Psihologie cognitiva GRILE
1. Psihologia cognitiva a inceput sa se contureze ca o disciplina de sine
statatoare incepand din 1940. F p. 21-22
2. Cartea lui Ulric Neisser, Cognitive Psychology (1967) a reprezentat
instrumentul cu ajutorul caruia a inceput revolutia cognitiva in psihologie. A p.30
3. U. Neisser definea psihologia cognitiva ca studiul modului in care oamenii
invata, structureaza, stocheaza si folosesc cunostintele. A p.30
4. In ceea ce priveste memoria, recunoasterea unor informatii se realizeaza mai
usor si mai corect decat reproducerea lor intotdeauna F p.184
5. Cognitia este in general adaptativa, dar nu in toate cazurile. A p.41
6. Procesele cognitive interactioneaza unele cu altele si sunt independente de
cele ne-cognitive. F p.42
7. Amigdala situata in creierul anterior joaca un rol important in furie si
agresivitate. A p.57
8. Leziunile sau inlaturarea amigdalei din creierul anterior pot determina
lipsa fricii, ceea ce cauzeaza comportamente dezadaptative (animalele testate
se apropiau de un obiect potential periculos fara a ezita si fara frica). A p.57
9. Daca hipocampul este afectat apar probleme la nivelul memoriei procedurale
(ex. memoria pentru directia de actiune). F p.57
10. Talamusul este activ in reglarea emotiilor si reactiilor la stres. F p.58 (ajuta la controlul somnului si a trezirii).
11. Hipotalamusul ajuta la controlul somnului si al trezirii. F p.58 (controlul unor functii corporale).
12. Emisfera cerebrala stanga este specializata pentru anumite tipuri de
activitati, iar emisfera dreapta pentru alte tipuri de activitati. A p.60
13. Intotdeauna emisfera stanga transmite raspunsurile in partea dreapta a
corpului, iar emisfera dreapta in partea stanga a corpului. F p.60
14. Emisferele cerebrale nu comunica intre ele. F p.60 (prin corpul calos)
15. Studierea specializarii emisferelor cerebrale la om poate fi datata inca
din anul 1836. A p.61
16. Cea mai importanta regiune din creier pentru intelegerea vorbirii este aria
Broca.
F p. 62 (aria Werniche)
17. Cea mai importanta arie din creier pentru intelegerea vorbirii este aria
Wernicke. A p.62
18. Emisfera stanga tinde sa proceseze informatia analitic (pas cu pas, bucata
cu bucata, secvential), iar emisfera dreapta tinde sa o proceseze holistic (ca
intreg). A p.67
19. Emisfera dreapta proceseaza informatia verbal si analitic. F p.67
20. Informatia preconstienta include amintiri stocate pe care nu le folosim la
un moment dat, dar pe care le putem accesa atunci cand aveam nevoie. A p.74
21. Perceptia preconstienta a fost obervata si la oamenii care prezinta leziuni
in unele arii ale cortexului vizual. A p.75
22. Toate functiile cognitive au loc in cadrul focalizarii constiente. F p.75
23. Procesele automate presupun controlul constient. F p.76
24. Procesele controlate sunt accesibile controlului constient, sunt realizate
in serie si presupun un timp relativ lung pentru a fi executate. A p.76
25. Pentru un adult incheiatul nasturilor la o camasa necesita procese
controlate. F p.76
26. Scaparile ("slips") sunt erori in realizarea unui mijloc pentru atingerea
unui obiectiv. A p.79
27. Psihologii considera ca atentia este identica cu constiinta. F p.73
28. Senzatia presupune colectarea informatiilor din mediul inconjurator prin
intermediul analizatorilor. A p.109
29. Perceptia este un ansamblu de procese prin care recunoastem, organizam si
dam sens senzatiilor determinate de stimulii din mediu. A p. 109
30. Abordarile ascendente ("bottom-up approches") se refera la perceptia
construita.
F p.116 (se refera la perceptia directa)
31. In perceptia directa cel care percepe construieste sensul cognitiv
(perceptia) unui stimul, folosind informatia senzoriala ca fundament pentru
structura, utilizand si alte surse de informatie. F p. 121 (in perceptia constructiva)
32. Abordarile descendente ("top-down") ale perceptiei sustin ca procesele
cognitive superioare joaca un rol important in perceptie. A p.121
33. Pentru ca ceea ce percepem sa aiba sens utilizam o combinatie de informatii
primite de la receptorii senzoriali si cunostinte. A p. 123
34. Halucinatiile sunt perceptii eronate ale unui stimul real. F p.129 (iluziile)
35. Iluziile sunt perceptii false, eronate ale unui stimul real. A p.129
36. Iluziile proprioceptive se refera la perceptia eronata a functionarii unor
aparate sau organe. F p.130 ( interoceptive)
37. Iluziile proprioceptive se refera la perceperea eronata a pozitiei partilor
corpului. A p.130
38. Halucinatiile sunt perceptii fara obiect de perceput. A p.130
39. Prosopagnozia reprezinta incapacitatea
individului de a recunoaste fete de oameni, uneori chiar a propriului chip. A p.141
40. Psihologii considera ca se poate vorbi despre invatare perceptiva. A p.143
41. Psihologii cognitivisti au determinat definitiv in cadrul experimentelor
durata stocarii pe termen lung a informatiei. F p.154
42. Amnezia retrograda sau de evocare se refera la incapacitatea individului de
a isi aminti evenimentele care au survenit dupa debutul bolii. F p.162 (amnezia anterograda) p.163
43. Amnezia infantila reprezinta incapacitatea de a ne aminti evenimentele care
s-au intamplat inainte varstei de 3-5 ani. A p.163
44. In prezent au fost determinate relatii de tip cauza-efect intre anumite
leziuni cerebrale si tulburarile memoriei. F p.164
45. Encodarea este procesul prin care informatia este tradusa intr-o forma
care-i permite patrunderea in sistemul mnezic. A p.167
46. In cadrul memoriei, termenii reactualizare, engramare si stocare sunt
sinonimi. F p.167
47. Atunci cand abordeaza procesele memoriei, psihologia cognitiva recurge la
termenii: encodare, stocare si recuperare. A p.167
48. In privinta memoriei, cercetarile au demonstrat ca cel mai bine ne amintim
imaginile. A p.168
49. Oamenii pot memora informatii fara a avea intentia de a face acest
lucru. A p.169
50. "Encodarea incidentala", sintagma folosita in psihologia cognitiva are
acelasi sens cu "memoria involuntara" din psihologia tranditionala. A p.169
51. Uitarea indeplineste functii de reglare si autoreglare a sistemului mnezic
al individului. A p.184
52. Un material stocat in memorie poate intra in inconstiente si nu mai poate
fi reactualizat de catre individ. A p.185
53. Cunostintele procedurale reprezinta "a sti cum" (knowing how). A p. 189
54. Cunostintele declarative reprezinta "a sti ca" (knowing that). A p.189
55. Teoria propozitionala a reprezentarii cunostintelor sustine ca
reprezentarile mentale nu sunt stocate sub forma imaginilor. A p.195
56. Teoria prototipului sustine: categoriile sunt formate pe baza trasaturilor
caracteristice care descriu modelul tipic (prototipic) al categoriei. A p.204
57. Din perspectiva prototipului, un obiect nu poate fi clasificat drept
exemplu de categorie daca este suficient de asemanator prototipului. F p.205
58. Omul poate procesa informatia primita din mediu atat in serie (pas cu pas),
cat si in paralel (operatii multiple se desfasoara simultan). A p.221
59. Omul se aseamana cu computerul din punct de vedere al procesarii in serie
(pas cu pas) a informatiei. A p.221
60. Cele mai mici unitati sonore produse de coardele vocale umane sunt
fonemele.
A p.227
61. Relativitatea lingvistica sustine ca vorbitorii
diferitelor limbi au sisteme cognitive diferite si ca acestea din urma
influenteaza modurile in care oamenii gandesc despre lume. A p. 241-242
62. Principala finalitate a sistemului cognitiv este aceea de a rezolva
probleme.
A p.268
63. Euristicile sunt secvente de operatii care pot fi folosite in mod repetat
si care, teoretic vorbind, garanteaza obtinerea unei solutii la o problema. F p.273 (algoritmii)
64. Euristicile sunt strategii informale, intuitive si speculative care conduc
uneori la o solutie eficienta, alteori nu. A p.273
65. Problemele slab definite mai sunt denumite si probleme de insight. A p.277
66. In rezolvarea de probleme, novicii petrec mai mult timp pentru a cauta si
pune in aplicare o strategie, decat pentru a-si reprezenta problema. A p. 289
67. Rationamentul mai este numit si inferenta. A p.302
68. Baza de cunostinte este un factor esential al oricarei procesari
cognitive. A
p.
69. Modelele normative ale luarii deciziei pleaca de la premisa ca subiectul
decident este rational, ca el cauta intotdeauna sa aleaga posibilitatea optima,
adica acea optiune care ii asigura castigul maxim dintre toate variantele
posibile. A p.312
70. Teoreticienii neopiagetieni adauga un al cincilea stadiu la cele patru
concepute de Piaget pe care il denumesc identificarea problemei. A p.342
71. Teoria lui L.S. Vigotski cu privire la dezvoltarea cognitiva pune accent pe
rolul mediului. A p.343-344
72. Pentru L.S. Vigotski dezvoltarea cognitiva se realizeaza dinspre interior
catre exterior, prin externalizare. F
73. In testarea copiilor de catre educatori, L.S. Vigotski a militat in teoria
sa pentru crearea unui mediu de evaluare static. F p.345
74. Inteligenta cristalizata reprezinta cunostintele stocate, care sunt in cea
mai mare parte declarative (ex. vocabularul), dar care pot fi si
procedurale. A
p.349
75. In perioada corespunzatoare anilor de facultate (18-25 ani), atat
inteligenta fluida, cat si cea cristalizata si-au incheiat procesul de
dezvoltare. F p.350
76. Rapoartele personale presupun obtinerea rapoartelor din partea subiectilor
unei cercetari cu privire la propriul proces cognitiv aflat in desfasurare sau
asa cum este el reamintit. A p. 33
77. Cognitia este, in general, adaptativa, dar nu in toate cazurile. A p.41
78. Invatarea este superioara atunci cand se desfasoara intr-o perioada de timp
mai scurta, decat daca se realizeaza intr-o lunga perioada de timp. F
79. Condusul masinii este initial un proces controlat. A p.77
80. Deoarece poseda o buna atentie, soferii experimentati pot vorbi cu usurinta
atunci cand conduc in orice situatie. F p.101
81. Omul nu are capacitatea sa fie atent atunci cand, de exemplu, citeste un text
intr-o camera in care in acelasi timp merge un radio. F
82. Subiectii introverti au obtinut performante deosebite si aproape constante
la testele de vigilenta comparativ cu cei extraverti. A
p.88
83. Personele mai anxioase, care se tem, de exemplu, sa nu intarzie la un
examen au o probabilitate mai mare sa prinda autobuzul si sa ajunga la timp la
examen. F p.91
84. Reperele binoculare depind de informatiile primite de la un singur
ochi. F p.110
85. Un om cu vederea sanatoasa nu are posibilitatea sa recunoasca obiectele ca
atare daca imaginea retiniana variaza. F
86. In teoria prototipului se sustine ca persoana care percepe construieste
sensul cognitiv (perceptia) unui stimul, folosind informatia senzoriala ca un
fundament pentru structura, utilizand, de asemenea, alte surse de informatie
pentru a construi perceptia. F p.204
87. Studiul emotiilor umane nu intra in sfera de interes a psihologiei
cognitive. F
p. 43-128
88. Perceptia preconstienta a fost observata si la oameni care prezinta leziuni
in unele arii ale cortexului vizual. A p. 75-141
89. Unii cercetatori au sustinut ca, copiii mici care prefera un anumit grad de
noutate sunt mai inteligenti decat cei care prefera mai putin noutatea. A p.331
90. Pentru Jean Piaget, forma cea mai inalta de adaptare mentala este
inteligenta.
A p.333
91. Copiii de 4-5 ani nu percep clar distinctia dintre aparenta si realitate. A p.347
MULTIPLE CHOICE
1. Care dintre urmatoarele perspective psihologice au precedat si au favorizat
aparitia psihologiei cognitive?
a. structuralismul
b. functionalismul
c. asociationismul
d. behaviorismul
e. gestaltismul
a. a+b+c
b. b+d+e
c. a+b+d+e
d. a+b+c+d+e p.22- 27
2. Care dintre domeniile de mai jos si-au adus cea mai mare contributie la aparitia
psihologiei cognitive?
a. psihobiologia
b. lingvistica
c. antropologia
d. ingineria
a. a+b+c
b. b+c+d
c. a+b+c+d p. 27
d. a+c+d
3. Acest cercetator a conceput in 1950 un test care ii poarta numele prin care
un program computerizat va fi apreciat ca are succes daca rezultatele sale vor
fi insesizabil diferite fata de rezultatele obtinute de oameni. Altfel spus,
daca cineva comunica cu un computer si nu isi da seama ca este vorba despre un
computer, atunci acesta din urma trece testul. Numele testului este:
a. Lashely
b. Spencer
c. Hebb
d. Turing p.29
4. Doi autori americani au demonstrat in cadrul unor experimente desfasurate in
anii '70 ca recunoasterea informatiilor memorate nu este intotdeauna mai buna
(corecta) decat reproducerea.
Numele lor este:
a. Lashley si Hebb
b. Braddeley si Hitch
c. Tulving si Thomson p. 41
d. Neisser si Sperling
5. Care este numele doctorului de tara francez care inca din 1836 a observat si
a studiat specializarea emisferelor cerebrale la om, articolul lui prezentat la
o intrunire medicala ramanand fara nici un ecou in acel moment.
a. K.S. Lashely
b. Ulric Neisser
c. Marc Dax p.61
d. Paul Broca
6. Aceasta arie cerebrala specifica a fost identificata de un medic francez in
lobul frontal stang si este raspunzatoare de procesul articularii cuvintelor,
de elaborarea lor si de intelegerea constructelor gramaticale. Aria poarta
numele celui care a descoperit-o.
a. Hubb
b. Broca p.61
c. Dax
d. Wernicke
7. Aceasta arie cerebrala raspunde de blocarea portiunii posterioare si
inferioare din lobul temporal stang si este "interesata" de functionalitatea
intelegerii si elaborarii vorbirii.
a. Broca
b. Wernicke p.62
c. Lashely
d. Carlson
8. Efectul cunostintelor anterioare asupra recunoasterii sau reamintirii itemilor
test sau intensificarea raspunsului la un stimul prin administrarea prealabila
a unui stimul din aceeasi categorie poarta denumirea de:
a. asociere
b. atentie
c. constienta
d. amorsaj p.74
9. Unul dintre cele mai citate modele explicative ale atentiei selective in
literatura de specialiate ii apartine acestui autor care in 1958 a constatat in
cadrul unor experimente ca oamenii prezinta un filtru senzorial: atunci cand
doua mesaje ajung simultan la acest filtru, doar unul dintre ele poate fi procesat.
a. A. Treisman
b. Donald Broadbent p.93
c. R. Thomson
d. Tony Malim
10. Perceptia tridimensionala ia nastere in urma utilizarii la nivel cortical a
unor repere specifice denumite repere monooculare si repere:
a. vagi
b. convergente
c. binoculare p.110
d. kinestezice
11. In perceptie, setul produce o serie de efecte. Care sunt acestea?
a. asteptarea
b. atentia p.126
c. selectia
d. interpretarea
12. Iluziile vizuale, auditive, gustative, olfactive, tactile si de echilibru mai
sunt denumite si:
a. proprioceptive
b. viscerale
c. interoceptive
d. exteroceptive p. 129
13. Psihologii cognitivisti au identificat trei operatii fundamentale ale
memoriei: encodarea, stocarea si
a. amorsajul
b. retinerea
c. recuperarea p.146
d. engramarea
14. R. Atkinson si R. Shiffrin (1968) au propus un model al memoriei cu trei
registre ("stores"): (1) registrul mnezic capabil sa stocheze cantitati
limitate de informatie pentru scurte perioade de timp; (2) registrul mnezic de
scurta durata sau MSD si (3) un registru capabil sa stocheze informatii pe
perioade lungi de timp sau chiar nelimitat. Denumirea prescurata a celui de al
treilea registru este:
a. SRAA
b. MLD p.150-153
c. MCD
d. TRD
15. In urma experimentelor realizate privind memoria imaginilor, G.Sperling
(1960) a ajuns la concluzia ca durata memoriei imaginilor nu este mai mare de:
a. 100 milisecunde
b. 200 milisencunde
c. 400 milisecunde
d. 500 milisecunde p.152
16. Psihologul cognitivist care a studiat memoria ecoica- echivalentul in plan
auditiv al memoriei iconice, unul din intemeietorii psihologiei cognitive se
numeste:
a. George Sperling
b. Ulric Neisser p.152
c. K.S. Lashely
d. Allen Newell
17. Acest tip de memorie se refera la memoria lucrurilor pe care trebuie sa le
facem sau sa ni le reamintim in viitor.
a. memoria de lucru
b. memoria prospectiva p.180
c. memoria retrospectiva
d. memoria voluntara
18. Faptele care pot fi declarate, cum ar fi data dumneavoastra de nastere,
numele sotului sau sotiei sau felul in care arata un cal reprezinta:
a. cunostinte fundamentale
b. cunostinte declarative p.148
c. cunostinte procedurale
d. cunostinte concrete
19. Acest psiholog considera incepand cu 1983 ca reprezentarile mentale pot lua
oricare din urmatoarele trei forme: propozitii, modele mentale sau imagini. El
este cel mai bine cunoscut pentru aplicarea teoriei sale privind modelele
mentale in cazul rationamentelor.
a. R.J. Sternberg
b. Allen Newell
c. Philip Johnson-Laird p.199
d. Stephen Kosslyn
20. R.J. Sternberg (2006) definea ca un cadru mental pentru organizarea
cunostintelor care creeaza o structura cu sens a conceptelor inrudite.
a. schema cognitiva p.212
b. scenariul cognitiv
c. reteaua semantica
21. R.Schank si R. Abelson (1977) au definit . ca succesiuni de evenimente
specifice unui anumit
context care ghideaza comportamentul oamenilor (a participa la un curs, a
viziona un film, a merge la restaurant etc.).
a. schema cognitiva
b. scenariul cognitiv p.214
c. reteaua semantica
d. prototipul
22. La sfarsitul anilor '50 lumea psihologiei a fost marcata de o polemica
aprinsa in privinta achizitionarii limbajului. Unul dintre cei implicati a fost
B.F. Skinner care aborda limbajul din perspectiva
behaviorista, celalalt considera ca, copiii se nasc cu un mecanism de achizitie
a limbajului (LAD).
Numele acestuia din urma este:
a. Allen Newell
b. J.B. Watson
c. N.Chomsky p.228-229
d. J.S. Bruner
23. Ipoteza relativitatii lingvistice care sustine ca oamenii care vorbesc
limbi diferite au sisteme cognitive diferite este cunoscuta in literatura
despre limbaj si ca:
a. ipoteza Johnson-Laird
b. ipoteza
Sapir-Whorf p.241
c. ipoteza Berlin-Kay
24. Acest tip de scapare verbala ("slip of the tongue") se refera la
intrebuintarea gresita a cuvintelor abstracte sau straine, cum ar fi in limba
romana "mapa" pentru "harta" (din engl. "map" )
a. malapropism p.249-250
b. transpunere
c. substitutie
25. reprezinta un moment de inspiratie, de iluminare, in care solutia unei
probleme se impune constiintei noastre (Tony Malim, 1999).
a. evocarea
b. izomorfismul
c. insight-ul p.277
d. imaginatia
26. Din lista de mai jos identificati caracteristicile creativitatii:
a. originalitatea
b. utilitatea
c. productivitatea
d. noutatea
e. ingeniozitatea
a. a+b+c
b. a+b+c+d+e p. 292
c. b+c+d
d. a+b+c+d
27. Psihologii au identificat o serie de trasaturi de personalitate specifice
indivizilor creativi. Identificati-le in lista de mai jos:
a. frustrarea
b. independenta
c. perseverenta
d. tulburarea mentala
e. autodisciplina
a. a+b+c+d
b. b+c+e p.295
c. a+c+d
d. c+d+e
28. Acest psiholog elvetian care a trait intre 1896 si 1980 este autorul
teoriei cognitiv-constructivista in care recurge la concepte din biologie si
logica. Numele sau este reprezentativ in studiul dezvoltarii cognitive si in
psihologia copilului.
a. N.Chomsky
b. J.Piaget p.332
c. L.Vigotski
d. J.S.Bruner
29. In teoria piagetiana a dezvoltarii cognitive, in acest stadiu copilul
dispune doar de perceptii si motricitate.
a. stadiul senzorio-motor p.336
b. stadiul preoperator
c. stadiul operatiilor concrete
d. stadiul operatiilor formale
30. J.Piaget considera ca in acest stadiu de dezvoltare care debuteaza in jurul
varstei de 2 ani apar functia semiotica, se ajunge la apogeul gandirii
egocentrice si incepe decentrarea cognitiva.
a. stadiul senzorio-motor
b. stadiul operatiilor concrete
c. stadiul operatiilor formale
d. stadiul preoperator p.336
31. In acest stadiu de dezvoltare conceput de Piaget care are loc intre 7/8 -11/12
ani, copiii au ganduri si memoria obiectelor si pot indeplini mental operatii
cu acestea.
a. stadiul opratiilor concrete p.337
b. stadiul operatiilor formale
c. stadiul senzorio-motor
d. stadiul preoperational
32. Acest stadiu conceput de Piaget incepe de la 11/12 ani in sus si implica
operatii mentale asupra abstractiilor si simbolurilor care pot sa nu aiba forme
concrete fizice. Care este denumirea data de Piaget acestui stadiu?
a. stadiul senzorio-motor
b. stadiul operatiilor concrete
c. stadiul operatiilor formale p.33
d. stadiul preoperational
33. Conceptul de "zona de dezvoltare proximala" a fost elaborat in teoria sa de
catre acest psiholog care a murit tragic de tuberculoza la numai 38 de ani.
a. J.Piaget
b. J.S. Bruner
c. L.S. Vigotski p.343
d. I.P. Pavlov
34. Aceasta metoda utilizata de catre psihologii cognitivisti permite studierea
creierului animalelor si creierul uman, folosind studiile postmortem si tehnici
bazate pe imagini. Este vorba despre:
a. studiul de caz
b. rapoartele personale
c. cercetarea psihobiologica p.28 -33 (tabel)
d. Experimentul
35. . reprezinta incercarea de a programa computerul sa simuleze performanta
cognitiva umana pentru diferite sarcini.
a. inteligenta artificiala
b. simularile p.36
c. experimentul
d. cercetarea psihobiologica
36. Boala Parkinson, caracterizata prin tremur si rigiditatea membrelor,
rezulta din insuficienta de .
a. serotonina
b. epinefrina
c. acetilcolina
d. dopamina p.49
37. Acesti doi neurotransmitatori sunt cunoscuti si ca adrenalina si
noradrenalina si sunt implicati in reglarea starii de vigilenta.
a. dopamina
b.serotonina
c. epinefrina
d.norepinefrina p. 49
e.acetilcolina
a. a+b
b. b+c
c. d+e
d. c+d
38. Doi dintre factorii care influenteaza obisnuirea sunt:
a. adaptarea senzoriala
b. variatia interna a stimulului
c. functiile de forta
d. excitatia subiectiva
a. b+d p. 83
b. a+c
c. a+b
d. c+d
39. In anul 1920, I.P. Pavlov a realizat o serie de cercetari in care a
observat ca in momentul in care unor caini le era prezentata mancarea (stimulul
neconditionat), acestia salivau (reflex neconditionat).
Aceasta descoperire a fost numita:
a. deconditionarea stimulului
b. reflex conditionat
c. sensibilizare sistematica
d. conditionare clasica p.89
40. In timp ce studiau atentia distributiva, acesti doi autori au formulat ipoteza ca imbunatatirea performantei are loc
ca urmare a practicii.
a. Neisser si Becklen p.105
b. Broca si Wertheimer
c. Neisser si Simon
d. Becklen si Hirst
41. Acesti reprezentanti ai gestaltismului au sustinut intre anii 1920-1930, ca
organismul uman este dotat cu capacitatea innascuta de a organiza perceptia,
dupa anumite reguli despre care au scris. Ei sunt:
a. Sartre si Kafka
b. Platon, Aristotel si Socrate
c. Kohler, Koffka si Wertheimer p.123
d. Broca si Simon
42. Gestaltistii au sustinut inca din 1920 ca in perceptie actioneaza anumite
legi de organizare care determina perceperea "bunei forme" sau "gestalt-ului".
Identificati din variantele de mai jos care sunt
3 dintre aceste legi:
a. vigilenta
b.proximitatea
c. cautarea
d. similaritatea
e. simetria
f. setul
a. a+c+f
b. b+d+f
c. c+e+f
d. b+d+e p.124-125
43. In teoria acestui psiholog, echilibrul intre asimilare si acomodare duce la
adaptare. Numele lui este:
a. L.Vigotski
b. U.Neisser
c. J. Piaget p.333
d. P. Arlin
44. Psihologii vorbesc despre al cincilea stadiu de dezvoltare a proceselor
gandirii. El a fost denumit de
Patricia Arlin:
a. schema cognitiva
b. identificarea problemei p. 342
c. scenariu cognitiv
d. etapa performantei
|
