Psihologie - Logica - test grila
MULTIPLE CHOICE
Sensul termenului "logic" este urmatorul:
a. ceea ce este in conformitate cu realitatea
b. ceea ce este in conformitate cu regulile formale ale gandirii
c. ceea ce este in conformitate cu punctul nostru de vedere
Logica este stiinta care se ocupa cu:
a. legile, normele si regulile de construire a stiintelor empirice
b. legile, normele si regulile gramaticale ale limbii
c. legile, normele si regulile formale ale gandirii corecte
In structura gandirii logice intra:
a. forme logice; relatii logice; campuri logice
b. totalitati logice; campuri logice; legi logice
c. forme logice; operatori logici; legi logice
Formele logice simple sunt:
a. cuvintele
b. substantivele
c. notiunile
Formele logice compuse sunt:
a. propozitia, rationamentul, demonstratia, argumentarea, teoria stiintifica
b. propozitia, definitia, demonstratia, argumentarea, clasificarea
c. clasificarea, rationamentul, demonstratia, argumentarea, diviziunea
Operatorii logici sunt:
a. existentiali; de legatura; cantitativi
b. de transfer; de utilitate; de paritate
c. de negatie; de afirmatie; de indiferenta
Expresia: "daca.atunci." este operator logic:
a. de incluziune
b. de legatura
c. de apreciere
Cuvantul "nu sunt" este operator logic:
a. de masurare
b. de existenta
c. de de legatura
Cuvantul "unii" este operator logic:
a. cantitativ
b. de masurare
c. de existenta
Legile logice sunt de mai multe categorii, astfel:
a. obiective si subiective
b. fundamentale si specifice
c. naturale si formale
Notiunea este forma logica:
a. generala
b. speciala
c. simpla
Continutul notiunii se refera la:
a. insusirile generale, esentiale 454g67e ale acesteia
b. totalitatea obiectelor care sunt cuprinse in notiune
Sfera notiunii se refera la:
a. insusirile generale, esentiale 454g67e ale acesteia
b. totalitatea obiectelor care sunt cuprinse in notiune
Notiunea si cuvantul desemneaza:
a. acelasi lucru
b. lucruri diferite
c. lucruri asemanatoare
Raportul dintre gen si specie este urmatorul:
a. Fata de specie, genul are continutul mai bogat si sfera mai saraca
????b. Fata de specie, genul are sfera mai bogata si continutul mai sarac
????c. Fata de specie, genul are continutul mai sarac si sfera mai bogate
d. Fata de specie, genul are continutul mai bogat si sfera mai sarace
Dupa numarul obiectelor continute in sfera, notiunile sunt:
a. generale, individuale si cu clasa vida
b. universale, particulare si individuale
c. divizibile, nedivizibile si conceptibile
Dupa gradul de abstractizare, notiunile sunt:
a. Abstractizate si neabstractizate
b. Abstractizate si concretizate
c. Mai abstracte si mai putin abstracte
Intre continutul si sfera notiunilor exista urmatorul raport
a. Continutul sarac, determina sfera bogata
b. Continutul sarac, determina sfera saraca
c. Intre continutul si sfera notiunilor nu exista nicio relatie
Notiunile concordante sunt notiunile:
???a. Care au cel putin o insusire comuna
???b. Care au cel putin un obiect comun in sfera
c. Care au cel putin un termen de comparatie
Notiunile opuse sunt notiunile:
a. Care nu au nicio insusire comuna
b. Care nu au niciun obiect comun in sfera
c. Care nu au niciun termen de comparatie
Relatia dintre generalizare si specificare este urmatoarea:
a. Generalizarea semnifica trecerea de la gen la specie, iar specificarea trecerea de la specie la gen
b. Generalizarea inseamna trecerea de la specie la gen, iar specificarea inseamna trecerea de la gen la specie
c. Generalizarea inseamna analizarea notiunii, iar specificarea inseamna nominalizarea notiunii
Relatia dintre analiza si sinteza este urmatoarea:
a. Prin analiza impartim notiunea in parti, iar prin sinteza unim mai multe notiuni intr-una singura
b. Prin analiza stabilim insusirile notiunilor, iar prin sinteza retinem insusirile esentiale, generale, comune ale acestora
c. Prin analiza descriem notiunile, iar prin sinteza enumeram obiectele cuprinse in sfera lor
Alegeti varianta corecta:
a. Prin clasificare se stabilesc clasele unei notiuni, iar prin diviziune se stabilesc insusirile acesteia
b. Prin clasificare se stabilesc obiectele din sfera unei notiuni, iar prin diviziune se grupeaza obiectele in genuri
c. Prin clasificare se grupeaza obiectele in clase, iar prin diviziune se imparte un gen in specii
Structura logica a clasificarii este urmatoarea:
a. Obiectele, criteriul, clasele
b. Notiunile, legile, regulile
c. Clasele, genurile, speciile
1. Urmatoarea regula nu este regula a clasificarii:
a. Fiecare obiect trebuie distribuit intr-o clasa
b. Niciun obiect nu trebuie distribuit in mai multe clase
c. Criteriul clasificarii trebuie sa fie unic in aceeasi operatie de clasificare
d. Rezultatul clasificarii trebuie sa fie unic, pentru aceleasi obiecte ale clasificarii
e. Asemanarile pe baza carora se face clasificarea trebuie sa fie mai importante decat deosebirile dintre obiecte
Structura logica a diviziunii este urmatoarea:
a. Genul, speciile, regulile
b. Genul, criteriul, speciile
c. Genul, numarul, cazul
Urmatoarea regula nu este regula a diviziunii:
a. Suma sferelor speciilor trebuie sa fie egala cu sfera genului
b. Speciile trebuie sa se excluda reciproc
c. Numarul treptelor diviziunii trebuie sa fie constant
d. Criteriul diviziunii trebuie sa fie unic pe aceeasi treapti a diviziunii
e. Diviziunea nu trebuie sa faca salturi
Prin definitie stabilim:
a. Continutul sau sfera unei notiuni
b. Atat continutul, cat si sfera unei notiuni
c. Continutul unei notiuni
d. Sfera unei notiuni
Definitia prin gen proxim si diferenta specifica are urmatoarea structura logica:
a. Notiunea de definit si notiunea care defineste, compusa din gen proxim si diferenta specifica
b. Notiunea de definit,compusa din gen proxim si diferenta specifica si notiunea care defineste
c. Notiunea de definit si notiunea definita
Nu este o regula a definitiei:
a. adecvarea
b. claritatea
c. structuralitatea
d. afirmativitatea
e. necircularitatea
Forma logica compusa care leaga intre ele notiuni, cu ajutorul operatorilor
logici existentiali este:
a. propozitia
b. rationamentul
c. silogismul
Rationamentul deductiv categoric cu trei propozitii si trei termeni este
a. demonstratia
b. rationamentul
c. silogismul
Forma logica compusa care leaga intre ele propozitii, pe baza principiilor, normelor si legilor logice este:
a. propozitia
b. rationamentu
c. silogismul
Structura logica a propozitiei cuprinde:
a. subiect logic, predicat logic, complement logic
b. subiect logic, adjectiv logic, predicat logic
c. subiect logic, copula logica, predicat logic
Dupa cantitate, propozitiile sunt:
a. Afirmative si negative
b. Universale si particulare
c. Simple si compuse
Dupa calitate, propozitiile sunt:
a. Afirmative si negative
b. Universale si particulare
c. Simple si compuse
Propozitia de mai jos este: "Toate functiile sunt ocupate"
a. universal negativa
b. particular afirmativa
c. particular negativa
d. universal afirmativa
Propozitia de mai jos este: "Unele zile sunt ploioase"
a. universal negativa
b. particular afirmativa
c. particular negativa
d. universal afirmativa
Propozitia de mai jos este: "Unii castani nu sunt folositori"
a. universal negativa
b. particular afirmativa
c. particular negativa
d. universal afirmativa
1. Propozitia de mai jos este: "Nici un om nu este perfect"
a. universal negativa
b. particular afirmativa
c. particular negativa
d. universal afirmativa
Dupa cantitate, legea de distributie a termenilor este urmatoarea:
a. Subiectul logic este distribuit in propozitiile universale si nedistribuit in propozitiile particulare
b. Subiectul logic este nedistribuit in propozitiile universale si distribuit in propozitiile particulare
c. Predicatul logic este distribuit in propozitiile universale si nedistribuit in propozitiile particulare
d. Predicatul logic este nedistribuit in propozitiile universale si distribuit in propozitiile particulare
Dupa calitate, legea de distributie a termenilor este urmatoarea
a. Subiectul logic este distribuit in propozitiile afirmative si nedistribuit in
propozitiile negative
b. Predicatul logic este distribuit in propozitiile afirmative si nedistribuit in propozitiile negative
c. Subiectul logic este nedistribuit in propozitiile afirmative si distribuit in propozitiile negative
d. Predicatul logic este nedistribuit in propozitiile afirmative si distribuit in propozitiile negative
In propozitia de tip A, distributia termenilor este urmatoarea:
a. Subiectul este distribuit, predicatul este distribuit
b. Subiectul este distribuit, predicatul este nedistribuit
c. Subiectul este nedistribuit, predicatul este nedistribuit
d. Subiectul este nedistribuit, predicatul este distribuit
In propozitia de tip E, distributia termenilor este urmatoarea:
a. Subiectul este distribuit, predicatul este distribuit
b. Subiectul este distribuit, predicatul este nedistribuit
c. Subiectul este nedistribuit, predicatul este nedistribuit
d. Subiectul este nedistribuit, predicatul este distribuit
In propozitia de tip I, distributia termenilor este urmatoarea:
a. Subiectul este distribuit, predicatul este distribuit
b. Subiectul este nedistribuit, predicatul este nedistribuit
c. Subiectul este distribuit, predicatul este nedistribuit
d. Subiectul este nedistribuit, predicatul este distribuit
In propozitia de tip O, distributia termenilor este urmatoarea:
a. Subiectul este distribuit, predicatul este distribuit
b. Subiectul este distribuit, predicatul este nedistribuit
c. Subiectul este nedistribuit, predicatul este nedistribuit
d. Subiectul este nedistribuit, predicatul este distribuit
Intre inferentele imediate si cele mediate, diferenta este urmatoarea:
a. In inferentele imediate nu exista propozitii intermediare, iar in inferentele mediate exista cel putin o propozitie intermediara
b. In inferentele imediate se trece de la o propozitie la alta fara nicio modificare, iar in inferentele mediate se opereaza modificari in propozitia initiala
c. In inferentele imediate se folosesc numai operatori cantitativi, iar in inferentele
mediate se folosesc atat operatori cantitativi, cat si calitativi
Legea contrarietatii se exprima astfel:
a. Falsul propozitiilor universale determina falsul propozitiilor universale de calitate opusa
b. Adevarul propozitiilor universale determina falsul propozitiilor universale de calitate opusa
c. Falsul propozitiilor universale determina adevarul propozitiilor universale de calitate opusa
Legea subcontrarietatii se exprima astfel:
a. Falsul propozitiilor particulare determina falsul propozitiilor particulare de calitate opusa
b. Adevarul propozitiilor particulare determina falsul propozitiilor particulare de calitate opusa
c. Falsul propozitiilor particulare determina adevarul propozitiilor particulare de calitate opusa
Legea subalternarii se exprima astfel:
a. Falsul propozitiilor universale determina falsul propozitiilor particulare iar adevarul propozitiilor particulare determina adevarul propozitiilor universale
b. Adevarul propozitiilor universale determina falsul propozitiilor particulare iar falsul propozitiilor particulare determina adevarul propozitiilor universale
c. Adevarul propozitiilor universale determina adevarul propozitiilor particulare iar falsul propozitiilor particulare determina falsul propozitiilor universale
Legea contradictiei se exprima astfel:
a. Valoarea de adevar a unei propozitii este echivalenta cu valoarea de adevar a propozitiei de cantitate si calitate opusa
b. Valoarea de adevar a unei propozitii este opusa valorii de adevar a propozitiei de calitate opusa
c. Valoarea de adevar a unei propozitii este opusa valorii de adevar a propozitiei de cantitate si calitate opusa
d. Valoarea de adevar a unei propozitii este opusa valorii de adevar a propozitiei de cantitate opusa
Daca propozitia universal afirmativa, este falsa, atunci:
a. E = v; I = v; O = f
b. E = ?; I = ?; O = v
c. E = f; I = v; O = f
Daca propozitia particular negativa, este falsa, atunci:
a. E = v; I = v; A = f
b. E = ?; I = ?; A = v
c. E = f; I = v; A = v
Daca propozitia particular afirmativa, este adevarata, atunci:
a. E = v; A = v; O = f
b. E = f; A = ? ; O = ?
c. E = f; A = v; O = f
Daca propozitia universal negativa, este adevarata, atunci:
a. A = v; I = v; O = f
b. A = ?; I = ?; O = v
c. A = f; I = f; O = v
Prin conversiune se realizeaza:
a. schimbarea subiectului logic cu negatia sa
b. schimbarea predicatului logic cu contradictoriul sau
c. schimbarea subiectului logic cu predicatul logic
Prin obversiune se realizeaza:
a. schimbarea subiectului logic cu negatia sa
b. schimbarea predicatului logic cu contradictoriul sau
c. schimbarea subiectului logic cu predicatul logic
Prin conversiunea simpla:
a. se schimba cantitatea propozitiei
b. se schimba calitatea propozitiei
c. nu se schimba nici cantitatea, nici calitatea propozitiei
Prin conversiunea "prin accident":
a. se schimba cantitatea propozitiei
b. se schimba calitatea propozitiei
c. se schimba atat cantitatea, cat si calitatea propozitiei
Prin conversiunea propozitiilor de tip O:
a. se schimba cantitatea propozitiei
b. se schimba calitatea propozitiei
c. propozitia de tip O nu se converteste
d. se schimba atat cantitatea, cat si calitatea propozitiei
Nu fac parte din structura logica a rationamentului:
a. Premisele
b. Erorile de rationare
c. Concluziile
d. Legile de rationare
Dupa mersul gandirii in relatia general-particular, rationamentele sunt:
a. Generale si particulare
b. Afirmative si negative
c. Inductive si deductive
Rationamentul prin care se trece de la regula generala la cazul particular se
numeste:
a. inductie
b. deductie
c. transductie
Rationamentul prin care se trece de la premise la concluzie la acelasi nivel de generalitate, se numeste:
a. inductie
b. deductie
c. transductie
Rationamentul prin care se trece de la cazul particular la regula generala se numeste:
a. inductie
b. deductie
c. transductie
In rationamentele inductive, concluzia este:
a. de regula, certa
b. de regula, probabila
c. de regula, improbabila
In rationamentele inductive incomplete, concluzia este:
a. certa
b. probabila
c. improbabila
1. In rationamentele inductive complete, concluzia este:
a. certa
b. probabila
c. improbabila
Metoda in care coprezenta efectelor, determina, probabil, coprezenta cauzelor
se numeste:
a. metoda diferentei
b. metoda concordantei
c. metoda ramasitelor
Metoda in care prezenta sau absenta aceluiasi efect determina, probabil,
prezenta sau absenta aceleiasi cauze se numeste:
a. metoda diferentei
b. metoda concordantei
c. metoda ramasitelor
Metoda in care fenomenele legate cauzal trebuie sa fie nu numai prezente in
acelasi timp, ci si absente in acelasi timp se numeste:
a. metoda diferentei
b. metoda concordantei
c. metoda combinata
Metoda in care fenomenele care nu se supun cauzelor determinate prin metoda
concordantei trebuie sa aiba propriile cauze se numeste:
a. metoda diferentei
b. metoda combinata
c. metoda ramasitelor
Metoda prin care covariatia fenomenelor determina, probabil, raport cauzal se
numeste:
a. metoda diferentei
b. metoda concordantei
c. metoda variatiilor concomitente
Termenii silogismului se numesc:
a. termen superior, termen inferior, termen intermediar
b. termen afirmativ, termen negativ, termen neutru
c. termen major, termen minor, termen mediu
Axioma silogismului, din punct de vedere al continutului termenilor, se exprima
astfel:
a. insusirea insusirii unui lucru este insusirea acelui lucru
b. ceea ce se afirma sau se neaga despre o clasa de obiecte, se afirma sau se neaga
despre fiecare obiect al acelei clase
c. insusirea insusirii unui lucru se afirma despre fiecare lucru
Axioma silogismului, din punct de vedere al sferei termenilor, se exprima astfel:
a. insusirea insusirii unui lucru se afirma despre fiecare lucru
b. insusirea insusirii unui lucru este insusirea acelui lucru
c. ceea ce se afirma sau se neaga despre o clasa de obiecte, se afirma sau se neaga despre fiecare obiect al acelei clase
Un silogism corect are:
a. doi termeni
b. trei termeni
c. patru termeni
Un silogism corect are:
a. doua premise si o concluzie
b. trei premise si o concluzie
c. un numar nedefinit de premise si o concluzie
Termenul mediu, intr-un silogism, trebuie sa fie:
a. distribuit in ambele premise
b. distribuit cel putin in una dintre premise
c. nedistribuit in ambele premise
Termenii concluziei, intr-un silogism, trebuie sa fie:
a. distribuiti in orice situatie
b. distribuiti, numai daca sunt distribuiti in premise
c. nedistribuiti in orice situatie
Din punct de vedere al cantitatii, premisele silogismului trebuie sa fie:
a. amindoua universale
b. amandoua particulare
c. cel putin una universala
d. cel putin una particulara
Din punct de vedere al calitatii, premisele silogismului trebuie sa fie:
a. amindoua afirmative
b. amandoua negative
c. cel putin una afirmativa
d. cel putin una negativa
Concluzia, intr-un silogism cu premise afirmative este:
a. intotdeauna afirmativa
b. intotdeauna particulara
c. intotdeauna negativa
Concluzia, intr-un silogism urmeaza:
a. intotdeauna partea cea mai tare
b. intotdeauna partea cea mai slaba
c. intotdeauna partea termenului mediu
Termenul mediu, in silogismul de figura I este:
a. subiect in premisa majora si predicat in premisa minora
b. predicat in premisa majora si subiect in premisa minora
c. subiect in ambele premise
d. predicat in ambele premise
Termenul mediu, in silogismul de figura II este:
a. subiect in premisa majora si predicat in premisa minora
b. predicat in premisa majora si subiect in premisa minora
c. subiect in ambele premise
d. predicat in ambele premise
Termenul mediu, in silogismul de figura III este:
a. subiect in premisa majora si predicat in premisa minora
b. predicat in premisa majora si subiect in premisa minora
c. subiect in ambele premise
d. predicat in ambele premise
Termenul mediu, in silogismul de figura IV este:
a. subiect in premisa majora si predicat in premisa minora
b. predicat in premisa majora si subiect in premisa minora
c. subiect in ambele premise
d. predicat in ambele premise
Cantitatea/calitatea premiselor si a concluziei in silogismul de figura I sunt:
a. Minora afirmativa, iar majora universala
b. Una negativa, iar majora universala
c. Minora afirmativa, iar concluzia particulara
Cantitatea/calitatea premiselor si a concluziei in silogismul de figura II sunt:
a. Minora afirmativa, iar majora universala
b. Una negativa, iar majora universala
c. Minora afirmativa, iar concluzia particulara
Cantitatea/calitatea premiselor si a concluziei in silogismul de figura III sunt:
a. Minora afirmativa, iar majora universala
b. Una negativa, iar majora universala
c. Minora afirmativa, iar concluzia particulara
Nu este lege a figurii IV, una dintre urmatoarele legi:
a. Daca minora este afirmativa, atunci majora este afirmativa
b. Daca una dintre premise este negativa, atunci majora este universala
c. Daca minora este afirmativa, atunci concluzia este particulara
d. Daca majora este afirmativa, atunci minora este universala
Prin reducere, in modul CESARE, fig. II, se efectueaza urmatoarea operatie:
a. Conversia simpla a premisei minore
b. Conversia simpla a premisei majore
c. Conversia prin accident a concluziei
Prin reducere, in modul, DATISI, Fig. III, se efectueaza urmatoarea operatie:
a. Conversia simpla a premisei minore
b. Conversia simpla a premisei majore
c. Conversia prin accident a concluziei
Prin reducere, in modul DARAPTI, fig. III, se efectueaza urmatoarea operatie:
a. Conversia simpla a premisei minore
b. Conversia prin accident a premisei minore
c. Conversia prin accident a concluziei
Prin reducere, in modul FERISON, fig. III, se efectueaza urmatoarea operatie:
a. Conversia simpla a premisei minore
b. Conversia simpla a premisei majore
c. Conversia prin accident a concluziei
Prin reducere, in modul BRAMANTIP, fig. IV, se efectueaza urmatoarea operatie:
a. Conversia prin accident a premisei minore
b. Conversia simpla a premisei majore
c. Conversia prin accident a concluziei si schimbarea premiselor intre ele
In rationamentele inductive, sfera concluziei este:
a. mai mare decat cea a premiselor
b. mai mica decat cea a premiselor
c. aceeasi cu cea a premiselor
Verificarea modurilor silogistice prin reducere nu se aplica modurilor:
a. BARBARA si BAROCO
b. BOCARDO SI BARBARA
c. BAROCO si BOCARDO
Semnificatia propozitiei de negatie este:
a. Negarea valorii de adevar a enunturilor contrare
b. Starea de fapt reflectata de propozitia asupra careia se aplica nu se realizeaza
c. Nagarea tuturor afirmatiilor facute anterior
Semnificatia propozitiei conjunctive este:
a. Niciuna dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente nu se realizeaza
b. Starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente se realizeaza in acelasi timp
c. Cel putin una dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente nu se realizeaza
d. Cel putin una dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente se realizeaza
Semnificatia propozitiei disjunctive este:
a. Niciuna dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente nu se realizeaza
b. Starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente se realizeaza in acelasi timp
c. Cel putin una dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente nu se realizeaza
d. Cel putin una dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente se realizeaza
Semnificatia propozitiei de rejectie este:
a. Niciuna dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente nu se realizeaza
b. Starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente se realizeaza in acelasi timp
c. Cel putin una dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente nu se realizeaza
d. Cel putin una dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente
se realizeaza
Semnificatia propozitiei de incompatibilitate este:
a. Niciuna dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente nu se realizeaza
b. Starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente se realizeaza in acelasi timp
c. Cel putin una dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente nu se realizeaza
d. Cel putin una dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente se realizeaza
Semnificatia propozitiei exclusive este:
a. Niciuna dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente nu se realizeaza
b. Starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente se realizeaza in acelasi timp
c. Cel putin una dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente nu se realizeaza
d. Numai una dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente se realizeaza, celelalte nu
Semnificatia propozitiei de echivalenta este:
a. Niciuna dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente nu se realizeaza
b. Starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente se realizeaza sau nu se realizeaza in acelasi timp
c. Cel putin una dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente nu se realizeaza
d. Cel putin una dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente se realizeaza
Semnificatia propozitiei implicative este:
a. Este imposibil ca starea de fapt reflectata de propozitia antecedenta sa nu se realizeze, iar cea din propozitia consecventa sa se realizeze
b. Este imposibil ca starea de fapt reflectata de propozitia antecedenta sa se realizeze, iar cea din propozitia consecventa sa se realizeze
c. Este imposibil ca starea de fapt reflectata de propozitia antecedenta sa se realizeze, iar cea din propozitia consecventa sa nu se realizeze
Functia de adevar care ia valoarea logica adevarat, atunci cand toate argumentele sunt adevarate este:
a. conjunctia
b. rejectia
c. incompatibilitatea
d. disjunctia
e. echivalenta
Functia de adevar care ia valoarea logica adevarat, atunci cand cel putin un argument este adevarat este:
a. conjunctia
b. rejectia
c. incompatibilitatea
d. disjunctia
e. implicatia
Functia de adevar care ia valoarea logica adevarat, atunci cand toate argumentele sunt false este:
a. conjunctia
b. rejectia
c. incompatibilitatea
d. disjunctia
e. excluziunea
Functia de adevar care ia valoarea logica adevarat, atunci cand argumentele au valori logice diferite este:
a. conjunctia
b. rejectia
c. incompatibilitatea
d. disjunctia
e. excluziunea
Functia de adevar care ia valoarea logica adevarat, atunci cand argumentele au aceeasi valoare logica este:
a. conjunctia
b. echivalenta
c. rejectia
d. incompatibilitatea
e. disjunctia
Functia de adevar care ia valoarea logica adevarat, atunci cand cel putin un argument este fals este:
a. conjunctia
b. rejectia
c. incompatibilitatea
d. disjunctia
e. echivalenta
Functia de adevar care ia valoarea logica fals, atunci cand antecedentul este adevarat, iar consecventul este fals este:
a. conjunctia
b. disjunctia
c. implicatia
d. echivalenta
e. excluziunea
Daca toate valorile unei formule propozitionale obtinute prin metoda matriceala sunt adevarat, atunci formula este:
a. Lege logica
b. Contradictie logica
c. Formula realizabila
Daca toate valorile unei formule propozitionale obtinute prin metoda matriceala sunt fals, atunci formula este:
a. Lege logica
b. Contradictie logica
c. Formula realizabila
Daca valorile unei formule propozitionale obtinute prin metoda matriceala sunt atat adevarat, cat si fals atunci formula este:
a. Lege logica
b. Contradictie logica
c. Formula realizabila
Unul dintre urmatoarele enunturi nu reprezinta conditie a intemeierii unei asertiuni:
a. Partenerul este prezent, direct (in timp si spatiu) sau indirect (prin intermediari).
b. Partenerul este interesat de respectiva asertiune
c. Asertiunea este formulata intr-o limba de circulatie internationala
d. Asertiunea este enuntata intr-un sistem de codificare accesibil partenerului
e. Asertiunea este intemeiata
Demonstratia are ca scop:
a. obtinerea adeziunii interlocutorului
b. stabilirea valorii de adevar a unei asertiuni
c. intarirea convingerilor personale
Argumentarea are ca scop:
a. obtinerea adeziunii interlocutorului
b. stabilirea valorii de adevar a unei asertiuni
c. intarirea convingerilor personale
Partenerul trebuie sa fie prezent, implicit sau explicit:
a. numai in demonstratie
b. numai in argumentare
c. atat in demonstratie, cat si in argumentare
Datele pe care se sprijina demonstratia trebuie sa fie:
a. intotdeauna adevarate
b. preferabil adevarate
c. adevarul lor nu are nici o relevanta
Datele pe care se sprijina argumentarea trebuie sa fie:
a. intotdeauna adevarate
b. preferabil adevarate
c. adevarul lor nu are nici o relevanta
Procedeele demonstratiei sunt:
a. egale valoric, daca duc la adevar
b. negale valoric, depinzand de context
c. egale valoric, indiferent de rezultat
Strategiile argumentative sunt:
a. egale valoric, daca duc la adevar
b. inegale valoric, depinzand de context
c. egale valoric, indiferent de rezultat
Demonstratia are urmatoarea structura logica:
a. ipoteza, fundamentul, procedeul
b. ipoteza, argumentele, procedeul
c. opinia, argumentele, strategia
Argumentarea are urmatoarea structura logica:
a. ipoteza, fundamentul, procedeu
b. ipoteza, argumentele, procedeul
c. opinia, argumentele, strategia
Urmatoarele asertiuni sunt corecte:
a. Demonstratia de confirmare logica urmareste stabilirea falsului ipotezei, iar demonstratia de infirmare logica urmareste stabilirea adevarului ipotezei
b. Demonstratia de confirmare logica urmareste stabilirea adervarului ipotezei, iar demonstratia de infirmare logica urmareste stabilirea falsului ipotezei
c. Ambele forme ale demonstratiei urmaresc stabilirea adevarului ipotezei
In demonstratia directa valoarea de adevar a ipotezei rezulta:
a. nemijlocit din fundamente
b. din fundamente, pe baza de calcule comparative
c. din fundamente, prin comparatie cu fundamentele ipotezelor contrare
In demonstratia indirecta, valoarea de adevar a ipotezei rezulta:
a. din punerea in evidenta a unor fundamente indirecte
b. din infirmarea argumentelor contrare
c. din infirmarea valorii de adevar a unor ipoteze alternative
Dupa natura partenerilor, argumentarea poate fi:
a. cu patener real, cu partener imaginar, fata-n fata, triunghiulara
b. cu partener activ, cu partener pasiv, cu partener indiferent, fara partener
c. cu partener, fara partener, cu mai multi parteneri
Urmatoarele activitati fac parte dintre etapele demonstratiei:
a. formularea ipotezei, ascultarea parerilor contrare, stabilirea concluziei
b. formularea ipotezei, deducerea consecintelor ipotezei, daca ar fi adevarata, compararea consecintelor cu legi, axiome, dovezi
c. enuntul opiniei, compararea acesteia cu practica, formularea concluziilor
Principiul identitatii pretinde gandirii:
a. sa pastreze ideii cu care opereaza identitatea cu ea insasi pe parcursul aceleiasi operatii logice
b. sa nu admita ca adevarate, in acelasi timp si sub acelasi raport, doua asertiuni care se opun
c. sa nu admita nici ca adevarate, nici ca false in acelasi timp si sub acelasi raport, doua asertiuni care se exclud reciproc
d. sa admita numai asertiuni fundamentate
Principiul noncontradictiei pretinde gandirii:
a. sa pastreze ideii cu care opereaza identitatea cu ea insasi pe parcursul aceleiasi operatii logice
b. sa nu admita ca adevarate, in acelasi timp si sub acelasi raport, doua asertiuni care se opun
c. sa nu admita nici ca adevarate, nici ca false in acelasi timp si sub acelasi raport, doua asertiuni care se exclud reciproc
d. sa admita numai asertiuni fundamentate
Principiul tertiului exclus pretinde gandirii:
a. sa pastreze ideii cu care opereaza identitatea cu ea insasi pe parcursul aceleiasi operatii logice
b. sa nu admita ca adevarate, in acelasi timp si sub acelasi raport, doua asertiuni care se opun
c. sa nu admita nici ca adevarate, nici ca false in acelasi timp si sub acelasi raport, doua asertiuni care se exclud reciproc
d. sa admita numai asertiuni fundamentate
Principiul ratiunii suficiente se exprima astfel:
a. daca B decurge din A si daca A decurge din B, atunci A si B sunt
adervarate
b. daca A decurge din B si daca B decurge din C, atunci A decurge din C
c. daca B decurge din A si daca A este adevarat, atunci B este adevarat
|
