SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Istoria psihologiei
TRUE/FALSE
1) Claritatea definirii obiectului Psihologiei si a metodei este principala virtute a behaviorismului. A Se apreciaza ca nici un sistem de gandire psihologica nu a atins claritatea definirii obiectului de studiu si a metodei ca behaviorismul.
2) Relatarea verbala este o cale sigura spre suflet la behavioristi. F
Relatarea verbala este o confesiune nu o cale spre suflet.
3) Conditionarea ontogenetica, principiul cauzal hotarator in stiinta comportamentului a fost receptata si promovata cu entuziasm de generatiile tinere de psihologi. A
Tocmai acest apel la conditionarea ontogenetica a dat behaviorismului aura unei religii a formativitatii sau modelarii prin factori de progres controlabili acceptata cu entuziasm de tinerii americani chiar cu interese in afara carierei psihologice.
MULTIPLE CHOICE
1) In "Despre vietile si doctrinele filosofilor", Diogene Laertios dedica cel mai amplu capitol lui :
1 Thales din Milet
2 Socrate
3 Platon
4 Epicur
5 Aristotel
In Despre vietile si doctrinele filosofilor,Diogenes Laertios ii rezerva lui Epicur cel mai mare capitol (43de pagini)
2) Anul aparitiei primului tratat de Psihologie, avand in titlu chiar acest termen :
1 1879
3 1524
4 1732
Lucrarea Opus majus (1267) este dedicata acestui proiect, anticipare fericita a ceea ce va infaptui filosoful si omul de stat cu acelasi nume, Francis Bacon, trei secole mai tarziu.
3) Care este contingenta corecta:
A) Platon: "Elanul creativ este o inzestrare divina a omului"
B) Socrate: "Scopul vietii este a cunoaste, si anume a cunoaste virtutea"
C) Aristotel: "Sufletul si corpul se afla intr-o relatie functionala de tip ochi -
vedere"
D) Roger Bacon (1210 - 1294): patru "idoli", deformari generatoare de erori.
A.Elanul creativ este raportat nu la imaginatie, ci la atitudini si talent, o inzestrare divina a omului si chiar deminica.
B. Socrate a devenit din ce in ce mai respectat prin veacuri, deoarece el a proiectat asupra omului o lumina a credintei in esenta sa pozitiva: "Nimeni nu greseste cu vointa ci din ignoranta.Scopul vietii este a cunoaste si anume a cunoaste virtutea".
C.Daca ochiul ar fi o vietate, vazul propriu-zis ar fi sufletul lui
1 A+B+C
2 B+C+D
3 A+C+D
4) In scoala filosofica indiana Vedanta (aparuta dupa Vede si Upanisade si promovand un idealism obiectiv), Eu-l autentic, este o constiinta intuitiva a unitatii Subiect - Obiect numita:
1 Dao
2 Atman
3 Brahman
Vedanta s-a impus ca dezvoltare a conceptiei idealismului obiectiv din Upanisade: Eul autentic,numit Atman , este o constiinta intuitiva speciala, o unitate subiect-obiect
5) Distinctia "constiinta obiectului" si "constiinta de sine" a fost o problema epistemologica formulata pentru prima data la:
1 Freud
2 Filosofia indiana (Vedanta, Mimansa, Budhism)
3 In "Rationamente critice", de Van-Ciun (17 - 97)
4 In papirusul egiptean "Memorialul teologiei memfiste" (sf.mileniului IV)
5 Sofistii greci.
Conceptul sinelui epistemic si spritual metafizic a fost o tema centrala pentru ganditorii indieni, anticipand cu 2 milenii si jumatate psihanaliza ce a debutat in 1900
6) Definind trei afecte fundamentale, - dorinta, satisfactia - insatisfactia si pasiunea, Spinoza identifica si o baza generica a lor, "puterea sufleteasca", constand in
A) fermitate
B) generozitate
C) prezenta de spirit
D) sobrietate
"puterea sufletului consta in fermitate si generozitate
1 A+B+C
2 A+B
3 B+C+D
7) Concilierea lui Platon cu Aristotel si Biblia a insemnat pentru Psihologie o investire a omului cu responsabilitatea actului de vointa. Cine a realizat aceasta remarcabila interpretare valabila si in Psihologia actuala?
1 Thomas d'Aquino
2 Augustinus
3 R.Bacon
4 R.Descartes
5 Enciclopedistii francezi
Daca Thomas dŽAquino a facut un mare serviciu Bisericii conciliind pe Platon cu Aristotel si cu Biblia suprareincarcind fiinta umana cu responsabilitatea propriului act se vointa.
8) In privinta localizarii organice a psihicului, R.Descartes indica:
1 inima
2 creierul
3 epifiza
4 sistemul reflex
Descartes face descrieri anatomice si fiziologice cu greseli inerente timpului dar cu observatii si intuitii pertinente; defineste creierul drept sediu al sensibilitatii dar unitatea gandirii, imaginatiei si a subiectului in general il face sa creada ca sediul principal al sufletului este intr-o zona singulara, nepereche, cum este epifiza(sau glanda pineala)
9) Opera lui Aristotel "De anima" este remarcabila prin afirmarea unitatii functiilor spirituale si vitale: sufletul este acea forma (calitate, insusire) a substantei (corpului) care indeplineste functii vitale:
A) nutritiva
B) senzitiva
C) rationala.
Valoarea istorica, indelung validata, a stiintei aristotelice despre suflet rezida in afirmarea unitatii functiilor spirituale si vitale :sufletul este acea forma a substantei (corpului) care indeplineste 3 functii necesare vietii: nutritiva, senzitiva si rationala.
1 A+B+C
2 A+B
3 B+C
10) Trecerea de la gandirea scolastica la metoda stiintifica inseamna pentru Psihologie:
A) Accentul pe metoda introspectiva
B) Demonstratia logica, operarea cu concepte si idei generale
C) Metoda experimentala si formularea legilor generale
D) Demersul generativ: identificarea de unitati elementare, legi cauzale ale genezei, alcatuirii si functionarii sistemelor complexe
E) Invingerea "deformarilor generatoare de erori" ale celor patru genuri de idoli (Fr.Bacon)
1 C+D+E
2 A+B+C
3 B+C+D+E
11) Celebrul tratat al lui Descartes "Discurs despre metoda" reprezinta o impotrivire fata de cunostintele dogmatice, promovand indoiala ca negare si izvor al certitudinii. Anul aparitiei acestui remarcabil tratat este:
1 1629
3 1632
4 1641
In 1637 a aparut Discursul despre metoda,
12) Ideea de "om natural", cel mai solid argument pentru libertatea persoanei, potential ce se dezvolta prin largirea si aprofundarea cunoasterii, a fost enuntata si argumentata de:
1 Descartes
2 Epicur
3 Spinoza
4 Thomas d'Aquino
5 Francis Bacon.
13) Hipocrate si Galen, medici celebrii ai antichitatii, la o distanta in timp de aproape 600 de ani (primul e nascut in 460 i.e.n., iar al doilea in 131 e.n.) au explicat temperamentul, cea mai expresiva forma a psihicului, prin dominanta umorilor. Care dintre ei a afirmat
cerebrocentrismul?
1 Hipocrat
2 Galen
14) Roger Bacon (1210 - 1294), profesor la Universitatea Oxford, a incercat sa reformeze gandirea stiintifica, opunand scolasticii observarea naturii. Renasterea se impune prin caracterul laic al gandirii si recunoasterea dreptului natural al omului la fericire si ratiune nelimitata. Bacon abordeaza operational aceasta reforma: el defineste deformarile generatoare de erori ce tin atat de individ, cat si de societate. Cum defineste el prestigiul istoric al teoriilor:
1 Idola tribus;
2 Idola specus;
3 Idola fori;
4 Idola theatri;-prestigiul istoric al unor teorii;
15) Sintagma "organism care gandeste" este inlocuita de Thomas d'Aquino (1227 - 1274) cu conceptul:
1 Constiinta de sine
2 Subiectul
3 Adoratia divina
4 Suflet rational
5 Suflet vital
Sintagma "organism care gandeste" a fost inlocuita cu "subiect care gandeste"
16) La un interval de 12 secole, Augustinus si Descartes abordeaza problema relatiei suflet - corp. Care dintre cei doi defineste viata ca efectul fuziunii dintre suflet si corp, iar baza vietii spirituale ca vointa?
1 Augustinus
2 Descartes
_ dualismul "corp-suflet " are, incepand cu Descartes un nou continut: corp inseamna un sistem automat organizat structural si functional dupa legile mecanicii; comportamentul corpului poate fi explicat si fara interventia sufletului: impulsurile externe si constructia materiala sent suficiente.
17) In "De anima", Aristotel defineste discernamantul prin simtire si
1 intuitie
2 gandire
3 intelectul activ
4 spirit
Aristotel insusi defineste principala functie sau facultate a psihicului: discernamantul prin simtire si gandire.
18) Teza orfico - platoniciana a nemuririi sufletului este respinsa de Aristotel. Totusi, o parte a sufletului este considerata "demna" si nemuritoare, care determina intelectul pasiv sa treaca la fapte. Este denumita:
1 intelect activ;
2 gandire;
3 entelehie
4 categorizare.
O secventa memorabila a operei lui Aristotel este respingerea ideii orfico-platoniciene a imortalitatii sufletului; a definit ca nemuritoare doar o parte a sufletului, superioara"cea mai demna", intelectul activ; el confera tuturor lucrurilor o forma. Acest atribut este precizat de teza ca intelectualul activ nu poseda cunostinte date, ci le obtine in procesul cunoasterii; definindu-l in spiritul mentorului sau,Platon, ca o nazuinta a omenirii spre cunoastere absoluta, nemurire sau divinitate, se trece la operationalizare cand se afirma ca "intelectul activ"determina pe cel pasiv sa treaca la acte.
19) La Epicur, dorintele sunt de o diversitate controlabila. O prima dihotomie este cea a dorintelor "naturale" si:
A) necesare
B) superflue
C) fara obiect
D) desarte
Dorinte -naturale-necesare,superflue
Dorinte-desarte(fara obiect)
1 B+C+D
2 A+B+C
3 C+D+E
20) Plotin (n. 205 e.n.), in cele 50 de tratate ale sale, trateaza cunoasterea Absolutului prin:
A) extaz;
B) ruperea blocajelor;
C) existenta plenara;
D) comuniunea cu divinul
In peste 50 de tratate ale sale se preocupa de cunoasterea Absolutului, ajungand la definirea extazului ca singura cale lipsita de limitari si blocaje.
1 A+B+C+D
2 B+C+D
3 A+B+C
21) In lucrarea "Marea restaurare", in prima parte referitoare la "Demnitatea si progresele
stiintelor", Francis Bacon (1561 - 1626) face o clasificare a stiintelor pe criterii psihologice (cu referire la cele trei facultati ale spiritului, memorie, imaginatie si ratiune): istoria, artele si filosofia. Tot aici avea si o "inventica", o suma de procedee pentru crearea de produse noi, originale si valoroase:
A) transferul
B) intuitia;
C) extinderea;
D) inversarea experientei.
Din proiectul unei ample lucrari,Marea restaurare,a finalizat doar prima parte referitoare la clasificarea stiintelor despre Demnitatea si progresele stiintelor. Este un moment de excelenta pentru istoria psihologiei ca aceasta clasificare porneste de la criterii psihologice, trei facultati ale spiritului omenesc: memoria, imaginatia si ratiunea.Corespunzator vor fi:istoria(naturala)ca inventar al naturii, poezia si celelalte arte, filosofia(insemnand si stiintele naturii)
Tot in aceasta lucrare intilnim o incercare de inventica; sub semnul alegoric al zeului naturii si vanatorii(Pan), Bacon descrie o seama de procedee pentru crearea unui produs nou, valoros si original: extindere, transferul, si inversarea experientei.
1 A+C+D
2 A+B+C
3 B+C+D
22) "Accentul pe intuitie" ca procedeu de largire a cunoasterii rationale a fost afirmat de:
1 Aristotel
2 Plotin
3 Augustinus
4 Descartes
5 Fr.Bacon
Accentul pe intuitie pe constatarile immediate ale ratiunii; s-a vazut in paragraful anterior cum Descartes insista ca "ergo" sa nu fie interpretat deductiv, ci ca expresia legaturii necesare dintre act si existenta actului.
23) In "Tratat despre pasiuni", R.Descartes defineste sase pasiuni primare:
Care dintre acestea este "surprinderea" sufletului la aparitia unor obiecte ce-i par rare si cu calitati deosebite?
1 admiratia;
2 dragostea;
3 ura;
4 dorinta
5 bucuria
Exemple de modele explicative: "admiratia este surprinderea sufletului de aparitia unor obiecte ce-I par rare si cu calitati deosebite; intensitatea admiratiei rezida in noutatea obiectului admirat; in aparenta admiratia nu schimba circulatia singelui si ritmurile inimii ca in cazul altor pasiuni"
24) Cine opereaza distinctia dintre comportament si cunostinte?
1 Platon
2 Thomas d'Aquino
3 R.Descartes
4 R.Bacon
5 B.Spinoza
-dinstinctia comportament -cunostinte;
25) In "Etica" lui Spinoza, bucuria ce tine atat de suflet, cat si de corp se numeste:
Cand este exagerata, aceasta poate fi buna sau rea. Morala este sustinuta de cunoasterea
necesitatii si respectarea poruncilor ratiunii.
1 pasiune
2 voluptate
3 dorinta
4 satisfactie
5 generozitate
Bucuria ce tine si de suflet si de corp se numeste voluptate; aceasta poate fi buna dar si rea cand este exagerata.
26) Dintre cele patru dimensiuni ale evolutiei Psihologiei ca stiinta,
A) Terminologie,
B) Obiectul de studiu,
C) Scopul gandirii psihologice,
D) Metodologie, care au facut un salt in 1879?
-dinstinctia rezida insa in efectul miraculos-transformator pe care-l are gandirea psihologica asupra"obiectului"
In fapt saltul in plan metodologic a insemnat in 1879, trecerea de la "trecut "la" istorie", respectiv cucerirea unui loc intre stiintele experimentale.
1 B+D
2 A+C+D
3 A+B+C
27) Sunt general acceptate astazi cinci principii de cauzalitate in Psihologia moderna
A) Biologic,
B) Sociologic,
C) Actiune,
D) Dezvoltare,
E) Functionarea sistemica.
Care dintre acestea sunt achizitii mai recente?
-principiul dezvoltarii
-principiul actiunii
-principiul functionarii sistemice
1 C+D+E
2 A+B+C
3 A+D+E
28) Termenul Psihologie apare pentru prima data intr-o lucrare de morala in anul 1590, dar este cosacrat in doua volume aparute in prima jumatate a sec. al 18-lea. Autorul lor este:
1 R. Goclenius;
2 Chr. Wolf
3 E. Condillac
4 J. Cabbanis
Dupa M.Ralea si C.I.Botez, termenul de psihologie apare pentru prima data intr-o lucrare despre morala a lui Rudolf Goglenius, in 1590.
Conceptul este consacrat de Chr.Wolf, in Psycologia empirica (1732)si Psychologie rationalis(1734)
29) "Istoria Psihologiei" si-a capatat o identitate proprie mai ales prin revista de profil "The Journal of History of the Behavioral Sciences" si asociatia stiintifica "International Society for History of Psychology".Anii aparitiei acestora au fost, respectiv
A) 1928
B) 1970
C) 1964
D) 1969
Din 1964 se publica revista de profil "The Journal of History of the Behavioral Sciences", iar in 1969 s-a infiintat "International Society for History of Psychology".
1 C,D
2 A,B
3 B,C
30) Cand ne referim la conceptele psihologice vehiculate in Antichitatea Orientului Indepartat, amintim de "Upanisade", elaborari filosofice-etice de la cumpana dintre mileniile II si I i.e.n.; intr-una dintre acestea, "Vedanta", se vorbeste deCare reprezinta Subiectul, sau Eu-l autentic?
1 constiinta cosmica ("baza a lumii"),
2 Brahman
3 Atman.
Vedanta s-a impus ca dezvoltare a conceptiei idealismului obiectiv din Upanisade: Eul autentic, numit Atman, este o constiinta intuitiva speciala, o unitate subiect-obiect.
31) Filosoful chinez Confucius (551 - 479) are o viziune psihologica in tratarea raportului innascut- dobandit; primul cu functii psihice si, in special cognitive, era inteles ca o natura divina, cu atributele bunatate, moralitate, frumusete. Care este cauza si mecanismul evadarii, alienarii acestui fond al unitatii cu ordinea divina?
A) imprejurarile de viata,
B) vieta interioara nedesavarsita,?
C) lipsa disciplinei morale?
D) impulsurile senzoriale.
Confucius(551-479) a fondat principiile sale pe o conceptie despre raportul inascut-dobandit, atribuind primului termen functiile psihice si epistemice. Derivand din sfera divinitatii acestea sent la inceput bune, morale, frumoase; sufletul devine erodat si alienat sub efectul imprejurarilor ce il gasesc nedesavarsit in viata interioara, superficial.
1 A+C
2 B+C+D
3 C+D
32) In gandirea Orientului Indepartat psihocognitia, stiinta contactelor sau interactiunilor organelor de simt cu lucrurile reale este o a treia arie de meditatie psihologica, alaturi de psihofiziologie si etica. Nucleul central al conceptiei respective consta in definirea a trei forme generice de contact Subiect - Obiect:
A) senzorialitate;
B) contemplare;
C) asociatie;
D) receptarea verbala
E) comunicarea cu obiectele cele mai fine (perceperea yoghina)
O atentie deosebita in epistemologia indiana a fost acordata celor trei forme generice de contact Subiect-Obiect:
1-"contemplarea" sau cunoasterea generalului("comunicarea cu toate obiectele individuale dintr-o clasa data")
2-asociatia sau "comunicarea" cu obiectul prin intermediul imagimii sale actualizate in memorie;
3-perceperea yoghina, "comunicarea" cu obiectele cele mai fine, prin rationament aprofundat.
1 B+C+E
2 B+D+E
3 A+C+D
33) Marcati atributele gandirii Psihologiei Orientale Antice:
A) conditionarea sufletului
B) sufletul ca unica realitate divina
C) cheia universului
D) antropologie impregnata de cult
E) suflet universal
Se poate afirma ca in indelungatul proces al devenirii psihologiei ca stiinta, obiectul ei a avut cel mai inalt statut in teozofia din Orient si Grecia. "Pentru ei sufletul era unica realitate divina, cheia universului"
In studiul sau Confucianismul, Leon Vandermeersch remarca: ,,.Confucianismul dezradacineaza cultul din teologie pentru a-l inradacina in ceea ce se poate numi o astropologie".
1 B+C+D
2 A+D+E
3 A+B+C
34) Psihicul ca "esenta si principiu al vietii" a fost baza ideatiei psihologice a Greciei Antice. Ca natura, interpretarile au mers de la "materie subtila" la "idee sau forma". Denumiti filosofii celor doua interpretari extreme.
A) Democrit;
B) Epicur
C) Platon
D) Aristotel;
E) Thales
Ideile despre suflet in Grecia antica sunt continute in corpul unitar de cunostiinte stiintifice si filosofice. Fie ca era inteles ca materie subtila (Democrit), fie ca ,,idee sau forma"(Platon), sufletul era esenta si principiul vietii.
1 A+C
2 B+D+E
3 D+E
35) Thales (624 - 547) promotorul scolii "fizicienilor din Milet", ce incerca explicarea lumii printr-un element fundamental, imperisabil si vesnic (apa, aerul, infinitul). In privinta sufletului, Thales il asemana cu forta magnetica si il definea prin trei atribute:
A) miscare spontana si eterna;
B) unitate cu materia;
C) material;
D) incorporal;
E) numar.
Thales: similar fortei magnetice , sufletul este de natura materiala, dar incorporala si inzestrat cu miscare; fiind principiul unei miscari spontane si eterne, are atributul imortalitatii.
1 A+C+D
2 B+C+D
3 A+B
36) O prima viziune monista a relatiei organism - psihic o intalnim la cel care a completat categoriile "necesitate", "legitate" si "ordine" cu categoria "cauzalitate" si a explicat unitatea lumii prin "atomi in miscare continua". Numele acestui filosof care a conceput educatia ca factor de progres pentru om si societate, este:
1 Aristotel
2 Pitagora
3 Socrate
4 Democrit
,,Materia este una si e constituita din atomi in miscare spre varietate infinita"
,,Momentul Democrit" in istoria gandirii este marcat de renuntarea la factori calitativi(cald,rece) sau la cauze motrice exterioare(iubire, discordie, ratiune), pentru instituirea fizicului controlabil-intinderea si impenetrabilitatea. La categoriile ,,necesitate", ,,legitate", ,,ordine", Democrit in sustinerea lui Leucip, dascalul sau, adauga ,,cauzalitatea"(indiferent de termenii folositi: ,,motiv", ,,ratiune", ,, necesitate").
37) Cel care a centrat gandirea filosofica pe problematica umana a experientei, cognitiei, moralei, virtutii morale si raportului cu sine a fost:
1 Pitagora
2 Platon
3 Socrate
4 Epicur
Desi nu a lasat opere scrise, Socrate a fost convingator in a centra gandirea filosofica pe problematica umana a experientei, cognitiei, moralei, raportului cu sine, virtutii morale.
38) Cine postuleaza o identitate intre cunoastere si existenta, luand ideile ca un real primordial:
1 Aristotel
2 Parmenide
3 Platon
4 Plotin
Conceptia de suflet a lui Platon, discipol eminent al lui Socrate, este interesanta sub mai multe aspecte:-postuleaza o identitate intre cunoastere si existenta, tratand ideile ca un real primordial;
39) Teza centrala a idealismului obiectiv: "ideile sunt zestre ereditara a spiritului, ele doar se actualizeaza in procesul interactiunii Subiectului cu lumea inconjuratoare". Platon defineste continutul si operatiile cunoasterii. Entuziasmul, betia, iubirea, inspiratia politica concura la functionarea :
1 memoriei
2 conceptelor
3 opiniilor
4 imaginatiei
5 credintelor
Comparativ cu perceperea si reminiscenta, intr-o acceptiune a alterarii, este tratata imaginatia: o transformare a ideilor in reprezentari sensibile, deci o degradare a cunoasterii in stari de vis, halucinatie, delir, entuziasm, betie,iubire, erotism, inspiratie poetica.
40) Studiind "De anima" si "Parva naturalia", ne dam seama ca bazele stiintifice ale psihologiei au inceput a fi elaborate intr-o maniera functionalista, definind psihicul ca entelehie (potenta in act), "forma", calitate, proprietate a corpului, (entitate psihofizica, vie si activa), Aristotel ii atribuie trei functii necesare vietii:
A) orientare in mediu
B) comunicare
C) nutritiva
D) senzitiva
E) rationala
Valoarea istorica, indelung validata, a stiintei aristotelice despre suflet, rezida in afirmarea unitatii functiilor spirituale si vitale: sufletul este acea forma a substantei(corpului) care indeplineste trei functii necesare vietii: nutritiva, senzitiva si rationala.
1 C+D+E
2 A+B+C
3 A+D+E
41) Citatul "Sa construim teorii si cauze in scopul de a reda semnificatia faptelor observate" fara insa "a pretinde faptelor sa se conformeze teoriilor si opiniilor noastre" apartine lui:
1 Socrate
2 Platon
3 Protagoras
4 Aristotel
5 Democrit
Cu un adevarat cult pentru ,,evidenta mereu suverana a perceptiei sensibile, Aristotel nu a fost un empirist. In critica la adresa pitagoricilor, filosoful enunta imperativul: ,,Sa construim teorii si cauze in scopul de a reda semnificatia faptelor observate", fara insa ,, a pretinde faptelor sa se conformeze teoriilor si opiniilor noastre".
42) Interpretarea functionalista a lui Aristotel este fundamentata si consecventa. Foloseste metafore edificatoare: ochi - vedere, cerc - rotire, secure - taiere; inca una este "batranetea ne vine nu prin faptul ca sufletul a suferit ceva, ci numai corpul purtator, ca in"
A) extaz
B) contemplare
C) imbatare
D) senzorialitate
E) imbolnavire
,,Cugetarea este miscarea intelectului, precum rotirea e miscarea cercului."Ideea este dezvoltata despre prioritatea subiectului pentru stiinta, despre raportul suflet-intelect-corp: ,,Ar fi mai corect sa spunem, nu ca sufletul se induioseaza, invata sau discerne, ci ca omul le face prin suflet", ,,..batrinetea ne vine nu prin faptul ca sufletul a suferit ceva, ci numai corpul purtator, ca in caz de imbatare sau imbolnavire".
1 A+B+C
2 C+E
3 C+D+E
43) Care din definitiile aristotelice ale intelectului sunt corecte:
A) potential psihic de concepere si gandire;
B) parte a sufletului;
C) operare in timp;
D) unitate a doua componente, activa si pasiva;
E) entitate nemuritoare.
Prima nota dinstinctiva a intelectului este ,,operarea in timp",opusa simturilor care au cu obiectul lor un contact exclusiv direct si concret. Distinctia merge mai departe pe 2 trepte: intelectul se raporteaza la suflet ca partea la intreg, iar in cadrul intelectului se disting componentele activa si pasiva.
Intelectul nu e amestecat, nu se confunda cu corpul, ci reprezinta un potential al sufletului de a gandi si concepe
1 A+B+C+D
2 B+C+D
3 A+B+C
44) "Intelectul activ" este caracterizat de Aristotel:
A) poseda cunostinte;
B) determina pe cel pasiv sa treaca la acte;
C) face distinctie intre Sine si obiectul cunoasterii;
D) se confunda cu corpul;
E) este independent de simtire si nemuritor
Intelectul activ determina pe cel pasiv sa treaca la acte
Aristotel a definit nemuritoare doar o parte a sufletului, superioara, ,,cea mai demna" intelectul activ.
Aristotel afira ca muritor este doar ceea ce subzida ca suflet intuitiv sau sensitiv, in timp ce sufletul uman este nemuritor.
Intelectul activ nu poseda cunostinte date, ci le obtine in procesul cunoasterii
1 B+C+E
2 A+B+C
3 B+C+D
45) Conceptul "simtului comun", definit de Aristotel, ca o replica la ideea lui Democrit despre un al saselea simt, are o seama de atribute. Care sunt cele corecte din variantele urmatoare?
A) operatie psihica de unire a senzatiilor intr-o perceptie;
B) operatie de sinteza , simultana receptarii, prin care omul se sctualizeaza ca subiect
C) o simtire deosebita
D) cugetare rationala
E) capacitate a Subiectului de a-si reprezenta obiectele lumii inconjuratoare
,,Simtul comun" este in fapt o operatie de sinteza care, producandu-se simultan cu actiunea obiectelor asupra organelor de simt, actualizeaza omul ca Subiect.
Simultan cu receptarea obiectelor specifice, are loc o operatie psihica de unire a senzatiilor intr-o perceptie.
1 A+B
2 C+D+E
3 B+C+E
46) In orientarea spre medicina, Galen a avut drept model pe Aristotel. Care dintre cei patru ganditori a abandonat cordiocentrismul in favoarea cerebrocentrismului?
1 Aristotel
2 Hipocrate
3 Galen
4 Epicur
Preluind de la Aristotel distinctia suflet-spirit, precum si cele 3 facultati ale vietii sufletesti, cu experienta sa de chirurg si farmacist, Galen abandoneaza cordiocentrismul, argumentand ca senzatiile, limbajul si comanda volitiva isi au sediul in creier.
47) Care sunt cele mai importante valori care, dupa Epicur (n.341 i.Hr.), scapa omul de temeri relative la zei, moarte si durere? Ele sunt accesibile oricarui om, indiferent de statusul social, cultura sau gen:
A) gandirea
B) vointa
C) stiinta
D) placerea
E) prietenia
Pentru epicureni, stiinta si prietenia sunt lucrurile cele mai de pret, pentru ca ne elibereaza de teama zeilor, a mortii si durerii.
1 C+E
2 A+B+D
3 C+D+E
48) La empiristul antic Epicur (n.341 i.e.n.), senzatiile au o evidenta de nezdruncinat, nici o forta din lume n-o poate dezmintii. Exceptie de la acest continut obiectiv face
1 vazul
2 mirosul
3 gustul
4 pipaitul
5 senzatia vestibulara
Nimeni n-a facut elogiul fortei cognitice a senzatiei ca Epicur: datele senzatiilor au o evidenta de nezdruncinat; o senzatie nu poate fi dezmintita de nici o forta din lume.
Exceptia de la caracterul obiectiv al datelor senzoriale o constituie gustul
49) In Psihologia lui Epicur, atributul esentian al sufletului, "organ al corpului", este:
1 senzatia
2 ratiunea
3 opinia
4 scopul
5 actiunea
Atributul esential al sufletului este scopul.
50) Evident, afectivitatea in gandirea psihologica a lui Epicur reprezinta o tema centrala: etica sa, bazata pe placere (lipsa suferintei si seninatatea sufletului) trateaza functia placerii ca factor de progres pentru sanatatea sufleteasca si trupeasca. Se porneste de la o taxonomie a dorintelor:
A) superflue
B) desarte
C) naturale
D) fara obiect
E) volitive
-naturale-necesare, superflue
Dorinte
-desarte-fara obiect
1 B+C+E
2 A+B+C+D
3 A+D+E
51) Plotin (n.205 e.n.), originar din Sudul Egiptului, dupa o scurta cariera militara, la varsta de 19 ani edifica la Roma o faimoasa scoala de filosofie axata pe operele stoicilor, epicurienilor, ale lui Platon si Aristotel. Principala preocupare a lui Plotin era calea cunoasterii Absolutului:
A) veneratie;
B) eliberare de corp;
C) extazul;
D) marturisirea;
E) logica.
Caile spre divinitate, spre adevar si absolut si-au gasit originea in capacitatea reflectorie a sufletului de a se elibera de corp, intrind in starea contemplarii fara criterii si conditii,starea de extaz.
1 A+B+C
2 B+C
3 C+D+E
52) Augustinus (n.354, Africa, intr-o familie de europeni crestini) defineste psihicul ca incorporal, spiritual, de esenta divina. Metodele sale de cunoastere sunt:
A) asteptarea;
B) veneratia
C) introspectia
D) memoria
E) extazul
Specificul sufletului a fost definit de Augustinus si prin metoda de cunoastere: introspectia(observatia interioara), memoria(constiinta trecutului) si asteptarea (constiinta viitorului).
1 A+C+D
2 B+C+D
3 A+B+C
53) Baza intregii vieti spirituale este la Augustinus
1 ratiunea
2 memoria
3 vointa sau libertatea
4 credinta
5 potentialul creativ.
Omul are atributul vointei si deci al libertatii, baza a intregii vieti spirituale
54) Relatia Organism - Obiect (definita de Aristotel) devine in scolastica relatia "Subiect - Obiect". Psihicul nu mai deservea viata de relatie cu lumea obiectiva, ci cu divinitatea. Aceasta mutatie este realizata de un filosof care a valorificat si a redat crestinismului distinctia aristotelica suflet- spirit. El este:
1 Augustinus;
2 Thomas d'Aquino
3 R. Bacon
4 Avicena
Aristotel avea in vedere relatia organism-obiect; Thomas d'Aquino o inlocuieste cu cea dintre ,,constiinta(subiect)si obiect". Sintagma ,,organism care gandeste" a fost inlocuita cu ,,subiect care gandeste".Constiinta de sine a fost absolutizata, intentia instrumentand intreaga viata interioara; psihicul nu mai deservea viata de relatie cu lumea obiectiva, ci cu divinitatea
55) Epoca Renasterii confera omului valoare fundamentala, cu drept natural la fericire, capacitate de ratiune nelimitata si de faurar al propriei existente; omul apare ca un Subiect virtuos. Cine este primul teoretician al noii stiinte si care este principala sa opera in care defineste patru clase de erori?
1 R.Bacon
2 Plotin
3 Descartes
4 Fr.Bacon
5 J.Locke
Deformarile generatoare de erori tin de individ si de socius; Bacon le defineste si sistematizeaza in 4 clase
56) In "Marea restaurare", Fr.Bacon face o clasificare a stiintelor, axata pe criterii psihologice: memorie, imaginatie, ratiune, respectiv istoria, poezia si celelalte arte, filosofia (inclusiv stiintele naturii). In incercarea unei inventici, producerea noului valoros si original, Fr.Bacon defineste trei procedee esentiale: extindere, transfer si inversare. Care sunt cele trei criterii psihologice pentru clasificarea stiintelor?
A) ratiunea;
B) conceptualizarea;
C) memoria;
D) imaginatia;
E) transferul
Este un moment de excelenta pentru istoria psihologiei ca acesta clasificare porneste de la criterii psihologice, trei facultati ale spiritului omenesc: memoria, imaginatia, ratiunea.
1 C+D+E
2 A+B+C
3 A+B+E
57) Fr.Bacon (1561 - 1626), parintele reformei stiintelor, delimiteaza prin obiect Teologia de Stiinta: teologia se ocupa de divinitate si se bazeaza pe credinta; stiinta are ca obiect Natura si, pentru cunoasterea ei, apeleaza la:
A) concept;
B) ratiune;
C) observatie;
D) comunicare
E) experiment.
Bacon le delimiteaza prin obiect si metoda: teologia se ocupa de divinitate si se sprijina pe credinta, stiinta are ca obiect natura si pentru cunoasterea ei apeleaza la observatie si experiment.
1 C+E
2 A+B+C
3 C+D+E
58) Definiti prin trei termeni rationalismul modern definit de Descartes:
A) intuitie;
B) ratiune;
C) scepticism;
D) gandire metodica;
E) matematizare.
Logicienii remarca indeosebi trei laturi spirituale ale rationalismului modern fondat de Descartes:
-scepticism metodologic
-accentul pe intuitie
-gandirea metodica
1 A+D+E
2 A+C+D
3 B+C+D
59) In dualismul cartezian, Subiectul este "substanta spirituala pura". El este intr-o unitate perfecta cu gandirea si imaginatia, ce-si are instanta de comanda in glanda pineala. Expresia vietii de relatie, a interactiunii organismului cu mediul este:
1 gandirea
2 imaginatia
3 reflexul
4 ratiunea
Descoperirea reflexului de catre Descartes este un moment major in istoria psihologiei deoarece inseamna conturarea conceptiei despre comportament ca expresie a vietii de relatie, a interactiunii organismului cu mediul
60) Sufletul in conceptia lui Descartes este definit dupa un singur criteriu: constientizarea
nemijlocita a manifestarilor sale (gandire, senzatii, reprezentari, afecte). Astfel, Subiectul apare ca "observator-manager" relativ la lumea interioara chemata sa raspunda la solicitarile vietii. Deci, obiectul practic, tehnic, concret al introspectiei este
1 reflexul;
2 ratiunea;
3 gandirea;
4 intuitia;
5 constiinta de sine.
Obiectul introspectiei persoanei era comunicarea cu divinitatea, la Descartes obiectul este ,,tehnic", ,,practic", ,,concret" chiar propria gandire; obiectul acesta fiind cert, corelatul sau, ganditorul, este ,,Subiectul "cert.
61) La Spinoza, vointa ca forta autonoma dispare, ea confundandu-se cu
1 gandirea
2 pasiunea
3 intelectul
4 sinele
La Spinoza, vointa ca forta autonoma dispare, ea confundandu-se cu intelectul
62) In conceptia lui Spinoza, bucuria ce tine simultan de suflet si de corp se numeste voluptate; ea poate fi buna sau rea (daca este exagerata). Controlul pasiunilor este posibil prin cunoasterea necesitatii si prin onorarea poruncilor:
1 divine;
2 intuitiei;
3 afectului;
4 ratiunii.
In cunoasterea necesitatii si onorarea poruncilor ratiunii.
63) Teza centrala a gandirii umaniste a sec. al XVIII-lea a fost definirea psihicului ca atribut al:
1 socius-ului;
2 energiei;
3 materiei superior organizate;
4 activitatii.
Teza centrala in gandirea umanista din acest veac al XVIII -lea defineste sufletul ca dimensiune a materiei superior organizate, similara energiei.
64) Materialistul francez Diderot defineste trei mijloace principale de cunoastere: Care
dintre acestea are functie de control?
1 observatia,
2 reflectia
3 experienta.
65) Orice fapt psihic este o senzatie transformata" - este principala teza a lui Condillac. El respinge atat metoda deductiva, cat si conexionismul lui John Locke, ce reducea abstractia si judecata la asociatii. Toate fenomenele intelectului se dezvolta dintr-o:
1 senzatie
2 idee
3 conexiune
4 "prima experienta", acceptata neconditionat de toti.
66) "Experienta ca unica sursa a cunostintelor" este o teza generala a gandirii lui
1 R.Bacon
2 Fr.Bacon
3 B.Spinoza
4 J.Locke
5 D.Hume
67) Genul de asociere prin contiguitate "cauza - efect" este introdus de catre:
1 David Hume
2 J.Locke
3 Aristotel
4 I.P.Pavlov
68) La Al.Bain, vointa este o asociatie intre miscarile spontane si
1 idee;
2 afect primar;
3 scop;
4 valoare;
5 dorinte sau sentimente.
69) Gandind la "ceea ce este mai util si frumos", Herbert Spencer (1820 - 1903) a elaborat o teorie evolutionista; in "Principii de psihologie" defineste obiectul Psihologiei ca dezvoltarea si transformarea conexiunilor dintre faptele externe si interne. Deosebit de actuala este definirea ideii ca unitate a cunoasterii, constand din impresii si:
1 senzatii;
2 emotii;
3 senzatia starilor interioare;
4 conexiuni;
70) "Reflexele creierului" a insemnat un important moment in definirea psihicului. Este o lucrare ce a definit experienta ca "motor al dezvoltarii psihic" sau "intalnire biologica cu realitatea". Ea apartine lui:
1 R.Descartes
2 J.P.Pavlov
3 I.M.Secenov
4 B.F.Skinner.
71) In prodigioasa opera a lui J.P.Pavlov, cea mai importanta descoperire pentru psihologie se dovedeste a fi:
1 excitatia si inhibitia ca procese nervoase superioare;
2 explicarea temperamentului;
3 reflexul conditionat respondent;
4 reflexul de orientare;
5 mecanismul nevrozelor.
72) V.M.Bechterev (1857 - 1927), savant rus martir, umbrit de emfaza nobeliana a lui J.P.Pavlov are meritul general recunoscut de a fi deschis calea studiului unui anumit tip de reflex conditionat
1 salivar
2 respondent
3 motric
4 operant sau instrumental
5 de orientare
73) Contributia majora pentru Psihologie a lui E.L.Thorndike (1874 - 1949) este legea:
1 starii de pregatire
2 efectului
3 exercitiului
4 intaririi
5 asocierii
74) In viziunea reflexologica, axa de rotatie a lumii vii pare sa fie:
A) recompensa;
B) pedeapsa;
C) instinctul
D) asociatia
1 A+C+D
2 A+B
3 C+D
75) Originalitatea unanim recunoscuta a lui B.F.Skinner este conceptul de comportament
alternativa la cel respondent ce a fost studiat de la Descartes la Pavlov.
1 intarit
2 adaptativ
3 operant
4 instinctiv
76) B.F.Skinner, psihologul care a creat un "spirit al timpului" (titlu de excelenta pentru un cercetator) a cutezat sa defineasca si obiectul Psihologiei: comportamentul, dar nu cel provocat (respondent), ci cel
1 intarit
2 adaptativ
3 operant
4 emis
5 instinctiv
77) S-ar putea spune ca Ed.L.Thorndike (1874 - 1949) a schimbat unitatea elementara de analiza a psihicului, stimul - raspuns, cu "problema - rezolvare"; Subiectul s-a transformat, din sistem reactiv in rezolvitor de probleme (avand trecut, optiuni, asteptari, dorinte). Care este principala lege formulata de Thorndike pentru explicarea comportamentului?
1 exercitiului
2 starii de pregatire
3 gradientului motivational
4 efectului
78) Alte doua legi formulate de Thorndike pe baza multiplelor sale experimente pe animale sunt:
A) legea motivatiei
B) legea intaririi
C) legea exercitiului
D) legea starii de pregatire
1 B+D
2 A+B
3 C+D
79) Structuralismul a fost pregatit de Fr.Brentano (1838 - 1917), filosof austriac, preot catolic, asiduu cercetator al operei lui Aristotel. El a inteles si definit pentru Psihologie conceptul de "act", demers al unui Subiect, instanta cu nevoi, interese, intentii, scopuri. Care sunt elementele unui act?
A) motivatie;
B) scop;
C) mod de actiune;
D) continut;
E) orientare valorica
1 A+B
2 C+D
3 B+C
80) In pofida convingerii antipsihologiste a lui Imm.Kant, W.Wundt a promovat o "stiinta a experientei", ce poate fi supusa cercetarii, respectiv masurarii. Programul de cercetari al lui W.Wundt avea ca obiective:
A) analiza comportamentului
B) analiza proceselor constiente ca elemente;
C) relevarea conexiunilor acestor elemente;
D) determinarea mecanismelor fiziologice
E) analiza produselor activitatii.
1 A+B
2 B+C+D
3 D+E
81) Functionalismul, o replica la structuralismul german, este promovat de W.James (1842 - 1910), cel mai pregnant psiholog american al epocii. Care sunt cele trei intrebari majore ale functionalismului?
A) Elemente continute?
B) Ce?
C) Cum?
D) De ce?
E) Ce conexiuni?
1 A+B+E
2 B+C+E
3 B+C+D
82) Definirea constiintei este o delimitare majora de structuralism: a) personala; b) in schimbare permanenta; c) identitate continua; d) selectiva; e) decurge in forme "tranzitive" si "stabile". Functia majora a constiintei este:
1 orientare
2 integritate
3 eficienta
4 supravietuire, cand problemele sunt noi
83) Obiectul psihologiei este pentru functionalisti, studiul conditiilor:
1 comportamentului;
2 adaptarii;
3 constientizarii;
4 supravietuirii.
84) Psihologul ce a continuat pe J.Locke in "despresurarea" educatiei punitive a fost americanul J.Dewey. promoveaza "educatia progresiva": educatia este viata, a invata inseamna "a face"; invatarea trebuie centrata nu pe obiectul de invatamant, ci pe:
1 socius;
2 practica;
3 viitor;
4 elev;
5 didactica.
85) Formulate in termeni rigurosi, postulatele behavioriste:
· strict determinism;
· comportamentul se defineste muscular si glandular;
· toate comportamentele pot fi descrise in termeni de reactii;
· constiinta nu poate fi studiata stiintific;
· cum se selecteaza datele:
1 instinctiv;
2 afectiv;
3 reflex;
4 invatarea si ereditatea
86) Principala critica a behaviorismului vizeaza abordarea problematicii comportamentale fara
1 gandire
2 reglaj social
3 starile de constiinta si a semnificatiilorpersonale (placerea, teama, admiratia, gratitudinea)
4 comunicare
87) Cartea On problem solving, esentiala in relevarea conceptiei gestaltiste este opera lui:
1 M.Wertheimer
2 K.Duncker
3 K.Lewin
4 K.Koffka
88) Care dintre principiile configuratiilor are aplicabilitatea cea mai larga?
1 proximitate
2 similaritate
3 directie
4 set-ul obiectiv
5 organizarea campului
89) Care din palierele reglajului psihic in psihanaliza se supune "principiului realitatii"?
1 Id
2 Ego
3 Superego
90) Dintre postulatele psihanalizei,
A) determinism cert;
B) inconstientul - determinat;
C) "dinamica" - instrumenteaza comportamentul;
D) istoria organismului -
factor determinant al psihismului, care au fost supuse celor mai consistente critici?
1 A+D
2 B+D
3 B+C
91) Vectorii dezvoltarii personalitatii la C.Rogers:
1 actualizare
2 autoevaluare
3 consideratia pozitiva neconditionata care apare ca o trebuinta distincta in "piramida lui
Maslow?
92) Sunt cunoscute principalele critici ale psihologiei umaniste:
A) fenomenologie naiva;
B) ponderea nedefinita a inconstientului;
C) empirism;
D) concepte vagi.
Care vizeaza slaba distinctie dintre dinamica si comportament?
1 A+B
2 A+B+C+D
3 B+C
93) Cand este infintata in Romania prima catedra de psihologie si de catre cine?
1 1893, Ed.Gruber
2 1925, M.Ralea
3 1932, C.Radulescu-Motru
4 1919, Stefanescu-Goanga
94) Cine a infiintat la Iasi primul laborator de psihologie si in ce an?
1 1893, Ed.Gruber
2 1895, N.Vaschide
3 1956, V.Pavelcu
95) Primul Institut de psihologie a fost infiintat la Bucuresti, in anul
1 1965
3 1919
4 1928
96) Din ce an incepe sa apara "Revista de Psihologie"?
1 1919
2 1924
3 1956
5 1975
97) In ce an este desfiintat Institutul de cercetari pedagogice si psihologice din Bucuresti?
1 1956
2 1975
4 1990
98) Conceptul de "reflex" a fost prima data definit de :
1 R.Bacon
2 I.P.Pavlov
3 R.Descartes
4 I.M.Bechterev
5 B.F.Skinner
99) Cine a operat pentru prima data distinctia "suflet-spirit"?
1 Socrate
2 Platon
3 Thoma d'Aquino
4 Aristotel
100) Teoria afectelor la Spinoza este de factura :
1 Empirista
2 Naturalista
3 Intuitiva
4 Rationalista
5 Metafizica
101) Definirea psihicului ca "dimensiune a materiei superior organizate, similara energiei", a fost data de :
1 I.M.Secenov
2 Iluminismul francez
3 I.P.Pavlov
4 J.Piaget
102) In Evul Mediu, doi ganditori provoaca semnificativ conceptia teologica: Thomas
d'Aquino (1227 - 1274) si R.Bacon (1210 - 1294);al doilea intentioneaza sa reformeze
stiinta, orientand-o spre observarea naturii si demonstreaza ca imaginea senzoriala nu
"provine", ci se construieste de catre :
1 organul de simt
2 intelect
3 sistemul reflex
4 intuitia organica
103) In problema instrumentarii cognitiei, opozitia Platon - Aristotel care enunturi sunt
corecte?
a. forta intuitiva a sufletului (Aristotel)
b. Platon : observatia si experienta
c. Aristotel : cercetarea ca observare atenta a realului
d. Platon : existenta obiectiva a lumii este o certitudine
e. Aristotel : miscarile in spatiu sunt cauzate de nazuinta si intelectul practic
1 a+e
2 a+b+c+d
3 d+e
4 a+c
5 c+e
104) Aristotel era convins si a demonstrat faptul ca :
a. sufletul este nemuritor
b. este o energie universala
c. o calitate intelectiva
d. o functie a unui organism
e. intelectul pasiv este muritor
1 a+e
2 a+b+c
3 d+e
4 c+d+e
5 a+d+e
105) Prima conceptie asupra naturii, cauzelor si formelor temperamentelor o avem de la
Hipocrate; interpretarea sa este :
1 intelectualista
2 umoralista
3 neurofiziologica
4 psihoecologica
106) La Epicur, care enunturi sunt corecte in perspectiva lui Epicur, empiristul antichitatii:
a. persistenta unor senzatii da anticipatia
b. corectitudinea judecatilor este data de senzatii
c. combinarea datelor senzoriale se face prin asemanare si analogie
d. hazardul si necesitatea sunt notiuni generale
e. opiniile nu pot fi adevarate sau false
1 a+b+d
2 a+b+c
3 b+c+d
4 a+c+e
5 a+b+c+d+e
107) Primul curs de psihologie experimentala in tara noastra a fost tinut de :
1 M.Ralea
2 C.Radulescu - Motru
3 Ed Gruber
4 Simion Barnutiu
5 Fl.Stefanescu - Goanga
108) Primul laborator de psihologie experimentala din Bucuresti a fost infiintat de C.Radulescu-Motru in anul :
1 1893
3 1919
4 1925
109) In "Elemente de psihofizica" (1860) E.H.Weber, promotor al structuralismului,
inaugureaza o noua stiinta: Psihofizica, stiinta raporturilor dintre intensitatea senzatiei
si
1 asteptare
2 durata
3 marimea fizica a excitantului
4 acomodare
110) In raportul cu lumea exterioara, Subiectul are unele capacitati de interventie activa:
a) introspectia
b) atentia
c) vointa
d) sinteza creatoare
e) experienta
1 c+d
2 a+b
3 c+d+e
4 b+c+d
5 a+b+c
111) W.James, ("Principiile Psihologiei", 1890), fondator al functionalismului, redefineste obiectul Psihologiei: studiul conditiilor constientizarii. Aceasta definitie directioneaza efectiv mersul Psihologiei in secolul al XX-lea, avand cele mai pregnante aplicatii in domeniul:
1 diagnozei psihice
2 industriei
3 raportului Psihologiei cu alte stiinte
4 educatiei
5 Psihofiziologiei
112) "Fenomenul Zeigarnik", descoperit in 1927 se refera la aspectul dinamic al comportamentului: care actiuni se memoreaza mai bine?
1 motivate
2 dificile
3 morale
4 intrerupte
5 intarite
113) Distinctia intre "invatare" si "performanta" este operata de:
1 K.Lewin
2 Ed.C.Tolman
3 W.Köhler
4 Koffka
5 M.Wertheimer
114) Unul dintre gestaltistii remarcabili devine in 1959 presedinte al Conventiei nationale a psihologilor americani:
1 W.Köhler
2 K.Duncker
3 M.Wertheimer
4 K.Lewin
115) Corelatul Gestalt-ului este:
1 structura
2 camp
3 suma
4 set
116) Referitor la invatare, gestaltistii ii atribuie calitatea de:
1 noncontinuitate
2 trebuinta bazala
3 intuitiva
4 spontana
117) Empirismul englez (prin Th.Hobbes, J.Locke, G.Berkeley si D.Hume) au fundamentat prima paradigma psihologica, - asociationismul. Care este genul de asociere prin care Th.Hobbes explica gandirea si actiunea?
1 prin asemanare
2 simultaneitate
3 contrast
4 contiguitate
5 cauzalitate
118) Incepand cu John Locke (1632 - 1704), originea si dezvoltarea cunoasterii sunt
interpretate in doua alternative:
a) rationala
b) spontana
c) nativista (idei innascute)
d) empirist (din experienta si senzatie)
1 a+d
2 b+d
3 a+b+c
4 c+d
119) "Propria experienta" a fost declarata drept obiect unic al cunosterii de catre:
1 R.Descartes
2 G.Berkley
3 Th.Hobbes
4 J.Locke
5 D.Hume
120) J.Locke atribuie afectivitatii un rol important in formarea asociatiilor. Nu i se atribuie insa calitatea de facultate independenta pentru ca, prin continutul sau tine atat de
senzatii, cat si de:
1 actiuni
2 refletii
3 motivatie
4 personalitate
121) Psihanaliza promoveaza o Psihologie abisala axata pe contradictia dintre motivatie
si
1 dezvoltare
2 ratiune
3 actiune
4 cunoastere
122) Care dintre cele trei instante sau module ale psihicului, sunt dominate de principiul
placerii:
1 ID
2 EGO
3 SUPEREGO
123) Din fondul mnemic, in psihanaliza o idee este selectata in functie de:
a) invatare
b) situatie
c) fortele pulsionale
d) fortele represive
1 a+c
2 c+d
3 a+d
4 b+c+d
124) Printre postulatele functionalismului, unul vizeaza raportul dintre motivatie si stimulii senzoriali. Intre acestia este o relatie de:
1 izofunctionalitate
2 izomorfism
3 contradictie
4 asociativa
125) Fondatorul "behaviorismului" a fost:
1 Descartes
2 A.Compte
3 J.B.Watson
4 B.F.Skinner
5 I.P.Pavlov
Raspunsuri grila de Istoria Psihologiei sem II, an univ. 2006-2007
TRUE/FALSE
1-A/ 2-F/ 3-A/
MULTIPLE CHOICE
ISTORIA PSIHOLOGIEI
True /false
1A P.121,
2F P120,
3AP120-121
M/C
1-4 P55,
2-4 CORECT P17 ANUL TRECUT VALIDAT 2,
3-1 PG 29,33,38,40 ,
4-2 P22,
5-2P22-24,
6-2 P71/72,
7-1 P63,
8-3P65,
9-1P39,
10-1P60,
11-2P63,
12-3P71,
13-2P50,
14-4 CORECT P61 ANUL TRECUT VALIDAT 3,
15-2P59,
16-1CORECT P56/57 ANUL TRECUT VALIDAT 2,
17-2P40,
18-1P40,
19-1P54,
20-1P56,
21-1P61,
22-4P64,
23-1P66,
24-3P67,
25-2P72,
26-1P12,
27-1P14/15,
28-2P19,
29-1P20,
30-3P22,
31-1P23,
32-1P23,
33-1P25/26
34-1P27,
35-1P27,
36-4P30/31,
37-3P33,
38-3P35,
39-4P37,
40-1P39,
41-4P42,
42-2P44,
43-1P45,
44-1P45/46,
45-1P45,
46-3P50,
47-1P52,
48-3P53,
49-4P53,
50-2,54,
51-2P56,
52-1CORECT P57 ANUL TRECUT VALIDAT 2,
53-3P57,
54-2P59,
55-4P60,
56-2 VALIDAT ANUL TRECUT PG61 CORECT AR FI FOST A+C+D DAR NU ESTE IN GRILA,
57-1P61,
58-2P63/64,
59-3P65,
60-3P68,
61-3P71,
62-4P72,
63-3P73,
64-3P74,
65-4P74,
66-4P79,
67-1P81,
68-5P85,
69-2P86,
70-3P88,
71-4P91,
72-3P92,
73-2P93,
74-2P94,
75-3P98,
76-4P100,
77-4P101,
78-3P101,
79-2P103,
80-2P104,
81-3 P109,
82-4P111,
83-3P111,
84-4P112,
85-4P117,
86-3P120,
87-2P131,
88-5P129-130,
89-2P142,
90-2P143,
91-1P157,
92-2P165,
93-2P169,
94-1P169,
95-2P184,
96-4P184,
97-3P185,
98-3P66,
99-4P50,
100-4P71,
101-2P73,
102-1P59,
103-5P47,
104-3P46-47,
105-4P49,
106-2P53,
107-3P170,
108-2P173,
109-3P103,
110-4P106,
111-5P111,
112-4P133,
113-2P134/135,
114-1P122,
115-3P134,
116-1P131,
117-4P78,
118-4P79,
119-5P81,
120-2P74,
121-4P138,
122-1P142,
123-2P145,
124-1P113,
125-3P116
|
