Delimitam 2 mari perioade:
Antichitate prezent.
În prima perioada apar numeroase observatii, explicatii, idei din partea unor 818g618i medici si filozofi care au surprins aparitia unor schimbari vizibile de la o vârsta la alta si care, sporadic, s-au ocupat de o anumita perioada din viata omului.
Aristotel propune o periodizare:
0-7 ani - perioada de pregatire
7- 13 ani - perioada dominanta de învatare
13-21 ani - perioada a dezvoltarii cetatenesti
Perioada a II-a cuprinde 3 faze:
prezent.
În prima faza (1880-1920) se înregistreaza cercetari mai sistematice, pe baza unor metode riguroase. Se cerceteaza îndeosebi psihologia copilului, a adolescentului, apar publicatii, se organizeaza întâlniri internationale.
Alfred Binet (1857 - 1911) fondeaza scara metrica a inteligentei, organizeaza si conduce societatea Binet - Simon, dedicata psihologiei copilului si pedagogiei experimentale
Edouard Claparede (1873 - 1940) fondeaza în 1912 cunoscutul institut Jean Jacques Rousseau din Geneva, una din scolile de psihologie si pedagogie infantila de mare notorietate în lume, condusa, mult mai târziu de Jean Piaget, parintele psihologiei genetice
Între 1920 - 1980 se perfectioneaza metodologia de cercetare, apar probleme de studiu în abordare longitudinala, interes deosebit pentru exactitate, se utilizeaza un numar mare de teste, de metode statistice. Este o perioada marcata de cercetarile lui Jean Piaget, H. Wallon, P. Osterieth, Maurice Debesse.
În cea de a treia perioada (din 1980) în cercetarea dezvoltarii psihice au loc deplasari de interes urmarindu-se teorii ecologice ale dezvoltarii omului, teorii ale dezvoltarii în context, studierea microsistemului constituit din interactiunile cu cei din jur si din influentele directe asupra copilului, relevarea factorilor interni, a mecanismelor de procesare a informatiei. Sunt mult mai numeroase preocuparile pentru psihismul prenatal ca si pentru perioadele de final ale vietii umane.
|
