ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
SPECIFICUL PSIHOLOGIC AL PROCESELOR CUNOASTERII IN GENERAL, AL CUNOASTERII CONCRET SENZORIALE, IN SPECIAL
Intr-un sens general, a cunoaste inseamna a sti, a identifica, a intelege, etc. Intr-un sens restrans, stiintific, a cunoaste inseamna a stabili intr-un mod obiectiv natura, proprietatile unui obiect 121g67b si relatiile necesare, cauzale, logice intre fenomene, recurgand pentru aceasta la normele logice ale gandirii, la diferite coduri si mijloace semantice. Cunoasterea comuna (empirica) face obiectul gnoseologiei, iar cea stiintifica face obiectul epistemologiei. Din perspectiva psihologiei, cunoasterea este un proces complex ce reuneste senzorialul si logicul, empiricul si teoreticul, dar nu la nivelul unor simple analogii, ci al unor constructii ipotetico -deductive, prin intermediul carora reusim sa ne explicam modul de producere a fenomenelor realitatii. Astfel, din perspectiva psihologica, cunoasterea stiintifica, abstracta angajeaza nivelul abstract, verbalizat al gandirii, care permite producerea unui proces de interiorizare a faptului realizat, de reprezentare, decodare si intelegere corespunzatoare a semnificatiei lui.
In "Epistemologia genetica" a lui Jean Piaget, specificitatea si ascensiunea cunoasterii este data de procesul de interiorizare treptata a actiunilor exterioare cu obiectele, evenimentele realitatii, care devin treptat operatii mentale. Astfel, pe masura ce se dezvolta planul simbolic al gandirii pe scara varstelor, devine tot mai posibil fenomenul de reconstituire si de reconstructie a obiectelor, fenomenelor exterioare, carora li se atribuie functii si intelesuri aflate pe niveluri mai inalte de abstractizare. Recent, teoria cognitivista pune accent pe structuri si operatii intelective prin intermediul carora se realizeaza procesul de achizitie si de prelucrare. Aceste structuri si operatii sunt descrise in termeni de algoritmi, unitati de calcul, unitati de control si memorie care faciliteaza procesul de explicatie a fenomenelor si obiectelor exterioare sau interne psihice.
In general, cunoasterea de tip concret -senzorial este considerata ca reprezentand o cunoastere aproximativ exacta a fenomenelor si obiectelor realitatii, deoarece ea nu asigura patrunderea in esenta acestor obiecte, prin ceea ce este caracteristic, definitoriu, desi reprezentarea cuprinde premisele realizarii acestei exigente a cunoasterii. Aceste neajunsuri ale cunoasterii de tip senzorial sunt inlaturate de cunoasterea logic -abstractizata in care gandirea are proprietatea de a abstrage si fixa, prin intermediul limbajului si operatiilor specifice ei, ceea ce este esential si general in obiectele si fenomenele realitatii, asigurand in felul acesta o cunoastere mai profunda si mai exacta a realitatii.
|