Psihologie juridica grile rezolvate

MULTIPLE CHOICE

1. Psihologia juridica este chemata sa :

ofere filmul crimei in dinamica sa

sa stabileasca profilul faptuitorului

sa stabileasca tipul de sanctiuni

ANS:  A

2. Psihologia juridica este chemata sa :

1. anticipeze comportamentul urmator pretabil

2. sa stabileasca prejudiciile morale si materiale

3. sa ofere amprenta psihocomportamentala a faptuitorului

ANS:  B

3. Infractorii organizati:

1. nu actioneaza premeditat

2. isi premediteaza actiunea

3. au un profil psihocomportamental bine definit

ANS:  C

4. Teoriile constitutionale privind criminalitatea au la baza:

1. corelarea cu caracterisiticile fizice

2. corelarea cu caracterisiticile temperamentale

3. corelarea cu caracterisiticile legilor constitutionale

ANS:  A

5. Teoriile sociologice evidentiaza ca fiind important pentru criminalitate:

1. inegalitatea fundamentala in atingerea scopurilor dictate de societate

2.capabilitatea de satifsacere a cerintelor aspirationale prin mijloace legale

3. originalitatea individuala in satisfacerea cerintelor aspirationale

ANS:  A

6. Teoriile economice explica infractionalitatea prin:

1. saracie

2. riscul de concediere

3. tentativa situatiei economice a celor avuti

ANS:  B

7. Teoriile psihologice in explicarea criminalitatii pun accent pe:

1. factorii psihologici individuali

2. rezultatele invatarii

3. conditiile economice in care se dezvolta personalitatea

ANS:  C

8. Teoriile psihosociale privind criminalitatea se diferentiaza dupa:

1. mecanismele psihosociale care favorizeaza aparitia comportamentului deviant

2. mecanismele psihosociale ale invatarii comportamentelor sociale

3.mecanismele psihosociale ale invatarii comportamentelor deviante

ANS:  A

9. Caracteristicile comune ale infractorului cuprind:

1. instabilitate emotiv-actionala

2. duplicitatea comportamentului

3.trairi afective intense

ANS:  C

10. Caracteristicile comune ale infractorului cuprind:

1. inadaptare sociala

2. imaturitate fizica

3. imaturitate intelectuala

ANS:  A

11. Caracteristicile comune ale infractorului cuprind:

1. frustrare

2. imaturitate fizica

3. imaturitate afectiva

ANS:  B

12. Caracteristicile comune ale infractorului cuprind:

1. egocentrism

2. labilitate

3. absenta ideii de persecutie

ANS:  A

13. Caracteristicile comune ale infractorului cuprind:

1. agresivitatea

indiferenta afectiva

3. subaprecierea propriei persoane

ANS:  A

14. Criteriile de clasificare a infractorilor cuprind:

1. gradul de constientizare a infractorilor

2. gradul de pregatire infractionala

3. gradul de extindere in timp a comportamentului infractional

ANS:  B

15. Dupa caracteristicile contextuale, infractorii pot fi:

1. infractori datorita unor situatii emotionale

2. infractori datorita unor situatii politice

3. infractori datorita unor situatii atitudinale

ANS:  A

16. In categoriile de infractori intra:

1. hotul si spargatorul

2. cersetorul si talharul

3. misoginul si autistul

ANS:  B

17. Infractorul recidivist este cel cu:

1. antecedente penale

2. primeste greu dezaprobarea

3. nu se bazeaza pe "bafta" sau "ghinion"

ANS:  A

18. Infractorul:

1. se deosebeste de ceilalti oameni prin functionarea deosebita a proceselor psihice

2.se deosebeste de ceilalti oameni prin actiuni cu continut antisocial

3. se deosebeste de ceilalti oameni prin valori la care adera, diferite de ceilati oameni

ANS:  C

19. Victima este persoana care sufera:

1. actiuni fizice ale actiunii criminale

2. actiuni morale ale actiunii criminale

3. actiuni de retragere a unor influente

ANS:  A

20. Vulnerabilitatea victimala e data de:

1. factori personali

2. factori indiferenti

3. factori situationali

ANS:  A

21. Factorii personali ai vulnerabilitatii victimale pot fi:

1. retardul mintal

2. experienta sociala redusa

3. prezenta unei persoane intr-un anumit timp si loc

ANS:  A

22. Factorii personali ai vulnerabilitatii victimale pot fi:

1.fragilitatea fizica

2. imigranti

3. conationali

ANS:  A

23. Factorii personali ai vulnerabilitatii victimale pot fi:

1. minorii si batranii

2. femeile

3. reprezentantii autoritatilor

ANS:  C

24. Dupa gradul de participare al victimei in comiterea infractiunii, vorbim de :

1. victime provocatoare

2. victime autovictimizante

3. victime indiferente

ANS:  A

25. Dupa gradul de participare al victimei in comiterea infractiunii, vorbim de :

1. victime slabe sub aspect biologic

2. victime slabe sub aspect social

3.victime slabe sub aspect economic

ANS:  A

26. Dupa gradul de participare al victimei in comiterea infractiunii, vorbim de :

1. victime intamplatoare

2. victime provocatoare

3. victime indulgente

ANS:  B

27. Victimizarea femeii poate fi realizata:

1. in spatiul privat

2. in spatii publice

3. in spatiul extraconjugal

ANS:  A

28. Victimizarea femeii poate fi realizata:

1. cu folosirea fortei brutale

2. prin constrangeri morale

3. prin constrangeri religioase

ANS:  A

29. Victimizarea femeii poate fi realizata:

1. prin abuzuri de situatie

2. prin abuzuri de stari patologice si fizice

3. prin abuzuri de stari educationale

ANS:  C

30. Victimizarea copilului se realizeaza:

1. in spatiul privat familial

2. in spatiul public

3. in spatiul legislativ

ANS:  A

31. Victimizarea copilului se realizeaza:

1. la parinti cu tulburari psihologice si psihiatrice

2. la parinti proveniti din medii socio culturale diferite

3. la parinti maltratati si ei in copilarie

ANS:  C

32. Victimizarea copilului se realizeaza:

1. la parinti reci afectiv

2. la parinti agresivi

3. la parinti indiferenti

ANS:  A

33. Victimizarea copilului se realizeaza:

1. la parinti frustrati

2. la parinti nematiruzati social

3. la parinti hiperexigenti

ANS:  C

34. Victimizarea copilului se realizeaza:

1. la parinti cu expectatii nerealiste fata de copii

2. la parinti ce mentin legaturi cu parteneri nepotriviti

3. la parinti ce nu mentin legaturi cu famila de origine

ANS:  A

35. Victimizarea varstnicilor imbraca forme de:

1. furt, talharie

2. maltratare

3. lipsa de respect

ANS:  B

36. Victimizarea varstnicilor imbraca forme de:

1. agresiune fizica si psihica

2. exploatare financiara

3. scoatere la pensie

ANS:  A

37. Victimizarea varstnicilor imbraca forme de:

1. privare de hrana si medicamente

2. ignorarea prezentei lor

3. privarea de parteneri de viata

ANS:  A

38. Evitarea riscurilor victimale vizeaza:

1. masuri de protectie sociala

2.masuri de protectie educatioanala

3. masuri de autoprotectie

ANS:  C

39. Masurile de protectie sociala revin:

1. organelor judiciare

2. familiei varstnicilor

3. organelor de asistenta sociala

ANS:  A

40. Masurile de autoprotectie a varstnicilor se refera la:

1. educarea moral-juridica

2. identificarea victimelor potentiale

3. identificarea posibililor agresori

ANS:  C

41. Martorul este persoana care:

1. are cunostinte despre o anumita fapta sau imprejurare vizand un fapt juridic

2. detine informatii vizand un fapt juridic

3. doreste sa furnizeze informatii vizand un fapt juridic

ANS:  A

42. Juramantul initial al martorului are functii:

1. informational-cognitive

2. afective

3. axiologice

ANS:  C

43. Juramantul initial al martorului are functii:

1. de avertizare-prevenire

2. de consiliere

3. juridica

ANS:  A

44. Marturia este rezultatul:

1. unui proces de observare

2. de memorare a unui fapt

3.de selectare a ceea ce este relevant pentru martor

ANS:  A

45. Marturia este rezultatul:

1.de memorare si reproducere a uni fapt

2. de evocare a trairilor la momentul dat

3. de receptare a informatiilor privite prin diferite modalitati senzoriale

ANS:  C

46. Factorii perturbatori ai marturiei pot fi:

1. experientele individuale ale martorilor

2. fenomenul "halo"

3. fenomenul maximizarii consecintelor

ANS:  A

47. Factorii perturbatori ai marturiei pot fi:

1. timpul si uitarea

2. distanta martorului de faptul relatat

3. fenomenul minimizarii consecintelor

ANS:  C

48. Fidelitatea marturiei este data de:

1. insusirile emotionale

2. particularitatile mnezice ale martorului

3. relatiile martorului cu persoana pentru care depune marturie

ANS:  A

49. Sugestibilitatea martorului poate fi:

1. temporara

2. de durata

3. permanenta

ANS:  B

50. Reproducerea evenimentelor este influentata de:

1. gandire si limbaj

2. atentie si imaginatie

3. locul si momentul reproducerii

ANS:  A

51. Erorile marturiei pot fi puse pe seama:

1. erorilor de inregistrare a informatiei

2. erorilor de stocare si desctocare a informatiilor

3. erorilor de legislatie

ANS:  C

52. Erorile marturiei pot fi puse pe seama:

1. opiniile martorului

2. asteptarilor martorului

3. de legislatie

ANS:  A

53. Recunoasterea poate fi distorsionata:

1. de raportul cu instanta

2. de existenta unor trasaturi statice

3. de existenta unor stereotipuri

ANS:  C

54. Sursa marturiei nemijlocite este:

1. perceptia imediata

2. prezenta nemijlocita a martorului la locul faptei

3. referiri la fapte auzite, surse de notorietate

ANS:  B

55. Sursa marturiei mijlocite presupune:

1. prezenta unor verigi intermediare

2. prezenta nemijlocita a martorului la locul faptei

3. prezenta partilor

ANS:  B

56. Situatii de incompatibilitate a martorului:

1. calitatea de parte si martor

2. interesare morala a martorului

3. necunoasterea limbii oficiale

ANS:  A

57. Situatii de incompatibilitate a martorului:

1.interesare morala si materiala a martorului

2. legaturi de rudenie si sentimentale

3. necunoasterea limbii oficiale

ANS:  A

58. Marturia poate fi influentata de:

1. sentimente de simpatie-antipatie

2. teama- frica de consecinte

3. capacitatea de comunicare a martorului

ANS:  C

59. Marturia minorilor poate fi influentata de:

1. capacitatea redusa de percepere si redare

2. sugestibilitatea si emotivitatea lor

3. aspectul fizic

ANS:  A

60. Marturia minorilor poate fi influentata de:

1. aspectul locului unde realizeaza depozitia

2. tendinta de fabulatie

3. zona de provenienta

ANS:  B

61. Ascultarea ca martori a minorilor se face:

1. pana la 14 ani in prezenta unuia din parinti sau a tutorelui

2. pana la 18 ani cu ocrotire in desfasurarea activitatii procesuale

3. la cererea instantei

ANS:  A

62. Marturia de buna-credinta este:

1. marturia depusa sub juramant

2. marturia care nu urmareste un interes material sau moral

3. marturia care nu prezinta erori

ANS:  B

63. Marturia de buna-credinta este:

1. nu intra sub incidenta legii penale

2. e depusa sub juramant

3. e corecta

ANS:  A

64. Marturia mincinoasa este legata de:

1. existenta afacerilor aranjate

2. obtinerea de interese materiale si morale

3. sursa de receptare a faptelor

ANS:  C

65. Protectia martorilor vizeaza:

1. protectia persoanelor amenintate

2. asigurarea desfasurarii procedurilor de investigatie si penale

3. asigurarea protectiei informatiilor primite

ANS:  A

66. In clasificarea martorilor dupa criterii psihologice, avem in vedere:

1. trasaturile temperamentale

2. trasaturile caracteriale

3. trasaturile rezolutiv-productive

ANS:  B

67. Depozitia face posibila identificarea tipologica a martorului dupa:

1. logica, exactitatea si ordonarea evenimentelor

2. centrarea pe gasirea cauzei si participarea afectiva

3. sugestibilitatea la influentele cadrului de desfasurare

ANS:  C

68. Procedeele de crestere a fidelitatii marturiei vizeaza:

1. reluarea depozitiilor la anumite intervale de timp

2. intrebari de detaliu

3. renuntarea la martor

ANS:  A

69. Etapele audierii martorului

1. identificarea martorilor

2. relatarea libera si pe baza de intrebari

3. aprecierea relevantei marturiei

ANS:  C

70. Interdictia de depunere a marturiei se refera la:

1. persoane obligate la pastrarea secretului profesional

2. rude apropiate invinuitului sau inculpatului

3. relatii ierahice profesionale cu invinuitul sau inculpatul

ANS:  A

71. Interdictia de depunere a marturiei se refera la:

1. partea vatamata

2. rudele invinitului sau inculpatului

3. persoane reprezentand autoritatile locale si centrale

ANS:  A

72. In analiza marturiei imperativele sunt:

1. sinceritatea

2. fidelitatea

3. promptitudinea

ANS:  B

73. In analiza marturiei imperativele sunt:

1.veridicitatea

2. sinceritatea

3. bogatia datelor si informatiilor furnizate

ANS:  C

74. In cazul marturiilor e necesar ca:

1. sa se armonizeze cu ele insele

2. sa fie concordante in ansamblul probelor

3. sa fie cat mai numeroase

ANS:  B

75. In cazul marturiilor e necesar ca:

1. sa fie concordante in ansamblul probelor

2. sa nu fie contrazise de fiecare proba in parte

3. sa nu fie excesiv de numeroase

ANS:  A

76. Calitatile psihologice ale anchetatorului vizeaza:

1. exigente legale si de competenta

2. exigente morale

3. exigente de varsta

ANS:  C

77. Calitatile psiho-intelectuale ale anchetatorului se refera la:

1. calitatea informatiei judiciare

2. integrarea informatiei in raport cu realitatea din care a fost extrasa

3. viteza de prelucrare si integrare a informatiilor

ANS:  C

78. Calitatile psiho-intelectuale ale anchetatorului se refera la:

1. decelarea aspectelor reale de cele imaginare

2. decelarea semnificativului de nerelevant

3. extinderea (generalizarea) datelor obtinute

ANS:  A

79. Calitatile moral-afective ale anchetatorului vizeaza:

1. echilibru emotional

2. lipsa de prejudecati fata de persoana anchetata

3. urmarirea continua a punctelor de vedere aprioric stabilite

ANS:  B

80. Buna-credinta a anchetatorului se refera la:

1. intentia dreapta

2. diligenta (evitarea abuzurilor)

3. acordul cu propriile credinte

ANS:  A

81. Buna-credinta a anchetatorului se refera la:

1. neproducerea de prejudicii

2. utilizarea de proceduri permise

3. respectarea rangului social al celui anchetat

ANS:  C

82. Reaua credinta a anchetatorului se refera la:

1. imprudenta si intentie raufacatoare

2. ilicitate si vatamare

3. amanarea pronuntarii

ANS:  A

83. Hotararile judecatoresti sunt rezultatul:

1. deliberarilor

2. gandirii magistratilor

3. factorilor conjucturali

ANS:  B

84. Psiho detectia este:

1. metoda detectiei comportamentului simulat

2. forma activa de sporire a cunostintelor in cauza aflate pe rol

3. detectarea factorilor care cresc vulnerabilitatea victimala

ANS:  A

85. Psiho detectia presupune:

1. efectuarea testelor de credibilitate

2. verificarea existentei discernamantului persoanei testate

3. identificarea dorintelor si tendintelor persoanei testate

ANS:  C

86. Psiho detectia presupune:

1. identificarea intentionalitatii

2. binomul comportamentului aparent-inaparent

3. absolvirea de orice vinovatie a celui testat

ANS:  A

87. Biodetectia e o metoda pluridisciplinara a tehnicilor

1. fiziologice si psihologice

2. logice si cibernetice

3. religioase si laice

ANS:  B

88. Mijloacele tehnico-stiintifice de dtectare a conduitelor simulate sunt:

1. poligraful

2. detectorul de stres emotional in voce si in scris

3. electrocardiograma

ANS:  A

89. Fundamentul legal al folosirii tehnicilor de detectare a conduitelor simulate sunt:

1. tehnica are fundamentare stiintifica

2. asigura respectul persoanei, facandu-se cu acordul subiectului

3. asigura maxima operativitate a urmaririi penale

ANS:  A

90. Fundamentul legal al folosirii tehnicilor de detectare a conduitelor simulate sunt:

1. nu este invaziv pentru subiect

2. raportul de constatare eliberat este supus liberei aprecieri a organelor de uramrire penala

3. raportul de constatare eliberat este obligatoriu pentru organele de urmarire penala

ANS:  B

91. Ancheta judiciara si cercetarea judecatoreasca reprezinta:

1. o suma de relatii interpersonale

2. o activitate complexa prin modaºitatile mentale antrenate

3. o suma de activitati ale partilor

ANS:  A

92. Caracteristicile interogatoriului judiciar sunt:

1. opozabilitatea intereselor

2. inegalitatea statutului

3. intersanjabilitatea sanselor

ANS:  A

93. Caracteristicile interogatoriului judiciar sunt:

1. tensiunea comportamentului expresiv

intimitatea, stresul si riscul

3. inegalitatea sanselor

ANS:  C

94. In domeniul judiciar este necesar:

1. cunoasterea comunicarii verbale si extraverbale

2. cunoasterea comunicarii nonverbale

3. cunoasterea comunicarii accidentale

ANS:  A

95. Procedeele tactice de interogare a invinuitului privesc:

1. intrebari de detaliu

2. interogari repetate si sistematice

3. interogari colaterale

ANS:  C

96. Procedeele tactice de interogare a invinuitului privesc:

1. interogarea vizand complexul de vinovatie si probele de vinovatie

interogarea vizand spargerea alibiurilor

interogarea vizand dezvinovatirea

ANS:  A

97. Etapa post infractionala se caracterizeaza prin:

1. tendinta de aparare

2. tendinta de a se sustrage identificarii invinuirii sau sanctiunii

3. tendinta de temperare a impulsurilor agresive

ANS:  C

98. Etapele post infractionale sunt diferit reprezentate de :

1. subiectii tineri

2. subiectii cu personalitati diferite

3. subiectii supusi observatiilor prelungite

ANS:  A

99. Recunoasterea faptei poate fi:

1. recunoastere sincera - declaratii sincere

2. recunoastere nesincera - declaratii nesincere

3. recunoastere sugerata, indusa

ANS:  B

100. Recunoasterea poate fi determinata de:

1. regret, nevoie de usurare

2. ratiuni logice, orgoliu sau vanitate

3. dorinta de protectie

ANS:  C