Psihologia romaneasca in perioada 1890-1920

Psihologia romaneasca in perioada 1890-1920

Primele laboratoare si primele cercetari de Psihologie Experimentala.

1893 - Eduard Gruber - nascut la Iasi 1861, tatal architect german originar din Munchen, mama romanca inrudita cu A.I. Cuza. La Universitatea din Iasi il are profesor pe Leonardescu, e ajutat de Maiorescu si Odobescu. Preocupat initial de litaratura, de tipologia artistica, Gr 414f51e uber elaboreaza un eseu "Stil si gandire" - prima lucrare de Psihologia Artei (1888) care atrage atentia asupra sa. E trimis la Leipzig sa studieze cu Wundt. Participa la primul Congres de Psihologie fiziologica (6-8 august 1889 la Paris) cu o lucrare legata de sinestezii duble, problema auditiilor colorate. Intr-o participare dintre cele mai alese William James, Munsterberg, Galton, Binet, Freud, Lambrozo, este entuziasmat de succes si recunoscut .

Pleaca din nou la Leipzig (1891-1893) unde urmeaza celebrele lectii de Psihologie Experimentala ale lui Wundt. Teza de doctorat este lucrarea despre luminozitatea culorilor. Regula era ca timp de 6 luni sa fie subiect de experienta. Gruber accepta acest lucru desi avea vechimea necesara trecerii la o alta etapa. Lucreaza intens si in "Studii filozofice" (1893), ii apare lucrarea de doctorat, alaturi de cea a lui Motru si de alte nume celebre . E apreciat de Galton, Binet, Wundt pentru metoda experimentala ingenioasa pe care o aplica in problema sinesteziilor - "Times" il numeste savantul din Iassy .

Contemporan cu N.Iorga, ramas la Leipzig pentru continuarea doctoratului, Gruber revine la Iasi si in drum e primit la Bucuresti (doua zile) de Tache Ionescu, Ministrul Instuctiunilor, care ii promite infiintarea unui laborator de Psihologie Experimentala (16.08.1893 arhiva).

Primul curs de Psihologie Experimentala , conform presei vremii, a fost in ziua 21 octombrie 1893. Participa la Congresul de Antropologie de la Roma (1894) la invitatia lui Lombrozo , care ii scrie lui Take Ionescu : "felicit Romania ca poseda un asa de eminent psiholog".

Binet, coleg cu Take Ionescu, il invita pe acesta sa tina prelegeri in Universitate (29 aprilie - 9 iunie 1895). In cursurile sale, Binet face diferenta dintre Psihologia Metafizica si Psihologia moderna Experimentala. Subliniaza ideea ca "experimental" tine de modernitate, ca atitudine in cercetarea stiintifica. Lectiile, prelegerile conferintele s-au bucurat de un deosebit succes, consemnat de presa vremii si au urmarit problemele de Psihologie Experimentala. Are loc o efervescenta a Psihologiei Experimentale in Romania.

Niclolae Vaschide s-a nascut la Buzau. Urmeaza Facultatea de Litere si Filosofie, cursurile lui Binet la Bucuresti si imediat lucreaza ca atasat la laboratorul de Psihologie Experimentala de la Sorbona (1895-1907), la care va colabora cu Pieron si Ed. Toulouse. Contribuie la consolidarea bazelor teoretice si metodologice a unei noi psihologii, la realizarea unui instrument de lucru - adecvat conditiilor de laborator - , un limbaj stiintific comun "Ambitia noastra e unificarea metodelor de masurare in Psihologie".

Vaschide va imbina metoda de cercetare experimentala cu observatia clinica din observarea scolii de Psihopatologie franceza si va aborda practic mecanismele normalitatii vis-à-vis de cele ale patologiei punctelor de discontinuitate si cele comune.

Trateaza stiintific si experimental psihologia mainii, somnul si visele. Tratatul despre mana - 504 paginii - , o monografie experimentala.

Somnul si visele - structuri bazate pe cercetari, pe metodologii si metode complexe: metoda introspectiva, obiectiva, eclectica, chestionarele. Contributii de seama la progresul psihologiei mondiale experimentale si aceleia din Romania. "Garantia stiintifica , valoarea observatiei depind de conditiile in care acestea au avut loc, lucru de care, de obicei filosofii nu tin seama. Argumentarea filosofului se bazeaza de obicei pe impresii sau analize mai mult sau mai putin vagi. Lucrarile lor sunt carnete de analiza sufleteasca".

Constantin Radulescu Motru. Este elevul lui Maiorescu, urmeaza studiile la Paris, Munchen si Leipzig (1889-1893).

Audiaza cursurile lui Theodule, Ribot, Charcot si isi petrece timpul, cel mai mult, in laboratorul de Psihologie-Fiziologie de la Sarbona (1889). Isi formeaza o cultura stiintifica solida - se deprinde cu experientele in Pshologie.

Motru e tot mai preocupat de metoda , de formularea unor legi stiintifice .

Simte nevoia unui aparat matematic si afirma ca, in orice stiinta particulara a naturii se poate gasi atata stiinta propriu-zisa cata matematica exista in ea.

1893 - Motru termina redactarea lucrarii de doctorat "Despre dezvoltarea teoriei lui Kant asupra cauzalitatii in natura" si in iunie o preda lui Wundt care-l felicita. Dupa intoarcerea in tara (1897-1898) preda la Facultatea de Filosofie si Litere, cursul Elemente de psihologie experimentala (2 ore pe saptamana) .

1898 - prima carte de Psihologie -" Probleme de Psihologie": "cauzalitatea in Psihologie apare in urma studiului faptelor". El demonstreaza dependenta fenomenelor psihice de cele fiziologice, a omului de mediul extern inconjurator. "Daca datele stiintei contravin trendului si directiei filosofice a vremii apoi aceasta trebuie sa se schimbe , iar nu stiinta".

1906 - se infiinteaza la Universitatea Bucuresti - laboratorul de Psihologie Experimentala . Motru obtine fondurile necesare.