Psihologia dezvoltarii - proba de fluenta verbala comparata

Psihologia dezvoltarii - proba de fluenta verbala comparata

1.Aplicarea testului

A. Cadrul de evaluare. Participantii vor fi simbolizati cu p1, p2 si respectiv p3 in continuare. Evaluarea a fost realizata la domiciliul subiectilor, cu scopul de a reduce anxietatea si de a asigura o ambianta familiara. Au fost exclusi factorii cu potential perturbator, precum zgomotele, obiecte straine, prezenta altor persoane.

S-a considerat ca cel mai prielnic moment al zilei pentru evaluare este dupa-amiaza, in jurul orelor 16.00. Astfel, subiectii ar fi odihniti si mai putin distrasi de alte activitati.

Pentru a asigura fidelitatea evaluarii (evitarea decalajului necesar pentru notarea raspunsurilor in cursul desfasurarii sarcinii, avand in vedere ca a fost vor 434i83e ba de o evaluare contra-timp), a fost folosit un reportofon, inregistrand activitatea.

B. Factori suplimentari

Natural, participantii la evaluare au resimtit un anumit nivel de tensiune, care le-a influentat performantele. In scopul minimalizarii acestei tensiuni, evaluatorul le-a explicat in detaliu cerintele testului, precum si finalitatea acestuia.

Interesul acordat sarcinii a fost de asemenea un factor important in ce priveste performanta. Spre exemplu, p1, prescolar, s-a dovedit a fi foarte interesat de proba in cauza si a mentinut un grad de concentrare ridicat, cu a atitudine competitiva; in timp ce p2 si p3 au avut o atitudine oarecum superficiala, acestia investind mai putina atentie si concentrare in rezolvarea sarcinii. Cu toate acestea, dezvoltarea cognitiva in functie de varsta cronologica reprezinta un criteriu definitoriu pentru performantele obtinute.

2. Diferente constatate

A. Animale. In cadrul primei probe, si anume enumerarea animalelor, p1 a amintit in total 17 animale in timp de un minut, p2 - 27, iar p3 - 27.

Fluenta maxima este constatata in prima perioada a sarcinii (1 - 15 secunde), scazand apoi progresiv, pe masura scurgerii timpului. Efectul poate fi atribuit in special naturii sarcinii (este contra-cronometru, drept urmare subiectii pot fi tentati sa "acopere" spre inceput indatorirea, pentru ca mai apoi sa se plafoneze, ajungand chiar la un blocaj de cateva secunde).

In cazul subiectilor 2 si 3 putem observa o tendinta de a lucra cu categorii (pasari, reptile, animale domestice, vanat, animale exotice, samd), tendinta care in cazul subiectului 1 este mai putin pregnanta, datorita stadiului preconceptual al gandirii sale. Acesta opreaza cu concepte concrete, directe si independente, utilizand mai putin clasificarile.

Desigur, nu putem exclude nici influenta mediului de provenienta in rezolvarea sarcinilor. Se observa preponderenta animalelor domestice, cu care p1 si p2, locuind in mediul rural, sunt mai familiarizati si cu care au contact direct in activitatea de fiecare zi. Printre animalele amintite de cei doi apar de asemenea unele apartinand faunei cinegetice, ceea ce se explica prin faptul ca tatal lor practica vanatoarea, copiii cunoscand in mare masura animalele din aceasta categorie.

B. Cuvinte cu "s". Pentru cea de-a doua proba, participantii au obtinut urmatoarele rezultate: p1 - 11 cuvinte, p2 -19, iar p3 - 16. Consideram relevanta frecventa cu care apare un cuvant abstract in evocarea subiectilor, in raport cu termenii apartinand concretului. Astfel, in cazul p1, nu intalnim niciun termen abstract din totalul de 11, pentru p2 un termen abstract din 19 (schimb - discutabil totusi, deoarece subiectul ii atribuie semnificatia de activitate realizata intre prieteni, v. interviul), iar pentru p3 avem 2 astfel de termeni din 16 (singuratate, suflet). Putem concluziona ca, in special pentre aceasta proba, se evidentiaza constrastul dezvoltarii cognitive, deoarece adultii opereaza cu termeni abstracti foarte des, in timp ce copiii se rezuma la obiecte si activitati zilnice cunoscute.

C. Ipoteza. In urma interviului post-evaluare, reiese ca p1 a folosit strategii imagistice pentru a raspunde testarii, in cazul ambelor probe; p2 a utilizat de asemenea imagini mentale pentru prima sarcina, dar preponderent strategii verbale pentru cea din urma, desi se pare ca le-a combinat cu imagini pentru a genera cuvintele; in cazul p3 au fost utilizate strategii imagistice de generare pentru prima proba si exclusiv fonetice (verbale) pentru a doua.

Ipoteza finala ar fi ca prescolarii au rezultate semnificativ mai scazute decat a celorlalte doua categorii la proba de fluenta verbala, din punct de vedere cantitativ (numarul de cuvinte), cat si calitativ (semnificatia si natura termenilor). Intre participantul scolar si cel adult diferentele sunt exclusiv calitative, generate, pe de o parte, de gradul de dezvoltare congitiva, iar pe de alta parte, de volumul de experienta acumulat (care se reflecta in varietatea termenilor cunoscuti si inmagazinati in memorie, precum si in usurinta/dificultatea cu care sunt actualizate si verbalizate conceptele).

Pentru a verifica ipoteza prezentata, consideram utile probe asemanatoare, dar care sa concentreze si alte aspecte cognitive, spre exemplu: intr-un interval dat, subiectul trebuie sa numere descrescator de la 100, evaluandu-se numarul de greseli si cifra la care ajunge   subiectul la expirarea timpului.

3. Functii executive implicate

A. Inhibitia. Una dintre cele mai importante functii executive implicate in rezolvarea testului de fluenta verbala este inhibitia. Aceasta functie apare mai evidenta in cazul p1 si in special pentru a doua sarcina. Copilul face pauze destul de lungi intre cuvinte, asigurandu-se ca va pronunta cel mai potrivit termen legat de sarcina. Face uneori greseli, spunand cuvinte care incep cu "s", in loc de "s", apoi se corecteaza (cu toate ca spune la un moment dat "soricel" si trece mai departe, probabil neobservand scaparea). Dupa mai multe astfel de erori isi pierde putin concentrarea si se enerveaza, avand nevoie de o incurajare ca sa continue. In timpul ultimei probe, p2 si p3 fac acelasi tip de eroare, pronuntand cuvinte cu "s", insa sesizeaza imediat si "anuleaza" cuvantul. Spre deosebire de p1, la care greseala intervine mai ales la inceputul probei, in primele secunde, p2 si p3 gresesc abia spre sfarsit.

B. Cautarea strategica. O alta functie executiva importanta in fluenta verbala este cautarea strategica. Pe baza strategiilor de generare a cuvintelor - verbale sau vizuale - participantii selecteaza din memorie doar conceptele cerute de sarcina, excluzand ceea ce nu se incadreaza in categoriile respective. S-a constatat ca toti participantii utilizeaza strategii de imagine pentru a identifica animalele pe care trebuie sa le verbalizeze, insa in cazul cuvintelor care trebuie sa se potriveasca unei anumite caracteristici (in proba data, sa inceapa cu litera "s"), apar diferente de strategie. Cu cat subiectul are cunostinte lingvistice mai aprofundate, cu atat foloseste mai putin imaginile pentru a identifica termenul cerut, bazandu-se pe fonetica.

Anexa

Participant 1 - Bogdan (5 ani).

Data nasterii: 02.02.2004. Data testarii: 24.04.2009. Sex: M

Evaluator: Te rog sa imi spui in ce fel te-ai gandit atunci cand mi-ai enumerat animalele. Adica, te-ai gandit in primul rand la numele sau la imaginea lor? Ti le-ai inchipuit cum arata inainte sa le spui numele?

P1: M-am gandit la animal ca are blana, ca da lapte, ca-i mare sau mic si apoi am zis cum se numeste.

E: Si pentru cuvintele cu "s"?

P1: Atunci m-am gandit la lucrurile din casa, la mancare, la numele oamenilor Dar am gresit un pic am zis si "soseta" o data aia incepe cu alta litera mai multe am gresit. M-am grabit, daca aveam mai mult timp raspundeam mai bine.

Participant 2 - Vasi (12 ani)

Data nasterii: 21.02.1997. Data testarii: 24.04.2009. Sex: M

E: Te rog sa imi spui in ce fel te-ai gandit atunci cand mi-ai enumerat animalele. Adica, te-ai gandit in primul rand la numele sau la imaginea lor? Ti le-ai inchipuit cum arata inainte sa le spui numele?

P2: Cum arata m-am gandit, normal. Pai ursu ii mare si vulpea ii rosie, caprioara se vaneaza tot asa

E: La cuvintele cu "s"?

P2: Astea le-am spus asa cum le-am stiut eu. Ca sunt multe cuvinte care incep cu "s", stiu o gramada. Cateva mi le-am si imaginat cum arata, m-am si uitat prin casa. Celelalte le stiu eu.

E: De ce ai spus "schimb"? Cu ce sens?

P2: Cum schimbam lucruri noi intre prieteni cu Claudiu (n.e. cel mai bun prieten) schimb cd-uri, jocuri, reviste, de toate Cu sensul asta.

E: Si Samsung?

P2: M-am uitat la telefonul meu. E Samsung

Participant 3 - Catalin (23 de ani)

Data nasterii: 07.03.1986. Data testarii: 20.04.2009. Sex: M

E: In ce fel te-ai gandit la animalele pe care le-ai enumerat? Ti-ai facut o imagine mentala a fiecaruia inainte sa verbalizezi sau a fost pur si simplu semantic, dupa categorii?

P3: Dupa imagine. Vizual. Mi-am amintit imaginea catorva animale pe care le stiu.

E: Observ ca ai grupat animalele dupa cateva criterii. De ce?

P3: Fara intentie. Gandindu-ma la unul, mi-au venit in minte altele apropiate ca gen.

E: Pentru cuvintele din a doua sarcina? Tot vizual ai lucrat? Sau fonetic de aceasta data?

P3: Doar fonetic. Dupa cum suna, nu le-am vizualizat in minte.