SENZATIILE

SENZATIILE

Senzatiile sunt procese psihice senzoriale elementare de cunoastere a insusirilor concrete, luate separat, ale obiectelor, cand acestea stimuleaza receptorul unul singur organ de simt.

Termenul senzatie denumeste procesul de semnalizare prin simturi si, in acelasi timp, rezultatul acestui proces, a 747d32h dica imaginea primara a insusirilor concrete ale obiectelor. De exemplu, senzatie de acru, senzatie de rosu etc.

Senzatii vizuale. Sunt produse de undele electromagnetice cu lungimea de unda cuprinsa intre 390-800 milimicroni. Daca obiectul reflecta in proportii egale undele din spectrul 390 - 800 milimicroni, atunci avem senzatia de alb; daca obiectul reflecta undele selectiv, vom avea senzatia culorii respective. Bastonasele din retina sunt specializate pentru lumina diurna, iar conurile pentru lumina cromatica (culori).

Senzatii auditive. Sunt produse de vibratii ale obiectelor. Undele sonore cu frecventa intre 16-20 cicli pe secunda si 20 000 cicli pe secunda sunt stimulii pentru senzatiile auditive, in care sunt reflectate caracteristicile undelor sonore.

Senzatii cutanate. Iau nastere ca urmare a stimularii receptorilor din piele si sunt de mai multe feluri: tactile si termice.

Senzatii olfactive. Sunt determinate de natura chimica a substantelor, stimulii lor fiind substantele volatile; sunt importante pentru ca regleaza apetitul. De asemenea, senzatiile olfactive ne avertizeaza asupra prezentei substantelor periculoase si au o tonalitate afectiva accentuata.

Senzatii gustative. Sunt determinate de caracteristicile chimice ale substantelor solubile in saliva. Exista 4 gusturi fundamentale: dulce, acru, sarat si amar; o mare diversitate de gusturi iau nastere din combinarea acestora.

Senzatii interne. Receptorii se afla in vase de sange, esofag, stomac, cai respiratorii, inima etc. Ele ne informeaza despre modificarile din interiorul corpului si au importanta pentru supravietuire.

Senzatii de echilibru. Receptorii se afla in labirintul nonauditiv (vestibul si canale semicirculare). Informeaza despre pozitia corpului in raport cu centrul lui de greutate, despre miscarile capului, despre accelerarea, incetinirea miscarii corpului pe verticala, despre miscari de rotatie.

PERCEPTIA

Perceptia este procesul psihic senzorial prin care cunoastem obiectul, in totalitatea insusirilor concrete, cand acestea actioneaza asupra organelor de simt.

Totalitatea elementelor aflate in campul vizual formeaza campul perceptiei.

Elementul perceput clar este obiectul perceptiei. Selectivitatea procesului perceptiv consta in aceea ca nu se percep cu aceeasi claritate toate obiectele din campul perceptiv, numai un anumit aspect sau un obiect fiind obiect al perceptiei, celelalte din camp reprezentand fondul perceptiei.

Factorii de care depinde selectivitatea sunt de doua categorii:

- factori care tin de obiectul perceptiei: miscarea obiectului, conturare speciala, contrast, indicare verbala;

- factori subiectivi (tin de cel care percepe): semnificatia pentru persoana respectiva, (vezi: stare de pregatire perceptiva, vigilenta perceptiva, aparare perceptiva), experienta anterioara. Reclamele se bazeaza pe factori ce tin de obiectul perceptiei.

Factorii de care depinde selectivitatea sunt de doua categorii:

- factori care tin de obiectul perceptiei: miscarea obiectului, conturare speciala, contrast, indicare verbala;

- factori subiectivi (tin de cel care percepe): semnificatia pentru persoana respectiva, (vezi: stare de pregatire perceptiva, vigilenta perceptiva, aparare perceptiva), experienta anterioara. Reclamele se bazeaza pe factori ce tin de obiectul perceptiei.

REPREZENTAREA

Reprezentarea este procesul psihic de cunoastere care reproduce sub forma de imagini concrete obiecte absente pornind de la experienta perceptiva pastrata in memorie.

Procesul reprezentarii este opus procesului perceptiv, care presupune ca obiectul sa fie prezent. In timp ce imaginea perceptiva este stabila (dureaza atat timp cat dureaza receptia stimulului), cea a reprezentarii este fluctuanta. De asemenea, imaginea perceptiva este bogata in continut, iar cea mintala a reprezentarii este schematica.

Clasificarea reprezentarilor

a)      Reprezentari vizuale

b)      Reprezentari auditive

c)      Reprezentari kinestezice (motorii)

Dupa mecanismul de formare:

a)      Reprezentari imagini.

b)      Imagini cu sens si semnificatie, la formarea carora participa si gandirea

c)      Imagini construite pe baza intregii experiente, cu contributia imaginatiei si a gandirii.

d)      Simboluri

Rolul reprezentarilor in activitatea mintala:

- Sunt implicate in identificarea

-Ajuta intelegerea, evitandu-se invatarea de cuvinte goale.

- Permit comparatii si clasificari ale obiectelor, apropiindu-se de notiuni.

- Sunt implicate in imaginatia creatoare si in creativitate.