Psihopatologia functiilor: A) proxice si
B) mnezice;
functie psihica bazala care realizeaza orientarea si concentrarea selectiva a activitatii psihice asupra unui grup de elemente sau fenomene
proprietatile atentiei sunt: selectivitatea, mobilitatea sau flexibilitatea,directionarea, distributivitatea, stabilitatea, 14414f517o volumul;
tipuri: involuntara( neintentionala, primara): determinate de stimuli ce apar brusc; noutate informationala; organism nepregatit; voluntara: deliberate si sustinuta de efort volitional; habituala( postvoluntara): stare de pregatire, de asteptare
Hiperprosexii exagerarea orientarii selective a activitatii de cunoastere;
-- apar īn-- episoadele expansive,
-- intoxicatii usoare,
-- hipocondria ,
-- fobici si obsesionali
-- se manifesta selective ex.:-- melancolici ( idei depressive de culpabilitate, de ruina ; ) -- cenestopatii si hipocondriaci ( orientate asupra starii de sanatate, asupra functionarii organismului) -- deliranti ( orientate asupra evenimentelor, persoanelor implicate in sistemul delirant respectiv )
Hipoprosexii: diminuarea orientarii selective a activitatii de cunoastere;
apar īn-- surmenaj; anxietate, depresie, oligofrenie, dementa, schizofrenie, intoxicatii cu alcool, benzodiazepine, barbiturice
aprosexia disparitia oricarei activitati psihice; numai īn starile comatoase
tulburarile atentiei pot fi observate in timpul anamnezei, dar se pot utilize si teste specifice de atentie dintre care cea mai utilizata este metoda Kraepelin: I se cere bolnavului sa numere de la 100 inapoi din 3 in 3 sau din 7 in 7.
proces psihic al orientarii retrospective realizat prin fixare (īntiparire), conservare (pastrare) si reactualizare (evocare) ; oglindeste experienta anterioara si constituie rezervorul gāndirii si imaginatiei ; suportul fortei cognitive a individului ; strāns corelata cu procesele afective
memorarea: transformari menite sa asigure fixarea informatiei pe suporturi adecvate; factori obiectivi: volumul, natura materialului, gradul de organizare, gradul de omogenitate a materialului, semnificatia materialului; factori subiectivi: starea fiziologica, motivatia, gradul de tensiune afectiva, vārsta ; pastrarea ; reactualizarea
Imediata: reproducerea sau recunoasterea unui material pāna la 10 secunde de la momentul prezentarii
Recenta: reproducerea sau recunoasterea are loc la un interval mai mare de 10 secunde de la prezentare
A evenimentelor īndepartate (memoria de lunga durata): evenimentele traite de la īnceputul vietii si pāna īn present
a) Hipomnezii: scaderea īn diferite grade a fortei mnezice ; Apar īn surmenaj , involutie , oligofrenie, depresie, anxietate, schizofrenie, la cei cu TCC, afectari cerebrale(postmeningoencefalita)
b) Amnezii pierderea totala a fortei mnezice; rar poate fi intalnita o raela amnezie,practice sub aceasta denumire es ascund hipomnezii severe; pot fi partiale sau totale (īn starile comatoase), retrograde si anterograde
b.1) amnezii anterograde (de fixare)
- se refera la imposibilitatea memorarii evenimentelor de la īmbolnavire spre prezent; sunt mai frecvente ; - scade capacitatea de fixare - nu se poate evoca un eveniment recent, dar le conserva pe cele din trecut
- apar īn: - sindromul Korsakov, de etiologie alcoolica, infectioasa sau traumatica, - stari confuzive, - stari reactive (īn situatii traumatice majore, de masa), - psihoza maniaco- depresiva, - stari nevrotice si reactii psihogene
b.2) amnezia retrograda (de evocare):- tulburarea memoriei se intinde progresiv dinaintea bolii spre trecut, - destructurarea nu este atāt de accentuata, intalnita in demente
Amnezia lacunara= hiatus mnezic temporar
- Apar in: stari confuzionale, traumatisme cranio-cerebrale, echivalente epileptice sau stari crepusculare, stari de betie patologica
- Unii autori impart in Amnezii totale: īn come; Amnezii partiale (par a fi hipomnezii):
Amnezie tardiva sau intarziata: legata de o tulburare de constienta; apare progresiv; īn stari confuzionale, epilepsie
Amnezia electiva (tematica): īnregistrare voluntare bine efectuata, recunoastere imposibila; influentata de starile afective negative (posttraumatic)
evocari exagerate, tumultuoase, īndeparteaza individul de la preocuparile sale de moment
apar la - normal, legate de momente cu continut afectiv negative sau pozitiv, psihopatia paranoida, oligofreni hidrocefali, stari febrile, narcoza cu eter, chloroform, barbiturice, socurile cu insulina, starile hipnotice, stari de surmenaj, convalescenta unor boli somatice febrile
hipermnezii selective: la paranoici, īn intoxicatii; bolnavul īsi mobilizeaza toata forta mnezica pentru tema pe care o are īn minte: procurarea "actelor doveditoare" pentru a demonstra urmarirea etc.,sau procurarea drogului.
mentismul: derulare cu caracter tumultuos, caleidoscopic si incoercibil a ideilor si amintirilor,tulbura somnul pacientului care nu poate sa doarma din cauza amintirilor
Alte hipermnezii:tematica: afectogena, autista: īn schizofrenie, mecanica, fara īntelegerea datelor (īn oligofrenie), oneiroida: īn toxicomanii, viziunea retrospectiva: derularea fulgeratoare a īntregii vieti īn ultimele cāteva clipe dinainte de moarte,in momentele de mare anxietate si in crizele de epilepsie temporala
amintiri deformate, false fie sub aspectul desfasurarii cronologice, fie sub aspectul lipsei legaturii cu realitatea obiectiva traita de pacient
adevarate iluzii de recunoastere, evocari eronate ale unor evenimente traite īn realitate, dar care nu sunt īncadrate īn timpul si spatiul real sau nu sunt recunoscute ca traite sau netraite. Tipuri:
Criptomnezia: nerecunoasterea ca fiind strain un material citit sau auzit īn realitate; bolnavul īl considera a fi propriu.
Apare īn - schizofrenie, deliruri sistematizate (paranoia si parafrenia), demente(senile, arteriosclerotice)
Īnstrainarea amintirilor: =situatia inversa criptomneziei, cand bolnavul considera ca evenimentele traite sunt doar citite, auzite; in ambele scade capacitatea discriminatorie īntre evenimentele proprii si cele straine; apare īn demente
falsa recunoastere, - varianta de criptomnezie, ce consta in recunoasterea a ceea ce de fapt bolnavul nu cunoaste
se intalneste in: - stari de surmenaj, -stari de obnubilare,- stari maniacale - schizofrenii
- este probabil starea premergatoare a fenomenelor de " déją vu", "deja connu", "deja eprouve", in care pacientul are impresia de a mai fi vazut, cunoscut, persoanele sau situatiile respective
iluzia de nerecunoastere, in care bolnavul crede ca recunoaste persoane pe care nu le-a cunoscut si nu este sigur ca recunoaste personae pe care le-a cunoscut
paramneziile de reduplicare(Pick) (bolnavul crede ca o persoana a fost multiplicata īn mai multe exemplare, cu un anumit scop sau ca a mai fost in situatii asemanatoare)
sunt falsificari mnezice retrospective sau reproduceri ale unor evenimente reale din trecut, pe care le situeaza īn present, sunt de mai multe feluri:
b.1) Pseudoreminiscente: reproduceri ale unor evenimente reale din trecut, pe care le traieste ca evenimente prezente. Apar īn sindromul amnestic, īn demente.
Confabulatii(Pick) (halucinatii de memorie): reproducerea unor evenimente imaginare, bolnavul nu spune adevarul dar nici nu minte. Pot fi:- mnestice (umplerea golurilor de memorie cu lucruri imaginare, dar plauzibile) ; - fantastice (descriu lucruri neplauzibile), - onirice (ca scenele de vis)
Ecmnezia: tulburare globala de memorie, cu īntoarcerea īntregii personalitati īn trecut(pacientul confunda trecutul cu prezentul ; apare īn stadiile tardive de dementa senile, in cadrul delirului senile( Jislin)
Anecforia: posibilitatea reproducerii unor amintiri pe care le crede uitate; posibila daca se sugereaza unul sau mai multe elemente ; apare īn surmenaj si īn afectiuni deteriorative(prdemente si demente)
Tulburarile de memorie pot fi observate din anamneza,dar sunt si metode specifice, cea mai utilizata fiind proba oraselor( se dau bolnavului 6-8 nume de orase si I se atrage atentia ca trebuie sa le retina, iar dupa ce I se distrage atentia un minut I se cere sa le redea)
|
