PSIHOLOGIE SOCIALA
Relatia dintre psihologia sociala si alte discipline umaniste
1. Relatia cu psihologia generala
Conceptele de baza ale psihologiei generale sunt preluate de catre psihologia sociala; la rindul ei, aceasta ofera psihologiei generale date 131e44b pentru prelucrari si generalizari, surprinzindu-le in diferite contexte relationale, grupale etc.
2. Relatia cu sociologia
In timp ce psihologia sociala studiaza individul inserat, implicat in diverse contexte de relationare sociala, cu accent pe fenomenele provocate la nivelul individual de catre implicarea sociala, sociologia se intereseaza de multimi, de dinamica lor generala, la nivel statistic.
3. Relatia cu antropologia culturala
Obiceiurile, modelele culturale, credintele, tot ceea ce face obiectul antropologiei culturale, difera de la un spatiu cultural la altul. Aceste modele, obiceiuri etc. structuralizeaza personalitatea celor ce traiesc in contextul lor. Relationarea inter-umana se complica atunci cind persoanele implicate provin din culturi diferite, datorita personalitatii de baza modelate in conformitate cu coordonatele culturii respective.
4. Relatia cu politologia
Politologia este stiinta care studiaza relatiile de putere, mecanismele si fenomenele subiacente controlului social. Ceea ce intereseaza psihologia sociala este faptul ca relatiile interpersonale se modifica in functie de fenomenele politice si de relatiile de putere.
5. Relatiile cu ecologia
Ecologia poate fi definita in mod metaforic ca fiind 'stiinta armoniei'. Ecologia sociala se preocupa de raporturile dintre natura si om, dintre om si creatiile umane, dintre natura si creatiile umane, dar si de raporturile dintre oameni in plan organizational.
Un model al relatiilor dintre disciplinele umaniste poate fi urmatorul:
1. Teorie: un ansamblu de concepte, idei si date experimentale prin care se explica in mod unitar si necontradictoriu un anumit domeniu al realitatii.
Teoria se caracterizeaza prin doi parametri principali:
- completitudinea, adica in ce masura explica toate fenomenele din domeniul caruia i se aplica;
- caracterul non-contradictoriu: ceea ce se afirma si se demonstreaza intr-un punct al demersului teoretic nu trebuie sa intre in opozitie cu ceea ce demonstreaza in alt punct.
Principalele teorii ale psihologiei sociale:
- teoriile behavioriste; - teoriile de sorginte psihanalitica;
- teoriile structuraliste; - teoriile fenomenologice;
- teoriile simbolice; - dialectica.
Functiile teoriilor:
- explica in maniera coerenta faptele si fenomenele cu care ne confruntam intr-o anumita zona a realitatii sociale;
- orienteaza demersul cunoasterii stiintifice;
- permit desfasurarea eficienta a actiunilor sociale si individuale;
- au functie de prognoza: pe baza lor se fac predictii cu privire la evolutia ulterioara a unui fenomen sau a altuia;
- optimizeaza viata sociala in general.
2. Metodologia psihologiei sociale
Metoda reprezinta o cale standardizata de urmat pentru a rezolva o categorie de probleme. In sens particular, metoda constituie procedura concreta prin care se ajunge la rezolvarea problemei.
Atunci cind apare o situatie problematica, se impune mai intii sa se identifice categoria in care se inscrie acea situatie, dupa care se poate identifica metoda cea mai indicata pentru rezolvare. In esenta, metoda condenseaza experienta de cunoastere dintr-un domeniu sau altul.
Metodologia reprezinta un ansamblu de metode complementare de aplicat intr-un anumit domeniu al cunoasterii.
Metode ale psihologiei sociale
Observatia
(vezi definirea si caracterizarea generala din anul I)
Capcane care pot surveni in timpul aplicarii observatiei in psihologia sociala:
- prezenta observatorului poate determina modificarea comportamentului persoanei observate;
- observatorul are tendinta de a interpreta faptul observat din perspectiva propriei personalitati, introducind intre el si lume filtrele personale; ca urmare, intr-un demers stiintific bazat pe observatie trebuie efectuata de-subiectivizarea.
Experimentul
(la vel, vezi definirea si caracterizarea din anul I)
Orice experiment presupune o ipoteza pe care o consideri aproape demonstrata. Este necesar insa ignorarea asteptarilor proprii.
Metoda sociometrica
Studiaza componentele psiho-afective in relatiile interpersonale.
Cercetarea operationala ca sistem metodologic
A aparut din dorinta de a se ajunge in psihologia sociala la rigoarea caracteristica stiintelor exacte. Cercetarea operationala presupune structurarea unui sistem metodologic, astfel incit metodele sa realizeze o complementaritate in raport cu specificul obiectului de studiu. Cercetarea operationala vizeaza elaborarea unui model de actiune practica eficienta. Conceptele nu sunt formulate la modul intuitiv, general; un concept trebuie sa fie operationalizat, pentru a-l putea cuantifica.
|
