualitatii cuprinde urmatoarele teorii:

A. teoria lui S. Freud *
B. teoria lui E. Wilson
C. teoria lui B.F. Skinner *
D. teoria lui A. Bandura *

a. A+B
b. A+C+D *
c. B+C


72. Faptul ca un individ se considera apt si are incredere in capacitatea sa de a atrage sexual este explicat de:

a. teoria lui B.F. Skinner
b. teoria lui A. Bandura *
c. teoria lui S. Freud
d. teoria lui E. Wilson


73. Faptul ca sexualitatea umana se manifesta chiar de la nastere a fost explicat de:

a. teoria lui S. Freud *
b. teoria lui B.F. Skinner
c. teoria lui E. Wilson
d. teoria lui A. Bandura


74. Erectia la barbati apare prima data:

a. la pubertate
b. in adolescenta
c. cand este stimulat sexual de altcineva
d. cand este fat *


75. Oamenii se diferentiaza sexual:

a. la nastere
b. in momentul conceptiei *
c. in adolescenta
d. in copilarie


76. Un om este:

a. doar barbat sau femeie
b. si barbat si femei in acelasi timp
c. dotat cu caracteristici masculine sau feminine
d. dotat si cu caracteristici masculine si cu caracteristici feminine *


77. O femeie manifesta:

a. caracteristici masculine
b. caracteristicile feminine
c. caracteristicile feminine si masculine *
d. caracteristici asexuate


78. Animus reprezinta:

a. arhetipul feminitatii
b. arhetipul masculinitatii *
c. complex contrasexual feminin
d. complex contrasexual masculin


79. Identitatea noastra sexuala incepe sa se formeze:

a. in adolescenta
b. la 3 ani
c. la nastere
d. din momentul conceptiei *


80. Despre Animus si Anima a vorbit in teoria sa:

a. S. Freud
b. C. Jung *
c. A. Kinsey
d. M. Mead


81. Modul in care se ataseaza emotional copilul de mama sa va determina si modul in care:

A. persoana va invata
B. persoana va manifesta intimitate in cuplu *
C. persoana isi va dezvolta identitatea psihosexuala *
D. nu are efecte in nici un plan

a. A+D
b. B+C *
c. C+D


82. Complexul Oedip reprezinta:

a. atractia sexuala a baiatului catre mama *
b. atractia sexuala a mamei catre baiat
c. atractia sexuala a fetei catre tata
d. atractia sexuala a tatalui catre fata


83. Absenta unui tata provoaca in fata lui:

A. minimalizarea importantei lui
B. idealizarea lui *
C. nu provoaca nimic important
D. sentimente de vinovatie *

a. A+B
b. B+D
c. A+C


84. Sado-masochismul are originea, dupa S. Freud, in:

A.. stadiul oral *
B. stadiul anal *
C. stadiul falic
D. stadiul genital

a. A+B *
b. C
c. B+D


85. Sarcinile nedorite la adolescenti se pot datora:

A. necunoasterii metodelor contraceptive *
B. imaturitatii afective *
C. lipsei de informatii privind aparatul sexual *
D. lipsei de afectiune primite de la parinti *

a. A+B
b. A+B+C+D *
c. C+D


86. Tatal despotic este cel care:

A. terorizeaza copiii *
B. determina la copii sentimente de teama si neputinta *
C. provoaca la fete sentimente de respingere fata de barbati *
D. provoaca la fete caracteristici masculine *

a. A+B+C
b. C+D
c. A+B+C+D *


87. Mama reprezinta pentru fata ei:

a. modelul feminin ce trebuie urmat
b. modelul feminin ce trebuie evitat
c. modelul cel mai bun de femeie
d. primul model feminine *


88. Instinctul sexual:

A. este asociat la femei cu agresivitatea
B. este asociat la barbati cu paternitatea
C. este asociat la femei cu maternitatea *
D. este asociat la barbati cu tendintele agresive *

a. A+C
b. C+D *
c. B+D


89. Actul sexual se mai numeste:

A. coit *
B. intercurs *
C. raport sexual *
D. interrelatie

a. A+C
b. B+D
c. A+B+C *


90. Durata unui act sexual normal este:

a. 5 minute
b. 10 minute
c. 2 minute
d. peste 30 de minute
e. nici un raspuns *


91. Scopul actului sexual este:

A. obtinerea orgasmului
B. obtinerea satisfactiei sexuale *
C. procreerea *
D. descarcarea tensiunii sexuale *

a. A+B
b. B+C+D *
c. C+D


92. Menopauza reprezinta:

A. incapacitatea femeii de a mai face dragoste
B. oprirea ovulatiei *
C. incetarea definitiva a functiei ovariene *
D. acelasi lucru cu andropauza

a. A+C
b. D
c. B+C *


93. Complexul eului reprezinta:

A. eul feminine *
B. eul masculin *
C. complexul contrasexual
D. complexul Oedip si al Electrei

a. A+C+D
b. A+B *
c. B+C+D


94. A fi sanatos sexual presupune:

A. sa existe raspuns sexual *
B. sa parcurgi toate fazele unui act sexual *
C. sa fii implinit relational *
D. sa fii abstinent

a. A+B+D
b. C+D
c. A+B+C *


95. Vaginismul:

A. reprezinta durerea la contactul sexual
B. presupune contractia involuntara a musculaturii vaginului si a coapselor *
C. e generata de teama de actul sexual *
D. apare doar la fetele virgine

a. B+C *
b. A+B
c. C+D


96. Un barbat este considerat impotent daca:

A. nu isi poate mentine erectia *
B. ejaculeaza prea repede
C. nu produce orgasm partenerei
D. nu are erectie *

a. B+C
b. C
c. A+D *


97. Tulburarea de identitate sexuala presupune:

A. dorinta puternica de a apartine celuilalt sex *
B. discomfortul apartenentei la sexul pe care persoana il are *
C. identificarea cu sexul opus *
D. insistenta persoanei ca este de sex opus

a. A+C
b. A+B+C+D *
c. B+D


98. Frotteurism inseamna:

a. a avea fantezii sexuale
b. a avea orgasm prin privirea unu corp nud
c. a freca organele sexuale de o persoana care nu consimte acest lucru *
d. a te masturba in public


99. Desenul familiei este:

A. un test de personalitate
B. proba data familiei
C. un instrument psihodiagnostic proiectiv *
D. modalitate de evaluare familiala *

a. A+B
b. C+D *
c. A+D


100. Analiza desenului familiei se va face dupa:

A. dimensiunea desenului *
B. culorile folosite *
C. grosimea liniilor personajelor *
D. expresiile faciale ale persoanjelor *

a. C+D+A
b. A+B+C+D *
c. B+D+C


101. Daca in desenul familiei mama apare desenata cel mai mare, asta inseamna:

a. ca mama este cea mai inalta persoana din familie
b. ca mama este cel mai in varsta membru al familiei
c. ca mama este cea mai iubita persoana
d. ca mama este cea mai valorizata persoana din familie *


102. Orice desen al familiei surprinde:

A. caracteristicile relatiilor dintre membrii unei familii *
B. granitele dintre subsistemele parental si cel al fratriilor *
C. relatiile afective dintre parinti si copii *
D. identificarile sexuale cu unul sau altul dintre parinti *

a. A+B+C+D *
b. A+C+D
c. C+D+A


103. Daca un membru al familiei lipseste din desen, atunci facem ipoteza ca:

A. acel membru lipseste din familie *
B. acel membru se poarta urat cu cel care a desenat *
C. cel care a desenat are sentimente negative fata de acel membru *
D. cel care a desenat are dificultati de memorie

a. C+D
b. B+A
c. A+B+C *


104. Genograma este:

A. un desen al unei familii
B. o reprezentare grafica a unei familii *
C. un instrument de evaluare familiala *
D. o teorie cu privire la familie

a. A+D
b. B+C *
c. A+C


105. Scopul genogramei este:

A. de a identifica gradul de fuziune al membrilor unii cu altii *
B. ce pattern-uri de comportament se repeta din generatie in generatie*
C. ce boli genetice exista in familie
D. ce emotii se transmit inconstient de la o generatie la alta *

a. A+B+D *
b. B+C
c. C+D+B


106. Intr-o genograma vom gasi:

A. patrate si cercuri *
B. cuvinte *
C. linii *
D. desene

a. A+D
b. A+B+C *
c. B+D


107. Cum cautam pattern-urile repetitive in genograma:

A. prin identificarea acelorasi caracteristici la diversi membrii ai familiei *
B. prin punerea unor intrebari referitoare la modul de comportare a tuturor membrilor a trei generatii dintr-o familie *
C. prin identificarea similaritatii unor tipuri de relatii intre membrii *
D. prin sesizarea unor coincidente de date ale unor evenimente nodale familiale *

a. A+C+D
b. B+C
c. A+B+C+D *


108. Utilitatea genogramei este pentru:

A. orice persoana *
B. consilierii maritali *
C. cercetatorii familiei *
D. cuplurile care apeleaza la terapie *

a. A+B+C+D *
b. C+D
c. B+C+D


109. Educatia pentru viata de familie si sexuala trebuie sa fie facuta:

a. doar de profesori
b. doar de parinti
c. de medici *
d. dupa ce incepe adolescenta

Genetica comportamentului uman
Genetica comportamentului uman

MULTIPLE CHOICE

1.
Comportamentele :
a. sunt bazate pe acte psihofiziologice
b. sunt modalitati adaptative
c. sunt innascute sau invatate
d. sunt supuse controlului vointei

a. a+b
b. a+b+d *
c. b+c




2.
Informatia genetica (ereditara) ce se exprima in fenotip este inscrisa :
a. in totalitatea ADN-ului aflat in nucleul celular
b. in ADN-ul nuclear si cel mitocondrial
c. in aproximativ 30% din ADN-ul nuclear, restul fiind ADN autonom
d. in ADN-ul citoplasmatic

a. a
b. b
c. c *
d. d



3.
Comportamentele sunt innascute deoarece :
a. sunt comune tuturor indivizilor aceleasi specii
b. sunt standardizate (imuabile)
c. sunt prezente inca de la nasterea individului
d. nu sunt transmisibile ereditar

a. a
b. b
c. c
d. d *



4.
Ereditatea :
a. determina direct comportamentele
b. influenteaza indirect comportamentele
c. nu determina comportamentele
d. nu influenteaza comportamentele, acestea fiind dictate exclusiv de mediu

a. a
b. b *
c. c
d. d



5.
Inteligenta umana este :
a. capacitatea organismului de adaptare la situatii noi
b. capacitatea organismului de adaptare la idei noi
c. capacitatea de adaptare rapida la situatii si idei noi
d. capacitatea de valorificare a coeficientului de inteligenta (IQ)

a. a+b
b. a+b+c
c. c+d
d. a+d *



6.
In contextul cauzalitatii, motivatia comportamentului, reala si nu aparenta, este reprezentata de :
a. cauza declansatoare
b. cauza eficienta
c. de ambele tipuri de cauze
d. de nici una dintre acestea, comportamentul fiind determinat genetic

a. a
b. b *
c. c
d. d



7.
Genomul informational influenteaza comportamentul prin :
a. determinarea sintezei hormonilor
b. determinarea sintezei neuromesagerilor
c. determinarea sintezei enzimelor metabolice
d. determinarea sintezei neuromodulatorilor

a. a+b+c+d *
b. b+c
c. c+d
d. a+b+c



8.
Genomul influenteaza comportamentul indirect si prin :
a. stabilirea tipului psihosomatic
b. determinarea tipului simpaticoton
c. determinarea tipului parasimpaticoton
d. determinarea tipurilor introvertit si extravertit


a. b+c
b. c+d
c. a+b+c
d. a+b+c+d *



9.
Esentiala in determinarea comportamentului poate fi :
a. faza embrionara a ontogenezei
b. faza fetala a ontogenezei
c. exclusiv experienta postnatala
d. nici una dintre acestea


a. a *
b. b
c. c
d. d



10.
Comportamentul agresiv se poate datora :
a. maltratarii in copilarie
b. frustrarilor suferite inclusiv in faza pubertara
c. unei educatii deficitarea in copilarie
d. neimplinirilor din faza adulta in plan profesional si/sau familial

a. c+d
b. a+b+c+d *
c. a+b+d
d. b+c



11.
Comportamentul depresiv :
a. este datorat scaderii serotoninei
b. este favorizat de adrenalina
c. poate constitui o modalitate de refugiere din viata reala neprielnica
d. incidenta lui este dependenta de gen (mai frecvent la cel feminin)

a. a+c+d *
b. c+d
c. a+d
d. a+c



12.
Comportamentul este influentat de :
a. anumite leziuni ale centrilor nervosi
b. unele anomalii corporale (displastici)
c. unele maladii organice (ex.ulcerul gastro-duodenal)
d. traume psihice in copilarie

a. a+b
b. c+d
c. b+c+d
d. a+b+c+d *



13.
ARN-ul mesager provine din :
a. fragmentarea ADN-ului informational
b. sinteza de novo in nucleu
c. activitatea ribozomilor
d. activitatea mitocondriilor

a. a *
b. b
c. c
d. d



14.
Formarea sinapselor intre anumiti neuroni :
a. este determinata genetic pentru toate circuitele neuronale
b. este determinata de experienta postnatala directa sau mediata
c. nu are importanta in determinarea si desfasurarea comportamentelor
d. este esentiala in sfera etologiei

a. a+b
b. b+d *
c. a+c
d. c+d



15.
ADN-ul autonom (care nu se exprima in fenotip
a. nu are nici o utilitate in celula
b. pote constitui o sursa de imbogatire a ADN-ului ereditar
c. este o reminiscenta de la organismele inferioare
d. lipseste in multe tipuri celulare

a. a
b. b *
c. c
d. d



16.
Recombinarile la nivelul ADN-ului :
a. se realizeaza in mod aleatoriu
b. se realizeaza in baza unor legitati interne macromoleculei
c. pot sa fie influentate de anumiti factori externi (radiatii ionizante, poluanti etc.)
d. nu au semnificatie pentru exprimarea in fenoti

a. a+c
b. c+d
c. b+c *
d. b+d



17.
Cea mai importanta etapa din viata intrauterina este :
a. etapa embrionara
b. etapa fetala
c. sint la fel de importante pentru viitorul individ


a. a *
b. b
c. c




18.
In determinarea fondului comportamental au importanta :
a. ordinea nasterii
b. gradul de dificultate a actului parturitiei
c. virsta mamei
d. durata sarcinii

a. a+b+c
b. a+b+c+d *
c. c+d
d. b+c+d



19.
Finalitatea comportamentelor este reprezentata de :
a. stabilirea si intretinerea homeostaziei generele a organismulul
b. adaptarea permanenta la conditiile de mediu
c. transmiterea lor la generatiile viitore
d. asigurarea perpetuarii speciei

a. b+c
b. a+c
c. c+d
d. a+b *



20.
Finalitatea comportamentelor vizeaza :
a. homeostazia organismului, in general
b. homeostazia la nivele joase ale entropiei
c. determinarea directa a devenirii speciei
d. mentinerea homeostaziei, independent de nivelul entropiei organismului

a. b+c
b. a+b *
c. a+c
d. a+d



21.
Instinctele, care sint determinate genetic, asigura :
a. vietuirea organismului
b. suprevietuirea organismului
c. baza pentru formarea comportamentelor
d. perpetuarea speciei

a. a+b
b. b+c
c. a+c+d *
d. c+d



22.
Instinctele asigura :
a. baza pntru formarea tipului de comportament
b. supravietuirea indivizilor
c. vietuirea indivizilor
d. continuitatea speciei

a. a+c+d *
b. b+c
c. b+c+d
d. c+d



23.
Nou-nascutul uman :
a. poate fi idenficat cu nou-nascutul simian
b. este distinct de acesta prin preexistenta unor circuite neuronale preformate (innascute : arhetipuri de gandire)
c. are cea mai lunga copilarie (comparativ cu simienii)
d. necesita o lunga perioada de invatare (prin experienta directa si mediata)
a. a+d
b. b+c+d *
c. b+c
d. c+d



24.
Circuitele neuronale preformate (arhetipurile de gandire

a. sunt constante in devenirea individului
b. constitue baza de pornire pentru comportamente (invatate)
c. nu au nici un rol in determinarea comportaentelor
d. sunt dependente de specie

a. a+b
b. b+c
c. a+b+d *
d. a+d


25.
Invatarea comportamentelor este conditionata de :
a. atentia individului
b. motivatia efectiva
c. capacitatea de engramare a informatiei
d. motivatia aparenta

a. a+b
b. b+c+d
c. a+b+c+d *
d. c+d



26.
Neuronii se divid:
a. toti, pana la pubertate
b. nu se divid, dupa nastere
c. in anumiti centrii se divid toata viata, cu rate diferite
d. neuronii nu se divid , in general

a. a+b
b. a+c *
c. c+d
d. a+d



27.
Comportamentul individual :
a. este determinat genetic
b. este invatat, direct sau indirect (mediat)
c. are rol adaptativ
d. finalitatea lui este homeostazia

a. a+b
b. b+c
c. a+d
d. b+c+d *



28.
Comportamentul individual este:
a. independent de cel social
b. conditionat de cel social
c. determinat de cel social
d. identic cu cel social

a. a
b. b *
c. c
d. d



29.
Comportamentele umane sunt :
a. continuari ale comportamentelor animale (simieni)
b. achizitii de novo ale fiintei umane
c. exclusiv invatari directe sau mediate
d. exclusiv determinate genetic

a. b+c *
b. a+b
c. c+d
d. a+d

30.
Comportamentele sunt :
a. standardizate, la organismele fara senzatii
b. modulare la ceele cu analizatori
c. modulare si rationale la cele cu constiinta
d. standardizate, independent de prezenta sau absenta constiintei


a. a+c
b. a+c+d
c. a+b+d
d. a+b+c *

Testarea Psihologica

True/False

1. Scala de atitudini Lickert include itemi ce presupun solicitari de atitudini diferite, raspunsuri la alegere de la aspectele de favorabil si nefavorabil. A *

2. Abordarea nomotetica priveste analiza individului in globalitatea sa, fiind o abordare dinamica ce presupune considerarea tuturor componentelor in interactiune. F*

3. Unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai orientarii situationiste, cel conform caruia predictorii comportamentului unui individ sunt legati de experienta anterioara a persoanei respective in situatii similare este Mischel. A *

4. Chestionarul FPI a fost construit de Fahrenberg, Selg si Hampbel pornind de la o teorie traditionala asupra personalitatii, prin raportare la nosologia psihiatrica si prin aplicarea analizei factoriale. A *

5. Introversia se refera la hipersensibilitate emotionala, o stare de hiperactivitate, dificultati in restabilirea echilibrului dupa socuri emotionale. F *

6. Firea ciclotima sau labila este caracterizata de trecerea cu usurinta, uneori fara motiv, de la stari hipertimice la cele distimice. A *

7. K. Leonhard descrie trasaturile ca tendinte de a reactiona, relativ permanente si care formeaza unitatea fundamentala a personalitatii individului. F *

8. "Conceptele populare" sunt cele care sunt vazute de H. Gough ca fiind cele ce apar in interrelationarea sociala, in viata sociala curenta, atribute ce pot fi identificate in toate culturile si societatile si care au o relatie directa si integrala cu formele de interrelationare sociala. A *


9. Analiza de pattern, in cazul foii de profil CPI presupune analiza modelelor de relationare, rezultate din formularea unor ipoteze formulate din studiul semnificatiei scalelor grupate, astfel fiind posibila o analiza structurala, in care scalele sunt interpretate corelat. A *


Multiple Choice

10. Care sunt caracteristicile dominante ale definitiilor personalitatii observate de Perron, in numeroasele definitii ale personalitatii?
a. globalitatea *
b. coerenta *
c. permanenta *
d. neutralitatea

a. a+b+d
b. a+b+c *
c. b+c+d


11. Teoriile stiintifice asupra personalitatii au ca principale scopuri:
a. descrierea conduitei *
b. explicarea conduitei prin raportarea la informatii referitoare la diferite tipuri *
c. predictia conduitei in diferite situatii *
a. a+b+c *
b. a+b
c. b+c


12. Termenul care desemneaza constructia teoretica elaborata in psihologie in scopul intelegerii si explicarii modalitatii de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul psihofiziologic este cel de:
a. persoana
b. test psihologic
c. personalitate *


13. Care sunt autorii care au oferit explicatii cauzale privind diagnoza comportamentala pornind de la trasatura, ce a fost considerata o predispozitie de a raspunde in acelasi mod in fata unor stimuli similari?
a. Allport *
b. Eysenck *
c. Cattell *
a. a
b. a+b+c *
c. b+c


14. In etapa de elaborare si constructie a unui test psihologic, un moment foarte important este alegerea tipului de proba ce va fi elaborata, alegere ce este determinata de urmatoarele aspecte:
a. scopul testarii *
b. domeniul in care testul va fi folosit *
c. numarul de subiecti pe care va fi folosita proba
a. a+c
b. a+b+c
c. a+b *


15. Care sunt strategiile prin care pot fi corectate sursele de eroare care pot afecta fidelitatea testului, strategii care pot fi puse in practica in etapa de aplicare experimentala a itemilor construiti pentru o proba?
a. elaborarea unor exemple introductive prin care ne asiguram ca au fost intelese solicitarile testului *
b. stabilirea validitatii de construct a testului
c. standardizarea corecta a instructajului si a conditiilor de raspuns *
d. elaborarea unor scale de validare a testului *
a. a+b+c
b. a+c+d *
c. b+c
d. a+d


16. In a doua etapa a procesului de constructie a unei probe psihologice, cea de aplicare experimentala, principalele obiective care sunt urmarite sunt urmatoarele:
a. etalonarea testului
b. eliminarea itemilor care nu sunt adecvati pentru scopul propus in test *
c. stabilirea ordinii itemilor in functie de gradul de dificultate si de tipul raspunsurilor *
a. b+c *
b. a+b+c
c. a+b


17. Care este ultima etapa, prin care se finalizeaza procesul de elaborare al testelor de personalitate, etapa in care forma finala a testului este aplicata unui esantion de subiecti, urmarindu-se aplicarea instructajului, a exemplelor, experimentarea limitei de timp a testului?

a. validitatea
b. etalonarea *
c. fidelitatea


18. Metoda empirica (strategia criteriului-extern) ca strategie de construire a chestionarelor de personalitate presupune:
a. relatia empirica dintre itemi si masura criteriu specifica *
b. relatia empirica dintre itemi si un criteriu exterior *
a. a
b. b
c. a+b *


19. Metoda analizei factoriale ca strategie de construire a chestionarelor de personalitate este centrata pe:
a. criteriul extern
b. experienta empirica a cercetatorului
c. criteriul intern *
a. a+b
b. b+c
c. c *


20. Principalele strategii de construire a itemilor din testele de personalitate legate de problema limbajului, strategii identificate de Angleitner, Ostendorf si John intr-o cercetare din 1990 au fost urmatoarele:
a. elaborarea unei grile de identificare prin care se exclud acei itemi care nu se potrivesc in anumite propozitii-criteriu *
b. elaborarea unei taxonomii a tipurilor de caracteristici de personalitate care se regasesc la nivelul limbajului natural *
c. specificarea unor criterii de excludere *
a. a+b
b. a+b+c *
c. b+c


21. In construirea itemilor corespunzatori trasaturilor si continuturilor psihologice, se impune o permanenta raportare a itemului la validitatea sa discriminativa. Acest lucru este posibil prin respectarea urmatoarelor conditii:
a. continutul itemului sa fie cat mai explicit si sa includa aspecte relevante ale contextului situational *
b. definirea explicita a trasaturii din perspectiva unei teorii structurale *
c. etalonul sa fie reprezentativ
d. folosirea unor loturi de subiecti pentru fiecare categorie de itemi, pentru a elabora itemi care sa fie acceptati, tolerati de subiecti *
a. a+b+d *
b. c+d
c. a+b


22. Cele mai importante aspecte ale structurii de suprafata ale itemilor sunt urmatoarele:
a. formatul *
b. structura semantica
c. compexitatea *
d. lungimea *
a. a+b+c
b. a+c+d *
c. b+c


23. Procesele cognitive implicate in raspunsul la itemi pot fi simplificate sau ingreunate de caracteristicile:
a. de suprafata
b. semantice *
c. psihometrice

a. a+b
b. a+b+c
c. b *


24. Din caracteristicile semantice ale itemilor fac parte si urmatoarele:
a. nivelul de abstractizare *
b. ambiguitatea *
c. conditionarea
d. gradul de referinta personala *
e. comprehensibilitatea *
f. evaluarea *
a. a+b+d
b. b+c+f
c. b+e
d. a+b+d+e+f *


25. Ce tip de caracteristici ale itemilor au fost cercetate prin parametrii cum sunt: media, varianta, stabilitatea, corelatia item-test, determinarea capacitatii de discriminare a fiecarui item.
a. caracteristici de suprafata
b. caracteristici semantice
c. caracteristici psihometrice *
a. a+b
b. b
c. c *


26. Abordarile intercationiste asupra personalitatii au pornit de la dezbaterile dintre doua orientari majore, si anume:
a. orientarile cognitivista si psihanalitica
b. orientarile situationiste si cele ce au vizat trasatura *
c. orientarea comportamentalista si cea psihanalitica
a. a+b
b. b *
c. c


27. Explicarea structurilor comportamentale care stau la baza reactivitatii diferentiate a indivizilor in diferite situatii a fost realizata prin:
a. modele ce iau in considerare trasatura *
b. modele ce iau in considerare situatia *
c. orientarea interactionista *
a. a+b
b. a
c. a+b+c *


28. In activitatea stiintifica implicata de evaluarea personalitatii, pot aparea probleme etice legate de urmatoarele aspecte:
a. formularea problemei sau a ipotezelor cercetarii *
b. organizarea cercetarii si tratamentul participantilor *
c. contextul institutional *
d. interpretarea si aplicarea rezultatelor cercetarii *
a. a+b
b. a+b+c+d *
c. b+c+d


29. Tendinta subiectilor de a raspunde la testele de personalitate, astfel incat sa se prezinte asa cum cred ei ca ar dori evaluatorul, se numeste efectul de:

a. conformism
b. fatada *
c. nonconformism


30. Fenomenul prin care subiectii, mai ales adolescentii, sunt testati sa dea raspunsuri, la testele de personalitate, prin care sa atraga atentia este:
a. efectul de fatada
b. efectul de convenienta
c. efectul de originalitate *


31. Efectul care se manifesta prin raspunsuri despre care subiectul crede ca ar trebui sa existe la o personalitate model din categoria testata si care este activ in viziunea expertilor si a oricaror autoritati, este:
a. convenineta *
b. originalitate
c. noutate


32. Testul de adaptare care a fost folosit pentru prima data in 1918 si care a fost elaborat in incercarea de a standardiza interviul psihiatric pentru a-l adapta testarii pe loturi mari de subiecti, intens folosit in timpul primului razboi mondial in Europa este:
a. Chestionarul Cornell Index
b. Inventarul S.R.A.
c. Testul Woodworth *


33. Testul de dapatare elaborat in timpul celui de al 2-lea razboi mondial, ai caror itemi sunt centrati pe sentimente de anxietate, modificari anormale de dispozitie, sensibilitate accentuata, neincredere excesiva, ipohondrie, reactii psihosomatice, folosit mai ales in Franta este:
a. Chestionarul Cornell Index *
b. Testul Woodworth-Matheus
c. Chestionarul de Personalitate al lui Thurstone


34. Chestionarele care sunt saturate in situatii, provocand conturarea unor pozitii fata de situatiile prezentate sunt cele de:
a. atitudini *
b. interese
c. aptitudini


35. Testul care poate fi descris ca o proba de atitudini fata de propriile posibilitati si performante, prin care se diagnosticheaza performantele efective, aspiratiile, evaluarea propriilor performante potentiale si ajustarea acestora pe parcursul testului este:
a. Testul de atitrudini Lickert
b. Testul de aspiratii Dembo *
c. Scala Guttman


36. Chestionarul care se opreste asupra opiniilor parintilor asupra intereselor profesionale ale tinerilor (puberi sau adolescenti) si apsupra caracteristicilor intereselor diferentiale, functie de competentele scolare si de interesele extrascolare este:
a. Chestionarul Lickert
b. Chestionarul vocational Strong
c. Chestionarul de interese profesionale J. Fonteigge *


37. Clasificarea temperamentala cea mai veche si care s-a impus multe secole, elaborata fiind pornind de la bolile mentale si caracteristicile tipologice umane, in conditionarea carora intervin factori fiziologici, climatici si sociali, este cea care-i apartine lui:
a. Pavlov
b. Cannon
c. Hippocrates *


38. Chestionarul temperamental publicat in 1949 care suprinde 300 itemi, pentru fiecare din cele 10 scale fiind alocati 30 itemi este chestionarul:
a. Guilford-Zimmerman *
b. PF16
c. Cornell Index


39. Proba care a fost elaborata de Storke B. Hatway si Ch. L. McLinley, referitoare la 20 de caracteristici cum ar fi sanatatea generala, simptome neurologice, psihosomatice si care cuprinde 550 itemi trecuti pe cartonase poarta denumirea de:
a. CPI
b. MMPI *
c. PF 16


40. O contributie importanta in psihologia romaneasca, si anume elaborarea Metodei Aprecierii Obiective a Personalitatii, prezentata la Congresul International de Psihotehnica de la Viena (1937) ii apartine lui:
a. Paul Popescu-Neveanu
b. Alexandru Rosca
c. Gheorghe Zapan *


41. Cui ii apartine urmatoarea definitie a personalitatii: "o organizare mai mult sau mai putin durabila a caracterului, temeperamentului, inteligentei si fizicului unei persoane, care determina modul sau unic de adaptare la mediu"?
a. Paul Popescu-Neveanu
b. N. Sillamy
c. H.J. Eysenck *


42. Cum prezenta Eysenck organizarea pe nivele a sistemului de personalitate:
a. inferior, habitual, tipul general
b. inferior, habitual, trasaturile, tipul general *
c. habitual, trasatura, tip


43. Carui tip psihologic descris de H.J. Eysenck ii apartin caracteristicile: comunicabilitate, sociabilitate, optimism, cooperare, activ, dinamic, cu initiativa, spontan, impulsiv.
a. introvert
b. extravert *
c. stabil emotional


44. H.J. Eysenck a descris prin urmatoarele caracteristici: tacut, retras, cu un numar limitat de prieteni, constant in preocupari, tipul:
a. nevrotic
b. extravert
c. introvert *


45. Cine este psihiatrul elvetian care a formulat inaintea lui H.J. Eysenck, ideea tipologiei extraversie-neuroticism?
a. C.G. Jung *
b. S. Freud
c. R.B. Cattell


46. H.J. Eysenck a elaborat chestionare care vizeaza etraversia-introversia si neuroticismul pornind de la doua idei fundamnetale:
a. unitatea fiecarui factor separat *
b. corelatia pozitiva a celor doi factori
c. independenta celor doi factori *
a. a+b
b. a+c *
c. b+c


47. H.J. Eysenck, folosind metoda factoriala, a identificat urmatoarele trasaturi principale: pasivitate, nesociabilitate, prudenta, autocontrol, reflexiune, responsabilitate, trasaturi ce apartin factorului general numit:
a. neurorticism
b. introversiune *
c. extraversiune


48. Neuroticismul, ca trasatura fundamentala a personalitatii, este prezentata de H.J. Eysenck astfel:
a. o trasatura calitativa
b. o trasatura bipolara ce poate fi reprezentata grafic sub forma unui continuum *
c. o trasatura determinata exclusiv de factorii socio-educationali


49. In literatura de specialitate sunt mentionate urmatoarele etaloane ale EPI:
a. etalonul englez *
b. etalonul francez *
c. etalonul american *
a. a+b+c *
b. a+b
c. b+c


50. Cercetarile asupra EPI efectuate in Anglia, Franta si Romania au relevat:
a. un nivel superior al extraversiei la femei fata de barbati
b. o crestere a extraversiei in cazul inaintarii in varsta
c. lipsa de diferentiere in dimensiunea introversie-extraversie *


51. Dimensiunea pe care H.J. Eysenck o adauga in EPQ, alaturi de neuroticism si introversie-extraversie, este:
a. psihotismul *
b. sociabilitatea
c. dominanta


52. Chestionarului prin care sunt evaluate structuri de personalitate accentuate, pornind de la teoria lui K. Leonhard este cel ce-i apartine lui:
a. Schmiescheck *
b. Allport
c. Cattell


53. Printre cele 10 tipuri de trasaturi accentuate incluse in chestionarul lui Schmiescheck se afla si urmatoarele:
a. emotivitate *
b. dominanta
c. distimie *
d. hiperperseverenta *
e. exaltare *

a. b+c+d
b. a+c+d+e *
c. c+d+e


54. Care sunt principalele criterii prin care pot fi diferentiate personalitatile accentuate de cele obisnuite?
a. exista un procent minim al trasaturii accentuate in populatia generala
b. in cazul accentuarii apare un anumit grad de intensitate a trasaturii respective *
c. o trasatura este considerata a fi accentuata atunci cand o anumita inclinatie se asociaza cu un ansamblu de caracteristici specifice *
a. b
b. a+c
c. b+c *

55. In viziunea lui K. Leonhard, conditiile de viata ale individului pot influenta manifestarea tendintei accentuate:
a. in sens pozitiv *
b. nu influenteaza in nici un fel
c. in sens negativ *
a. a
b. a+c *
c. b


56. Mecanismul psihic ce sta la baza firii demonstrative ca insusire accentuata, in viziunea lui K. Leonhard, este cel de
a. capacitate exagerata de defulare
b. capacitate anormala de refulare *
c. compensare


57. Care este principalul avantaj al firii demonstrative in teoria prezentata de K. Leonhard?
a. un nivel superior al inteligentei
b. dezvoltarea unor trasaturi caracteriale pozitive
c. buna adaptabilitate *


58. Fiind opusa firii demonstrative, trasatura de personalitate hiperexacta, este caracterizata, din perspectiva mecanismului psihic de baza prin:
a. lipsa capacitatii de refulare *
b. exacerbarea capacitatii de refulare
c. dorinta de interiorizate


59. Exacerbarea trasaturii hiperexacte corespunde tulburarii:
a. anxioase
b. de afectivitate
c. obsesional-compulsiva *


60. Grija hiperexactului pentru starea personala, evitarea exceselor si a potentialilor factori ce pot afecta sanatatea, sunt caracteristici ce pot evolua in:
a. depresie
b. ipohondrie *
c. tulburarea de personalitate evitanta


61. Pentru firea hiperperseverenta nota dominanta este:
a. perseverenta exagerata, anormala a afectului *
b. lipsa capacitatii de refulare
c. perseverenta intereselor cognitive


62. Modalitatile de reactie ale firilor nestapanite sunt caracterizate de:
a. autocontrol
b. impulsivitate *
c. echilibru


63. Personalitatea hipertimica poate duce, prin accentuare, prin agravare la:
a. distimie
b. depresie
c. hipomanie *


64. Tendinta patologica, de agravare, este in cazul firii distimice spre:
a. depresie *
b. distimie
c. anxietate


65. Persoanele care pot fi caracterizate de firea distimica sunt afectate mai ales de evenimentele:
a. triste *
b. vesele
c. neutre


66. Care din urmatoarele sunt caractersitici ce apartin firii exaltate?
a. reactioneaza cu intensitate ridicata in fata evenimentelor pe care le traiesc *
b. se entuziasmeaza foarte usor *
c. sunt detasate fata de suferinta celorlalti
d. sunt persoane altruiste *
a. a+c
b. a+b+d *
c. b+c+d


67. K. Leonhard reduce manifestarile anxietatii la cele legate de:
a. timiditate sau fobie sociala *
b. anxietatea generalizata
c. atacurile de panica


68. Una din caracteristicile esentiale ale firii emotive este:
a. rigiditatea algoritmilor
b. mobilitatea mimicii *
c. fixitatea functionala


69. Teoria lui R.B. Cattell asupra personalitatii se bazeaza pe date stiintifice, iar in cercetarea empirica autorul a cercetat subiecti ala caror comportament a fost studiat extensiv prin:
a. chestionare *
b. sondaje de opinie
c. teste obiective *
d. observatii directe *
e. evaluari ale conduitei in situatii reale de viata. *
a. a+b
b. b+c+d
c. a+c+d+e *


70. In viziunea lui R.B. Cattell factorul este descris ca fiind:

a. o trasatura-sursa de baza
b. un pattern de variabile ce poate varia de la o cercetare la alta, sub influenta anumitor factori *
c. o constelatie de trasaturi caracteriale


71. In viziunea lui R.B. Cattell fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii sunt:
a. caracterul
b. sentimentele *
c. ergii *
a. b+c *
b. a+c
c. a+b


72. Factorii cuprinsi in testul 16PF sunt:
a. factori de natura exclusiv ereditara
b. factori ce pot fi diferentiati calitativ
c. constructe bipolare *


73. Tehnicile principale folosite in cercetarile ce au vizat problema varstei si a stabilitatii factoriale, realizate de autori cum sunt Cattell, Peterson, Eysenck au fost urmatoarele:
a. metoda longitudinala, prin care se stabilesc corelatii intre evaluari cantitative realizate in perioade de varsta diferite *
b. tehnica bazata pe datele intersectionale, prin care secventa de dezvoltare este stabilita prin subiecti care traiesc simultan in aceasi perioada de timp *
c. chestionarul de atitudini
a. a+c
b. a+b *
c. a+b+c


74. Factori de ordin secundar, cuprinsi in testul PF16, elaborat de Cattell, au semnificatia de :
a. factori calitativi
b. trasaturi de suprafata *
c. abilitati rezolutive


75. Intr-o cercetare realizata in 1966, Cattell si Sealy au ajuns la concluzia ca aspectele majore ale personalitatii se schimba de-a lungul adolescentei, schimbari ce sunt diferite in functie de sex, astfel:
a. rolul feminin devine tot mai accentuat odata cu varstele mai mari *
b. baietii devin tot mai hotarati *
c. baietii devin mai nesiguri odata cu apropierea de varsta de 18 ani
a. a+b+c
b. b+c
c. a+b *


76. Conditiile esentiale cuprinse in majoritatea definitiilor psihiatrice asupra anxietatii, conditii ce au fost sintetizate de Porot sunt urmatoarele:
a. starea de atentie fata de un pericol *
b. convingerea de neputinta absoluta insotita de sentimentul de dezorganizare *
c. sentimentul iminentei unui pericol nedeterminat, insotit de fantasme tragice. *
a. a+b+c *
b. a+c
c. b+c


77. Chestionarul C de anxietat, elaborat de R.B. Cattell cuprinde 40 de itemi organizati dupa:
a. 5 factori primari *
b. caracterul manifest sau voalat al simptomelor anxietatii *
c. caracterul deschis sau inchis al intrebarilor

a. a+c
b. a+b *
c. a+b+c

78. R. B. Cattell, in urma cercetarilor extinse a stabilit unele corectii ale notei generale de anxietate din Chestionarul C, corectii ce se impun in functie de urmatoarele criterii:
a. varsta *
b. validarea dupa alegerea raspunsurilor afirmative
c. sexul *
a. a+b
b. a+c *
c. b+c


79. Printre caracteristicile la care se refera anxietatea, in viziunea lui R.B. Cattell, se afla si urmatoarele:
a. tensiunea interioara *
b. stabilitatea emotionala
c. lipsa de incredere in sine *
d. manifestari psihosomatice *
a. a+c+d *
b. b+c+d
c. a+b


80. Pentru Cattell, anxietatea este considerata ca fiind un factor:
a. primar
b. secundar *
c. calitativ


81. Notele standard foarte mici, de 0 sau 1, obtinute la Chestionarul "C" al lui Cattell, sunt semnificative pentru:
a. lipsa de motivatie *
b. un nivel redus al coeficientului de inteligenta
c. starea de apatie *
a. a+b
b. a+c *
c. b+c


82. Se poate vorbi de instalarea anxietatii, atunci cand notele standard obtinute la Chestioanrul "C" Cattell sunt peste valoarea:
a. 6
b. 5
c. 7 *


83. Inventarul de Personalitate California, una din cele mai celebre probe de evaluare a personalitatii, in psihologia moderna, cu larga aplicabilitate in diferite domenii de activitate a fost elaborat de:
a. G. Allport
b. H. Gough *
c. R.B. Cattell


84. Unul din punctele de plecare pentru H. Gough, in elaborarea CPI a fost reprezentat de:
a. "conceptele populare" *
b. fenomenul serendipitatii
c. "feed-back"


85. CPI a fost conceput pentru a evalua normalitatea psihica inteleasa ca o realitate dinamica, aflata in interrelationare, fiind construit ca un instrument paralel pentru un alt instrument destinat psihopatologiei, si anume:
a. FPI
b. EPI
c. MMPI *


86. Forma de baza a CPI este cea publicata in 1972, fiind cel mai frecvent folosita si cuprinzand un numar de:
a. 16 scale
b. 18 scale *
c. 14 scale


87. CPI permite o interpretare multifazica si profunda, lucru posibil mai ales prin:
a. interpretarea separata, exclusiv pe note brute a scalelor
b. intercorelarea scalelor *
c. scorul unei scale trebuie inteles ca antrenand in mod necesar o ipoteza legata de comportament, ipoteza la care se poate raspunde prin scorul altor scale. *
a. a+b+c
b. a+b
c. b+c *


88. Prima etapa in interpretarea foii de profil CPI este reprezentata de:
a. validarea protocolului *
b. analiza de pattern
c. interpretarea perceptiei sociale a comportamentului


89. Un scor sub nota T 25 la Cm poate sa ne indice:
a. subiectul nu a inteles continutul itemilor, datorita unui QI sub medie *
b. subiectul prezinta un grad neobisnuit de stranietate in modul cum evalueaza lucrurile obisnuite *
c. subiectul a raspuns la intamplare *
a. a+b
b. a+b+c *
c. b+c


90. In interpretarea foii de profil CPI, scorurile mari la toate scalele, in special Gi apar in cazul in care:
a. subiectul nu a inteles raspunsurile
b. subiectul falsifica raspunsurile pentru a se pune intr-o lumina favorabila *
c. tendinta de a accepta itemii nefavorabili


91. In analiza configuratiei unui profil CPI, scorurile peste medie ne indica:
a. o adaptare pozitiva *
b. o adaptare negativa
c. o inadaptare


92. In cadrul strategiilor corelative a dimensiunilor relevante din profilul CPI, evaluarea conditiei eului presupune un demers de cercetare pornind de la ipoteze legate de varsta si sexul subiectului si de la scalele implicate in conditia eului, si anume:
a. Ai, Ac, Ie
b. Do, Re, Cm
c. Sa, Wb, Fe *


93. Prima grupa de scale, din foaia de profil CPI, grupa ce se refera la ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine, cuprinde scalele:
a. de la Do la Wb *
b. de la Re la Cm
c. de la Ac la Ie


94. Ultima grupa din foaia de profil CPI, cea de a IV-a, se refera la:
a. eficienta interpesonala
b. modalitati intelectual-atitudinale si tipologia feminina sau masculina a intereselor *
c. aspecte motivationale


95. Grupa a III-a de scale din foaia de profil CPI se refera la aspectele motivationale, potentialul de realizare personala, stilul de integrare, tipul de valori dominant si cuprinde scalele:
a. de la Re la Cm
b. de la Do la Wb
c. de la Ac la Ie *


96. Interpretarea corelativa a scalelor din profilul CPI, care permite o analiza structurala, o analiza de pattern se realizeaza pe grupari cum sunt:
a. Do in raport de Gi si Sy *
b. So cu Sc *
c. Re cu Cs *
d. Ie cu Ac
a. b+c+d
b. a+b+c *
c. a+b


97. Interpretarea perceptiei sociale a comportamentului din foaia de profil CPI, este valabila pentru scoruri:
a. medii
b. extremizate (note T sub 35 sau peste 75) *
c. peste medie


98. Printre domeniile in care se poate aplica cel mai mult CPI se afla si urmatoarele:
a. scoli *
b. industrie *
c. birouri de consiliere *
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c *


99. Varianta noua a CPI include, in afara procedurii standard de interpretare a scalelor, o noua posibilitate de interpretare, si anume un model al personalitatii prezentat de H. Gough:
a. modelul tridimensional al intelectului
b. piramida trebuintelor
c. medelul cuboid *