Psihopedagogia creativitatii - test grila

MULTIPLE CHOICE

1. Creativitatea reprezinta:

1) dispozitie spontana pentru a crea si inventa

2) aptitudine mintala de reorganizare, rearanjare

rearanjare in mod original

ANS:  B

2. Creativitatea ca formatiune psihica complexa se caracterizeaza prin:

1) productivitate

2) utilitate, eficienta

3) ingeniozitate

4) conservatorism

ANS:  C

3. Majoritatea definitiilor creativitatii au ca puncte de vedere:

1) creativitatea ca talent individual

2) creativitatea ca proces si produs

3) creativitatea ca recunoastere de catre altii

ANS:  A

4. Dintre factorii stimulatori ai creativitatii fac parte:

1) linistea

2) muzica

3) crizele de timp

ANS:  B

5. . Factorii perturbatori ai creativitatii:

1) oboseala fizica

2) oboseala intelectuala

3) zgomotele

ANS:  C

6. Conceptul de creatie vizeaza:

1) finalizarea ideii

2) transpunerea ei in opera artistica

3) transpunere ce implica cunostinte, principii, deprinderi

ANS:  B

7. Capacitatea individului de a adopta atitudini personale, fara tendinta de a copia sau

reproduce modul de gandire al unei persoane, reprezinta:

1) originalitate

2) flexibilitate

3) expresivitate

ANS:  A

8. Rapiditatea gandirii de a se adapta la situatii noi, neprevazute, cu scop de a gasi solutii

optime, reprezinta:

1) originalitate

2) productivitate

3) flexibilitate

ANS:  C

9. Spiritul inventiv prin care se realizezaa rezolvarea problemelor in mod abil si

surprinzator este:

1) flexibilitatea

2) eficienta

3) ingeniozitatea

ANS:  A

10. Capacitatea de a simti si de a fi sensibil este data de:

1) fluenta

2) productivitate

3) senzitivitate

ANS:  C

11. Este exprimata prin culoare, forme, marime, ritm, simetrie, dianmica:

1) productivitatea

2) expresivitatea

3) ingeniozitatea

ANS:  C

12. Numarul mare de idei, solutii produse este dat de:

1) fluenta

2) productivitate

3) senzitivitate

ANS:  A

13. Performanetele care se pot obtine ca urmare a rezultatelor actiunii creatoare sunt

reprezentate de:

1) fluenta

2) flexibilitate

3) eficienta

ANS:  C

14. Modul de realizare a procesului creator angajand toate resursele existente la nivelul

sistemului psihic uman sunt determinate de:

1) functia psihica

2) functia sociala

3) functia pedagogica

ANS:  C

15. Modul de realizare a produsului creator din perspectiva perfectionarii raportului

cognitiv, afectiv, motivational asumat fata de realitatea economica, politica, culturala, este dat de:

1) functia psihica

2) functia sociala

3) functia pedagogica

ANS:  A

16. Modul de comportare a personalitatii creatoare in proiectarea unor actiuni

educational-didactice este determinat de:

1) functia psihologica a creativitatii

2) functia sociala a creativitatii

3) functia pedagogica a creativitatii

ANS:  B

17. Factorii aptitudinali ai creativitatii includ:

1) aptitudini sociale

2) nivel al gandirii

3) nivel al inteligentei

ANS:  B

18. Factorii temperamentali:

1) nu au influenta in dinamizarea creativitatii

2) au influenta in dinamizarea creativitatii

3) nu sunt suficiente pentru ca o persoana sa fie creatoare

ANS:  B

19. Factorii caracteriali:

1) nu au influenta in dinamizarea creativitatii

2) au influenta in dinamizarea creativitatii

3) nu sunt suficiente pentru ca o persoana sa fie creatoare

ANS:  C

20. In prima etapa creativitatea este redusa la:

1) un singur factor - inteligenta

2) spontaneitate

3) factori aptitudinali

ANS:  A

21. Factorii interni ai creativitatii pot fi:

1) de natura biologica

2) de natura ereditara

3) de natura psihosociala

ANS:  B

22. Necesitatea evolutiei in timpul dezvoltarii creatiei defineste creativitatea ca:

1) personalitate

2) proces

3) produs

ANS:  B

23. Realizarea a ceva nou prin experienta ce necesita munca, defineste creativitatea ca:

1) personalitate

2) proces

3) produs

ANS:  A

24. . Personalitatea ca dimensiune a creativitatii evidentiaza:

1) resursele sistemului psihic uman

2) capacitatea sistemului psihic de a se angaja in procesul creator

3) nu are influenta

ANS:  A

25. Continuul progres social introduce:

1) pressingul social

2) creativitatea ca produs

3) creativitatea ca proces

ANS:  C

26. Pregatirea ca etapa a procesului creator presupune:

1) identificarea problemei

2) acumularea si selectionarea informatiei

3) elaborarea strategiei de rezolvare a problemei

ANS:  C

27. Incubatia ca etapa a procesului creator valorifica experienta individuala si sociala a

subiectului la:

1) nivelul constiintei acestuia

2) nivelul verigilor profunde dependente de zona inconstientului

3) nivelul verigilor profunde dependente de zona constientului

ANS:  C

28. Actiunea complexa de asociere, combinare a informatiei ce declanseaza momentul

inspiratiei reprezinta:

1) pregatirea

2) incubatia

3) iluminarea

ANS:  A

29. Actiunea complexa de evaluare finala a solutiei adoptate reprezinta:

1) pregatirea

2) iluminarea

3) verificarea

ANS:  B

30. Etapa formativa a creativitatii cuprinde:

1) analiza problemei

2) acumularea informatiilor

3) prelucrarea informatiilor

ANS:  C

31. . Proiectarea invatarii creative presupune:

1) anticiparea

2) restructurarea permanenta a activitatii de predare - invatare - evaluare

3) stabilirea sarcinilor cadrelor didactice in conditiile invatarii creative

ANS:  A

32. Modelul propus de conceptul pedagogic de creativitate are in structura:

1) produs creator

2) proces creator

3) dimensiune axiologica a personalitatii

ANS:  B

33. Creativitatea in cercetarea de grup este:

1) favorizata

2) stimulatore

3) inhibanta

ANS:  B

34. Imaginatia creatore este definita ca:

1) aptitudine de a reprezenta mintal obiecte absente

2) aptitudine de a combina mintal obiecte absente

3) este legata de elemente furnizate de memorie

ANS:  A

35. Imaginatia reproductiva este legata de:

1) elemente furnizate de memorie

2) reprezentarea unor fapte care nu exista

3) combinarea unor elemente

ANS:  C

36. Nivelul experesiv de creativitate cuprinde:

1) treapta de baza

2) abilitatea, originalitatea si calitatea produsului nu sunt esentiale

3) treapta finala

ANS:  B

37. Creativitatea productiva se manifesta prin solutii mai eficiente de productie ca urmare a:

1) unor combinari si recombinari

2) asocieri de date existente

3) asocieri de solutii cunoscute

ANS:  A

38. Nivelul inovativ al creativitatii este legat de:

1) nivelul productiv

2) nivelul expresiv

3) nivelul expresiv si productiv

ANS:  A

39. Valoarea creativa a unui produs este data de:

1) gradul de restructurare a universului de intelegere

2) memorie

3) atitudini creatoare

ANS:  C

40. . Inteligenta este:

1) capacitatea de adaptare mintala la situatii noi

2) capacitatea ce exprima nivelul dezvoltarii mentale ca factor de disponibilitate si operativitate

3) capacitatea intelectuala sintetica a persoanei

ANS:  C

41. Randamentul scolar al creativitatii presupune:

1) nivelul teoretico-aplicativ

2) calitatea teoretico-aplicativa

3) valoarea si eficienta teoretico-aplicativa

ANS:  B

42. Sistemul de conditii ce favorizeaza creativitatea si randamentul scolar depinde de:

1) dezvoltarea gandirii independente si creative in invatare

2) evitarea gandirii stereotipe

3) invatare prin investigare

ANS:  C

43. Creatia artistica cuprinde:

1) incubatia

2) inspiratia

3) executia

ANS:  A

44. Procesul creativitatii poate fi considerat efectiv cand trece prin:

1) etapa formativa si normativa

2) etapa interogativa

3) etapa transformationala

ANS:  C

45. . Totalitatea partilor in relatii ce formeaza un tot unitar cu o calitate noua, reprezinta:

1) structura creativa

2) etapa formativa

3) executia

ANS:  C

46. Eurema de acumulare si comprehensiune a informatiei este realizata in principal de:

1) memorie

2) gandire

3) limbaj

ANS:  A

47. Eurema asociativ - combinatorie este realizata de:

1) inteligenta

2) imaginatie

3) memorie

ANS:  C

48. In cadrul euremei energetico - stimulatorie conlucreaza:

1) pasiunea, curiozitatea

2) sentimentele

3) interesul

ANS:  A

49. Eurema critica este realizata de:

1) gandirea analitica

2) inteligenta

3) functia critica si valorizatoare a constiintei

ANS:  B

50. Binet considera ca inteligenta se caracterizeaza prin:

1) perceptie corecta si rapida

2) directionare a gandirii

3) functia critica si inventivitate

ANS:  A

51. Eurema inductiv - perceptiva realizeaza trecerea de la:

1) creativitate la creatie

2) iluminare la productivitate

3) fluenta la productivitate

ANS:  C

52. Vizualizarea structurala ca fenomen de miscare a gandirii de al abstract la concret

vizeaza:

1) vizualizarea ideilor

2) abstractizarea imaginilor

3) productivitatea

ANS:  A

53. Etapele creativitatii dup modelul euremelor cuprind:

1) acumulare si comprehensiune

2) asociere si combinare multipla

3) analiza critica, ideativ percutiva

ANS:  B

54. . Dupa o serie de opinii esantionul de creatori este stabilit de cei:

1) a caror pozitie este oficializata prin titluri acordate

2) cu numarul mare de brevete inregistrate

3) colegi si superiori

ANS:  A

55. Aspectele importante furnizate de metoda biografica sunt:

1) informatia cu privire la modelul in care s-a dezvoltat personalitatea creatore

2) climatulstiintific sau artistic

3) relatia dintre pregatirea scolara, universitara si creatie

ANS:  B

56. Analiza statistico-biografica in vedere determinarii unor trasaturi generale comune a

mai multor creatori cuprinde:

1) cercetarea biografiilor

2) identificarea si clasificarea trasaturilor de presonalitate

3) stabilirea frecventei indicatorilor

ANS:  A

57. Prin metoda istoriometrica Terman si colab. 151c24b au incercat sa stabileasca coeficientul de

inteligenta a unui unmar de:

1) 10 genii

2) aproximativ 300 de genii

3) 100 de genii

ANS:  B

58. . Creatorul ca produs al dezvoltarii social - istorice poate fi evaluat numai in raport cu:

1) performantele proprii

2) performantele tuturor cercetatorilor descoperirii respective

3) performantele celorlalti

ANS:  A

59. In metoda caselor de evaluare evaluatorul are rol de:

1) participant observator

2) supervizor

3) observator

ANS:  C

60. Testele de creativitate cuprind:

1) asociatii de cuvinte

2) memorare cifre

3) utilizare neobisniuta a obiectelor

ANS:  B

61. Testele de creativitate cuprind:

1) asociatii de cuvinte

2) memorare cifre

3) utilizare neobisniuta a obiectelor

ANS:  B

62. La testele de asociatii de cuvinte cotarea implica urmatoarele criterii:

1) fluenta

2) felxibilitate

3) originalitate

ANS:  A

63. Testele nonverbale de creativitate Torance, ce coteaza:

1) fluiditatea

2) flexibilitatea

3) originalitatea

ANS:  B

64. Proba de imbunatatire a unui produs implica:

1) imaginatia

2) memoria

3) ingeniozitatea

ANS:  C

65. Testele de imaginatie presupun:

1) capacitate de sinteza

2) abordare divergenta

3) sesizarea multiplelor interactiuni

ANS:  B

66. Testul complex de flexibilitate a lui Guilford cuprinde:

1) liste de civinte compuse, relatii de cuvinte

2) formarea propozitiilor din elemente limitate

3) utilizarea cuvintelor cu sens apropiat

ANS:  A

67. Testele destinate diagnosticarii imaginatiei creatoare cuprind probe de:

1) descriere din memorie

2) imporvizarea unei teme pe baza mai multor imagini

3) redarea din memorie a unei reactii emotionale

ANS:  B

68. Testele pentru scolari de creativitate evalueaza:

1) inventivitatea

2) simtul umorului

3) imaginatia

ANS:  C

69. Testele de creativitate pentru studenti constau din:

1) alegerea sau dezvoltarea unor proiecte

2) elaborare semnatica

3) redefinire simbolica

ANS:  A

70. Scalele Holland pentru diagnoza creativitatii stiintifice cuprind ca itemi:

1) castigarea unui premiu la un concurs stiintific

2) construirea unor aparate din proprie initiativa

3) inventarea unui dispozitiv care poate constitui un patent

ANS:  C

71. Depistarea creativitatii prin metoda chestionarului urmareste activitatile:

1) desfasurate din proprie initiativa

2) impuse

3) aleatorii

ANS:  C

72. Operatiile de rationament si atitudini morale ale subiectelor sunt analizate de:

1) chestionarul de opinii personale

2) teste de personalitate

3) teste de memorie

ANS:  A

73. Metoda chestionarii si intervievarii parintilor, urmareste sa extraga informatii cu

privire la:

1) primele manifestari si comportamente

2) satisfactii sau insatisfactiile produse de copil

3) comportamentul cu prietenii de joaca ai copilului

ANS:  B

74. Tehnicile cu raspunsuri scalate excelent, foarte bun, bun, mijlociu, slab, foarte slab,

permit prelucrari rapide si precise referito la:

1) compotamente in clasa

2) comportamente in joc

3) compotartamente la invatare

ANS:  A

75. In psihodiagnoza creativitatii inventarierea intereselor cuprinde inventare de interese:

1) strict profesionale

2) strict familiale

3) de ordin general

ANS:  A

76. In psihodiagnoza creativitatii inventarierea preferintelor cuprinde inventare de

preferinte:

1) strict profesionale

2) strict familiale

3) de ordin general

ANS:  C

77. . Problema poate fi definita ca:

1) aparitia noului in structura echilibrata, dezachilibrand-o

2) lipsa unei verigi in campul relational

3) nu poate fi definita

ANS:  B

78. Gandirea verticala permite:

1) doar acele solutii ce vizeaza corectitudinea

2) inaintarea pas cu pas urmand un algoritm de rezolvare bine definit

3) schimbarea modelelor

ANS:  A

79. Gandirea laterala:

1) favorizeaza abordarea mai multor directii

2) schimbarea modelelor

3) doar acele solutii ce vizeaza corectitudinea

ANS:  B

80. Divergenta:

1) priveste situatia din mai multe unghiuri

2) are ca obiectiv producerea cat mai multor idei

3) faciliteaza aparitia originalitatii

ANS:  C

81. . Convergenta realizeaza:

1) selectionare

2) comparare

3) sintetizare

ANS:  B

82. Mobilizarea permite:

1) accederea catre o stare de reflectie

2) impiedica reflectia

ANS:  A

83. In cadrul creativitatii prin exprimare fiecare participant isi exercita dreptul la o opinie

aparand:

1) apropieri

2) redundante

3) similitudini

ANS:  B

84. Prin triere se realizeaza:

1) gruparea ideilor

2) selectarea ideilor

3) imbogatirea ideilor

ANS:  B

85. Obiectivele urmarite de modelul META cuprind:

1) mobilizare

2) exprimare

3) triere si axe de explorat

ANS:  B

86. . Obiectivele urmarite de modelul SMART sunt:

1) simple si masurabile

2) accesibile

3) realizabile in timp

ANS:  A

87. Ca metoda de realizare a productiei divergente si convergente a ideilor, tehnica

SPASME permite:

1) stimulare si producere

2) analiza si selectie

3) manipulare si evaluare

ANS:  B

88. Gandirea divergenta este caracterizata de:

1) fluenta

2) flexibilitate

3) originalitate si grad de elaborare

ANS:  A

89. Factorii psihici ai creativitatii cuprind:

1) factori intelectuali

2) factori nonintelectuali ai personalitatii

3) factori aleatori

ANS:  B

90. Factorii sociali ai creativitatii cuprind:

1) factori culturali

2) factori educativi

3) factori socio-economici

ANS:  A

91. Matricea morfologica a intelectului uman elaborata de Guilford cuprinde dupa

ansamblul operatiilor:

1) cunoasterea

2) memoria

3) implicatiile

ANS:  B

92. Matricea morfologica a intelectului uman elaborata de Guilford cuprinde dupa

ansamblul produsurilor:

1) cunoasterea

2) unitati si clase

3) relatii, sisteme, transformari si implicatii

ANS:  C

93. Matricea morfologica a intelectului uman elaborata de Guilford cuprinde dupa

continut:

1) componente figurale si simbolice

2) componenta semantica

3) componenta comportamentala

ANS:  A

94. Situatia problema:

1) intervine acolo unde sunt elemente cunoascute si necunoscute

2) intervine in cadrul elementelor cunoscute

3) face apel la gandire

ANS:  B

95. Matricea situatiilor divergente cuprinde urmatoarele categorii:

1) parte intreg, cauza

2) efect model

3) utilitatea, dezvoltare, problema si rezolvare

ANS:  B

96. . Abordarea metoteoretica a creativitatii sugereaza lamurirea unor aspecte de genul:

1) ce tipuri de probleme trebuie abordate din punct de vedere teoretic

2) care ar trebui sa fie regulile de combinare a elementelor componente

3) care ar putea fi durata, dificultatile, modalitatile de control, implicatiile practice etc.

ANS:  A

97. Intre rationament si problem solving sunt:

1) relatii de interpatrunere

2) nu sunt in relatie

3) relatii unidirectionale

ANS:  C

98. Parametrii informatiei elementare sunt:

1) durata

2) dificultate

3) probabilitate de executie

ANS:  B

99. Concasarea elementelor unei situatii reprezinta:

1) modificare prin fragmentare

2) modificare prin adaugare

3) mentinere nemodificata a elementelor

ANS:  C

100. . Bisocierea desemneaza:

1) modificarea prin fragmentare

2) distrugere pentru a construi

3) a disocia pentru a asocia

ANS:  C

101. Tehnicile combinatorii ne permit dupa faza de pregatire si incubatie aparitia:

1) iluminarii

2) verificarii

3) pregatirii

ANS:  A

102. . Caracteristicile "mind map" sunt:

1) focalizarea centrala a imaginii obiectului atentiei

2) posibile teme legate de subiect

3) structura nodala

ANS:  B

103. Conceptul (conceptul circular) este util in:

1) sintetizarea unui concept

2) regrupare a termenilor si alcatuirea unor apropieri

3) realizarea de noi conexiuni

ANS:  A

104. Brainstrormingul este o metoda eficienta pentru generarea:

1) in grup a ideilor

2) ideilor individual

3) originalitatii

ANS:  B

105. Sinectica reprezinta imbinarea diferitelor elemente, aparent necorelate, avand drept

scop:

1) eliminarea raspunsurilor negative

2) maleabilizarea gandirii

3) evadarea din gandirea sablon

ANS:  A

106. Caracteristica principala a metodei Delphi o constituie:

1) utilizarea lucrului individual

2) autoritatea

3) utilizarea feed-back-ului

ANS:  C

107. Obiectivele metodei Philips 6-6:

1) abordarea mai multor aspecte in timp limitat

2) posibilitatea colectarii deciziilor

3) favorizarea confruntarii perceptiilor si creativitatii individuale cu munca

ANS:  B

108. Discutia Panel are ca principiu utilizarea:

1) unui grup mare de persoane competente

2) unui grup restrans de persoane competente

ANS:  B

109. La metoda 6-3-5 cifrele reprezinta:

1) membrii grupului de creatie

2) ideile initiale formulate de fiecare membru al grupului

3) numarul de persoane care prelucreaza primele trei idei ale vecinului

ANS:  B

110. Asocierea fortata a ideilor isi propune gasirea:

1) punctelor diferite a doua lucruri

2) punctelor comune a doua lucruri

3) documentarea

ANS:  A

111. Prin tehnica ciorchinelui se stimuleaza:

1) evidentierea conexiunilor dintre idei

2) relevarea de noi sensuri ale ideilor

3) realizarea de noi asociatii intre idei

ANS:  C

112. Tehnica "palariilor ganditoare" este:

1) modalitate de exersare a gandirii ca interpretare de rol

2) perfectionare a comunicarii

3) modalitate de flexibilizare a gandirii

ANS:  B

113. Raportul mentor - discipol este prin natura sa:

1) o relatie de subordonare neconditionata

2) initiativa creativa in spatiul relatiilor umane axate pe invatare

3) o relatie formatoare a procesului creativitatii

ANS:  B

114. . Mentoratul creeaza oportunitati pentru dezvoltarea invatarii experientiale prin:

1) manipulare, participare

2) extrapolare

3) incurajare

ANS:  C

115. Calitatea in rezolvare de probleme depinde de mentorat in cursul caruia are loc

dezvoltarea:

1) gandirii productive

2) memoriei

3) imaginatiei

ANS:  C

116. Situatiile in care se poate realiza succesul mentoral sunt:

1) incitarea curiozitatii

2) atragerea catre lucruri la proiecte

3) antrenarea in competitie

ANS:  B

117. Invatarea apogetica creeaza sinteza emergenta intre:

1) regula si originalitate

2) invatare individuala si societala

3) invatare si dezvoltare

ANS:  A

118. Obstacole in dezvoltarea relatiei mentor - discipol:

1) nepotrivire in ritmul de lucru

2) perspectiva limitata a mentorului

3) modificare in codul sferelor de interese

ANS:  C

119. Printre obstacolele gnoseologice intalnite in procesul creatiei se gasesc:

1) lipsa informatiilor

2) abordarea unilaterala a problemei

3) supraspecializarea incorect structurata

ANS:  B

120. . Printre obstacolele psihologice intalnite in cadrul procesului de creatie intalnim:

1) inertia, lipsa felxibilitatii

2) lipsa de informatie

3) timiditatea

ANS:  C

121. Printre obstacolele educationale si de persnalitate intalnite in cadrul procesului de

creatie intalnim:

1) lipsa motivatiei

2) lipsa de spirit competitiv

3) lipsa de informatii

ANS:  A

122. . Obstacolele de ordin tehnico - organizatoric in vederea creatiei sunt:

1) lipsa spatiului adecvat

2) slaba organizare

3) coeficient intelectual scazut

ANS:  B

123. Inertia psihologica reprezinta obstacolul principal in calea oricarei creatii spontane si

este constituita din tendinta intelectului uman de:

1) a-si pastra neschimbate schemele gandirii

2) a-si pastra neschimbate schemele rationametului si metodelor

3) abordarea unilaterala a problemei

ANS:  A

124. Rigiditatea in creatie este cauzata de:

1) obisnuinta

2) supraapreciere

3) lipsa de informatie

ANS:  C

125. Barierele referitoare la creatia de grup cuprind:

1) frica de critica

2) frica de ridicol

3) timiditatea

ANS:  A

126. In educarea creativitatii s-au conturat urmatoarele directii de dezvoltare:

1) prin algoritmi ce descriu logica rezolvarii creative

2) crearea conditiilor favorabile dezvoltarii activitatii creatoare

3) obligativitatea urmarii unor cursuri

ANS:  B

127. In curriculum-ul educatiei copiilor in institutiile prescolare in vederea dezvoltarii

capacitatii creative se are in vedere printre altele:

1) familiarizarea copiilor cu mijloacele plastice si artistice

2) dezvoltarea sensibilitatii estetice

3) memorarea vizuala

ANS:  A

128. Atitudinea inhibatoare a creativitatii la copii din partea educatorului este:

1) atitudinea permisiva

2) atitudinea dominatoare

3) atitudinea de indiferenta

ANS:  C

129. Conformismul si reproducerea:

1) favorizeaza creativitatea

2) blocheaza creativitatea

3) stimuleaza creativitatea

ANS:  B

130. Pentru ca dimensiunea creativa a educatiei sa devina mai mult decat un ideal frumos

este necesar:

1) sacrificarea prejudecatilor

2) supraestimarea valorii docimologice a notelor

3) mentinerea unei atitudini autoritare

ANS:  A

131. Procedeele de stimulare a imaginatiei cuprind:

1) utilizarea, analogia

2) adaptarea si modificarea

3) amplificarea

ANS:  A

132. Rolul activitatii verbal-artistice este de a:

1) dezvolta sensibilitatea

2) serveste drept suport pentru achizitionarea valorilor sociale

3) contribuie la formarea competentelor si atitudinilor

ANS:  B

133. Lectura este o modalitate de:

1) dezvoltare a spiritului de observatie

2) dezvoltare a imaginatiei

3) dezvoltare a vocabularului

ANS:  C

134. Audierea, repovestirea povestilor sunt:

1) necesare in procesul de formare a personalitatii in devenire

2) nu sunt necesare pentru dezvoltarea creativitatii

3) dezvolta competentele acumulate

ANS:  B

135. Analiza elementara a unui tablou, interpretarea unui cantec pentru copii, contribuie

la:

1) dezvoltarea spiritului de observare

2) dezvoltarea limbajului

3) familiarizarea cu frumosul

ANS:  B

136. Formarea deprinderilor de a confectiona singur masti, jucarii si costume de carnaval

dezvolta:

1) gandirea spatiala

2) imitatia

3) reporducerea

ANS:  B

137. Tipul combinativ fabulativ este caracterizat ca:

1) fantezie bogata

2) trecerea cu usurinta in domeniul irealului

3) analiza critica

ANS:  A

138. Obstacolele de ordin psihosocial in creativitate pot cuprinde:

1) lipsa de orientare spre viitor

2) prudenta excesiva

3) reveria

ANS:  B

139. Obstacolele de ordin psihosocial in creativitate pot cuprinde:

1) critica severa a greselilor

2) stimul moral redus

3) orientarea catre nou

ANS:  A

140. Capacitatea scazuta a individului de a realiza lanturi de asocieri si evocari constituie:

1) flexibilitate scazuta

2) fluenta scazuta

3) memorie scazuta

ANS:  C

141. Principiile de baza ale brainstormingului cuprind:

1) amanarea criticii

2) necesitatea elaborarii cat mai multor idei

3) se stimuleaza combinarea

ANS:  A